
L’associu « Natura », urganizeghja, l’edizione 2026 d’una fiera nant’à u tema di u patrimoniu quist’annu. A storia, a cultura, i sapè fà di u paese è di u circondu seranu à u prugramma.
Dapoi u 2012, a manifestazione si primureghja sempre di natura, tramandera, è territorii. Face a so strada à mezu à l’associu « Saint-Laurent » chì organizeghja, tutti l’anni à a fine di settembre, « Mele in Festa ». Un altru associu organiseghja a festa patrunale di u paese (u 10 d’aostu) è un altru hè natu pochi tempi fà : « U Campanile », per travaglià intornu à a ghjesgia -storia, reabilitazione…-
« Per sapè induve andemu, ci vole à sapè d’induve ghjunghjimu, dice l’associu. U paese di murzu hè riccu d’una storia arradicata à i Signori cinarchesi. Ci hè dinò u paisolu di Muna, assai misteriosu, i mistieri di nanzu è tuttu u patrimoniu musicale di u circondu. »
Per iss’edizione, l’associu « Natura » c’invita dunque, u 17 di maghju à un viaghju in u passatu. Si tratterà di l’origine di i Pinelli, casata à più sviluppata in u paese, cù André Flori, capimachja di l’associu « Corsica Genealugia ». Una manera di sapè ne di più nantu à a storia è a leia trà Murzu, Genova è i Cinarchesi in tempi di u Medievu. Averemu, à tempu, u cantu tradiziunale di u circondu è i sapè fà, masimu cù l’attelli di candelle messu in piazza da « Fiamma d’amore ».
I rispunsevuli di a fiera pensanu dinò à oghje cù a scola di cantu di i Dui Sorru, u gruppu « Amicizia », chì i membri sò di Calcatoghju è Saone. A messa serà cantata da i cunfratelli d’Ortu. È tutta a ghjurnata, attelli per i zitelli, scuperta di a casa di u mele, spassighjata à sumeri è tombula à a fine. Una bella ghjurnata cù quaranta artisgiani è pruduttori aspettati. È forse più di 2000 persone s’ellu ci hè bellu tempu.