<![CDATA[ADECEC.net - Cultura]]> http://www.adecec.net/ Canale culturale di l'ADECEC fr www.adecec.net <![CDATA[Nutiziale 13/05/2008 « Parole vive » in Bastia ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080513.html Nutiziali Nutiziale 13/05/2008 « Parole vive » in Bastia
13/05/2008

 

« PAROLE VIVE » IN BASTIA


L’associu « Une minute de soleil en plus » urganizeghja a settesima edizione di u festivale « Parole vive », da u 14 à u 17 di maghju. L’invitatu d’unore hè u genetistu Albert Jacquard è ci seranu cunferenze, teatru, cinema è un spettaculu musicale. U tema : « Images de l’Autre ». U festivale principierà mercuri u 14 di maghju, à 9 ore di sera, cù a riprisentazione di « L’Etranger », adattazione di l’opera d’Albert Camus chì hè ghjucata da « La Compagnie du Visage », à u teatru Sant’Angelo.

Ghjovi u 15, à 6 ore è mezu à u teatru di Bastia, a cunferenza d’Albert Jacquard chì definiscerà « l’omu oghje ». Venneri u 16, una seconda cunferenza-dibattitu à 6 ore è mezu à u centru culturale « Una Volta », quella di u psicanalistu Robert Levy nant’à stu tema « Tu haïras ton prochain comme toi même ». U listessu ghjornu, à 9 ore di sera, sempre à u centru « Una Volta », un scontru nant’à a filosufia animatu da u prufessore Jean-François Pietri.

Sabbatu u 17 di maghju, à 2 ore è mezu, à u cinema « Le Studio », diffusione di u filmu « L’Autre » di Robert Mulligan. À 6 ore, e canzone di Lionel Damei è di Patrizia Poli à u teatru Sant’Angelo. Infine, à 9 ore, una stonda di puesia animata da Christophe Di Caro à u salottu di tè « L’Isula », chì si trova rue des jardins.



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – CM 07.05.08 CRO

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080513.html Sat, 10 May 2008 14:32:56 GMT
<![CDATA[Nutiziale 12/05/2008 Itinéraires de femmes ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080512.html Nutiziali Nutiziale 12/05/2008 Itinéraires de femmes
12/05/2008

 

ITINÉRAIRES DE FEMMES


Duie serate teatrale sò previste à l'Aghja, in Aiacciu, u mercuri 14 è u ghjovi 15 maghju, cù a cumpagnia "Théâtr'Actif", è a pezza: "Itinéraires de femmes" .


Dui persunagi, duie donne sò messe in scena nant'à testi d'autori pocu cunnisciuti, chì vanu da a nascita à a morte, per fanne una storia. Scene stratte di parechji libri, quellu di Luigi Pirandello, Jean-Gabriel Nordmann, Yasmina Reza, René de Obaldia è Israël Horovitz. I scritti sò stati scelti da Véronique Reviron, cumediante di "Théâtr"Actif", chì serà nant'à a scena cù Frédérique Maroselli.


Frà monologhi è dialoghi e duie donne si rispondenu, grazia à ste pagine di scrittura assai diverse, è ci portanu à una sola storia, più universale, chì porebbi esse a nostra.


 



Riferenza in l'archivii ADECEC: A - CH 09.05.08 S.0

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080512.html Sat, 10 May 2008 14:26:45 GMT
<![CDATA[Nutiziale 06/05/2008 René Santoni: "La colonie horticole de Saint Antoine" ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080506.html Nutiziali Nutiziale 06/05/2008 René Santoni: "La colonie horticole de Saint Antoine"
06/05/2008

 

RENÉ SANTONI: "LA COLONIE HORTICOLE DE SAINT ANTOINE"


A storia di u penitenziariu pè zitelli di St'Antone sguassata da a memoria, risorge oghje. Stabilitu in a valle di Vittulu era un locu di suffrenze è di morte pè i zitelli.


Ritiratu di a funzione publica, René Santoni hà fattu ricerche in l'archivii dipartimentali è naziunali. In u 1850, a Francia avia una cinquantina di stabilimenti penitenziarii pè zitelli da 8 à 20 anni chjamati "culunie agricule", pè i ribelli è i cundannati à più di dui anni di prigunia, l'amministrazione crea una culunia disciplinaria chjamata "culunia currezziunale". Un stabilimentu "esperimentale", duve a murtalità, è e malatie culpianu i zitelli, duve e cundizioni sanitarie eranu pessime. À principiu, tuttu andava pè u megliu, ci vulia a risanà a Corsica infestata da a malaria. Fù decisu d'impiegà una manu d'opera zitellina, zitelli poveri, cunfidati à l'amministrazione, per alluntanalli da "a perversità di l'ambiente suciale". Sti zitelli eranu accusati d'arrubà è di vagabundà. Solu una piccula minurità era cundannata, per fatti più impurtanti. Micca aiutati da a pupulazione, s'elli scappavanu da u penitenziariu a ghjente i ripurtava à u penitenziariu per buscassi qualchì soldu. In u 1855 sbarca nant'à u portu d'Aiacciu centu è sei zitelli di a prima culunia, dui anni dopu trenta sette zitelli eranu morti. Un altru penitenziariu fù custruitu in Castellucciu per prutege i zitelli, chì anu cuntinuatu à travaglià in e campagne. Anu custruitu u matrale di a Lisa. Ottu centu zitelli sò stati trasferiti in Sant'Antone, centu sessanta sò morti. In u 1866, u penitenziariu fù chjusu è trasfurmatu in penitenziariu pè e persone maiò, chjuderà e so porti in u 1907.


