Santu Vitale è Santa Valeria. Santu Petru Maria.
Vitale era magistratu in Ravenna à i primi tempi di u cristianisimu, forse à u seculu terzu. Valeria era a moglia. Tandu, i cristiani devianu piattassi per pregà è celebrà e messe in l'onore di Ghjesù.
Vitale fù dinunciatu da un prete di u cultu paganu di u diu Appollu. U messenu in fondu di una cisterna è li lamponu petre addossu. Hè mortu pianu pianu, stuffulatu. Dicenu chì, quand'ellu spirava, intesenu e stride. Era u prete chì l'avia dinunciatu chì suffria pene murtale.
Valeria piense u maritu è partì da Ravenna per stabilissi in Milanu. Un ghjornu, in carrughju, a so calescia fù arrestata da un attruppamentu. Eranu quelli chì aduravanu è festighjavanu u diu di e fureste, Silvanu. Anu ricunnusciutu a veduva di Vitale, l'anu battuta, l'anu tantu straziata è ferita, chì u lindumane era morta.
Etimolugia: da a casata latina "Vitalis", da "vita" [sopranaturale]. Per Valeria, V. Valeriu (9 dicembre).
Casate: Vitali, Vitani.
Petru Maria Chanel era un missiunariu natu in u 1803, à Cuet, dipartimentu di l'Ain. Era prete di a piccula parochja di Crozet quand'ellu decise di fassi frate maristu, issi frati bianchi cunsacrati à a Vergine Maria, è di parte per una missione d'evangelizazione.
L'anu mandatu in l'isula melanesiana di Futtuna. Oghje, issa isula, è l'archipelagu di Wallis, formanu un territoriu francese oltremare. Tandu, Futtuna avia un millaiu d'abitanti è ghjera guvernata da u rè Niulicchì.
Subitu, Petru Maria hè statu ben accoltu da u rè è u so cunsigliu ma, cum'ellu insistia per cunverteli à a religione cristiana, l'anu dettu di andassine è, cum'ellu ricusava di parte, l'anu tombu à bastunate. Era u 28 aprile di l'annu 1841. Petru Maria avia 38 anni.
Etimolugia: V. Petru (29 ghjugnu).
Vitale era magistratu in Ravenna à i primi tempi di u cristianisimu, forse à u seculu terzu. Valeria era a moglia. Tandu, i cristiani devianu piattassi per pregà è celebrà e messe in l'onore di Ghjesù.
Vitale fù dinunciatu da un prete di u cultu paganu di u diu Appollu. U messenu in fondu di una cisterna è li lamponu petre addossu. Hè mortu pianu pianu, stuffulatu. Dicenu chì, quand'ellu spirava, intesenu e stride. Era u prete chì l'avia dinunciatu chì suffria pene murtale.
Valeria piense u maritu è partì da Ravenna per stabilissi in Milanu. Un ghjornu, in carrughju, a so calescia fù arrestata da un attruppamentu. Eranu quelli chì aduravanu è festighjavanu u diu di e fureste, Silvanu. Anu ricunnusciutu a veduva di Vitale, l'anu battuta, l'anu tantu straziata è ferita, chì u lindumane era morta.
Etimolugia: da a casata latina "Vitalis", da "vita" [sopranaturale]. Per Valeria, V. Valeriu (9 dicembre).
Casate: Vitali, Vitani.
Petru Maria Chanel era un missiunariu natu in u 1803, à Cuet, dipartimentu di l'Ain. Era prete di a piccula parochja di Crozet quand'ellu decise di fassi frate maristu, issi frati bianchi cunsacrati à a Vergine Maria, è di parte per una missione d'evangelizazione.
L'anu mandatu in l'isula melanesiana di Futtuna. Oghje, issa isula, è l'archipelagu di Wallis, formanu un territoriu francese oltremare. Tandu, Futtuna avia un millaiu d'abitanti è ghjera guvernata da u rè Niulicchì.
Subitu, Petru Maria hè statu ben accoltu da u rè è u so cunsigliu ma, cum'ellu insistia per cunverteli à a religione cristiana, l'anu dettu di andassine è, cum'ellu ricusava di parte, l'anu tombu à bastunate. Era u 28 aprile di l'annu 1841. Petru Maria avia 38 anni.
Etimolugia: V. Petru (29 ghjugnu).