"La colonie horticole de Saint-Antoine. Le bagne pour enfants d'Ajaccio sous le second Empire", scrittu da René Santoni, stampatu da Auto-Edition, hè in vendita in e librerie aiaccine à u prezzu di 15 scudi nant'à internet: bagne-enfant-ajaccio.site.voila.fr  



Riferenza in l'archivii ADECEC: A - CM 05.05.08 H N

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080506.html Sat, 10 May 2008 9:04:40 GMT
<![CDATA[Nutiziale 11/05/2008 A cuverta tradiziunale fatta da Lana Corsa ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080511.html Nutiziali Nutiziale 11/05/2008 A cuverta tradiziunale fatta da Lana Corsa
11/05/2008

 

A CUVERTA TRADIZIUNALE FATTA DA LANA CORSA


In l’attellu Lana Corsa, trà Francardu è U Ponte à a Leccia, e tessaghjole chì facenu campà a lana corsa di i tempi, anu avutu l’idea di risuscità a cuverta corsa tradiziunale cù a so stofa à quadri neri è bianchi. Sta cuverta s’aghjusta à i vestiti, stole, tappetti, cappelli è sacchi in lana pecurina. L’anu adattata à l’usi è i gusti d’oghje. Esistenu parechje dimensioni pè cumpletà i suffà, copriletti è e tessaghjole vi ponu creà a cuverta ch’è vo dumandate. Rinsignamenti : 04 95 48 43 79 o http://www.lana-corsa.com/



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – CM 03.05.08 PIS

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080511.html Fri, 09 May 2008 14:54:42 GMT
<![CDATA[Nutiziale 10/05/2008 « Passion Cinéma » in Aiacciu ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080510.html Nutiziali Nutiziale 10/05/2008 « Passion Cinéma » in Aiacciu
10/05/2008

 

« PASSION CINÉMA » IN AIACCIU


À u palazzu di i cungressi d’Aiacciu, l’associu Cinéma 2000 prupone, da u 14 à u 17 di maghju, u novu festivale Passion Cinéma nant’à u cinema d’Asia cù 12 filmi. Per esempiu, « Lust, Caution » di Ang Lee. Un filmu chì hà ottenutu u Leone d’Oru à a 64a Mostra in Venezia. Avemu dinù « Les larmes de Madame Wang » di Liu Bingjian, un’opera rimarcata da a ghjuria à u festivale di Cannes.


Altru filmu primurosu : « Le cahier » di Hana Makhmalbaf, un filmu iranianu premiatu à u festivale di San Sebastian in u 2007. Eppo, a serata di u 15 di maghju serà cunsacrata à u rializadore israelianu Amos Gitaï cù, in particulare, un documentariu di Laurent Billard, copruduttu cù France 3 Corsica. Infine, sò stati invitati u giurnalistu Pierre Haski è u storicu Antoine Germa. Altri rinsignamenti : http://www.cine2000ajaccio.com/ o u prugramma in pagina 15 di u Corse-Hebdo n°456.



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – CH 09.05.08 J.-J.G.

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080510.html Fri, 09 May 2008 11:47:04 GMT
<![CDATA[Nutiziale 09/05/2008 Ballu folk in Santa Lucia di Moriani ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080509.html Nutiziali Nutiziale 09/05/2008 Ballu folk in Santa Lucia di Moriani
09/05/2008

 

BALLU FOLK IN SANTA LUCIA DI MORIANI


I 10 è 11 di maghju, in a sala pulivalente di Santa Lucia di Moriani, ci serà un gruppu di a regione di Toulouse pè un staziu di ballu occitanu assicuratu da Françoise Farenc è BTP Trio. Eppo, Manuella et Stéphanie ci pruponenu un staziu di cantu pulifonicu di u Béarn. Sonqu'A La Botz cullerà nant’à a scena pè animà una parte di u ballu, cusì serà a prima occasione in Corsica di scopre un altru aspettu di i balli occitani cù ballarini d’Occitania. Dunque, si scuprerà altri soni è altri strumenti. Dopu un pranzu in cumunu, a ghjurnata di u 10 di maghju cuntinuerà cù un ballu folk animatu da BTP Trio è Sonqu'A La Botz. Entrata : 5 € pè l’adulti, di rigalu pè i zitelli.


Rinsignamenti è urari : 04 95 38 52 40 ; a-riesciuta@wanadoo.fr ; www.riesciuta.com



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – OT CV 09.05.08 A-RIE

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080509.html Wed, 07 May 2008 18:48:23 GMT
<![CDATA[Nutiziale 08/05/2008 Messa corsa per i tempi novi ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080508.html Nutiziali Nutiziale 08/05/2008 Messa corsa per i tempi novi
08/05/2008

 

MESSA CORSA PER I TEMPI NOVI


U novu dischettu di u gruppu Tavagna hè una messa magnifica à livellu di a qualità artistica, di l’emuzione sputica è di a riesciuta tecnica. Simu affascinati da l’intensità tamanta di st’opera pè u piacè schiettu di quelli chì stanu à sente. Stu fattu hè liatu sopr’à tuttu à a qualità di a ripresa sonu (prise de son) di Jean-Yves Labat de Rossi. Eppo, ghjè un dischettu cù canti è voci chì danu una messa vera è strasurdinaria. A rivista Haute Fidélité hà elettu « Messa corsa per i tempi novi » cum’è dischettu di u mese di maghju 2008.



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – Haute Fidélité 05-2008 THO

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080508.html Wed, 07 May 2008 11:39:22 GMT
<![CDATA[Nutiziale 07/05/2008 Héros de la révolution de Corse (1729 - 1769) ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080507.html Nutiziali Nutiziale 07/05/2008 Héros de la révolution de Corse (1729 - 1769)
07/05/2008

 

HÉROS DE LA RÉVOLUTION DE CORSE (1729 - 1769)


Stu libru di Pierre Lepidi, edizione Albiana 2008, conta u destinu di persunalità di a rivuluzione corsa. Eranu medichi, avucati, preti, militari o paisani, scrittori, omi primurosi, di guerra o di pace. In a storia di a Corsica muderna, u so curagiu, a so intelligenza è a so fede eranu à prò di un ideale di Libertà chì cuminciava à ribumbà in l'Europa sana.


Da Cardone, stu paisanu di Bustanicu chì hà fattu principià a rivuluzione di Corsica, in u 1729, à Pasquale Paoli, da Ghjuvan’Petru Gaffori à Teodoru di Neuhoff, Ghjacumu Petru Abbatucci o u « banditu » Zampaglinu è tutti l’altri. Anu lasciatu a so impronta in a Storia. Ghjè per quessa ch’elli sò eroi.


http://www.albiana.fr/article-648.htm



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – ALB 06.05.08

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080507.html Tue, 06 May 2008 15:18:12 GMT
<![CDATA[Nutiziale 05/05/2008 Résister, c'est créer ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080505.html Nutiziali Nutiziale 05/05/2008 Résister, c'est créer
05/05/2008

 

RÉSISTER, C'EST CRÉER


Vocalia


Marianna Thibout-Calandrini hà rializatu a seconda parte, chì si chjama « Résister c’est créer », di u so documentariu « U Paghjolu ». Hè presentata a lotta di i pastori corsi è di i paisani di u Larzac, difensori di un sapè fà anticu o di una pratica 100 % bio, contr’à e norme europee è a mundializazione. Marianna Thibout-Calandrini è u so maritu Marc-Antoine de Giovanni sò stati invitati in u Larzac, ind’è José Bové. Sta persunalità di l’altermundialismu hà vistu numerose sumiglie trà pastori corsi è paisani di u Larzac. Pè l’ultima parte di « U paghjolu », Marianna Thibout-Calandrini anderà in Bulivia di settembre 2008 pè scuntrà un paese chì campichjuleghja, pè u più, cù l’allevu di u lama.

U documentariu « Résister c’est créer » serà diffusatu sabbatu u 17 di maghju, à 9 ore di sera, in a corte di u museu di Cervioni durante a « notte di i musei ». Cuntattu : m.calandrini@yahoo.fr



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – CM 03.05.08 PIS

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080505.html Sat, 03 May 2008 16:03:33 GMT
<![CDATA[Nutiziale 04/05/2008 Correspondance 1780-1795 ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080504.html Nutiziali Nutiziale 04/05/2008 Correspondance 1780-1795
04/05/2008

 

CORRESPONDANCE 1780-1795


James Boswell -The book of days


Quasi 50 documenti sò stati adduniti da Francis Beretti è Antoine-Marie Graziani pè stabilì a prima edizione di a currispundenza trà Pasquale Paoli è James Boswell (edizione Alain Piazzola). E lettere scritte in inglese da Boswell è in talianu da Paoli, sò cunservate in l’università di Yale, à i Stati Uniti. Ste lettere sò a riferenza pè u periudu d’esiliu. U periudu 1780-1795 tocca una parte di u seghjornu di Paoli in esiliu in Inghilterra è a so vultata pè una stundarella in Corsica, sottu e bandere rivuluziunarie.


In a prima parte di a currispundenza, sin’à u 1790, Boswell si cunfida à Pasquale Paoli. A seconda parte hè più pulitica è presenta a Corsica sottu a Rivuluzione : e finanze di l’isula sò pessime, l’armata corsa hè pocu urganizata. Eppo, Paoli si difende d’almanaccà cù l’inglesi, cum’ella li rimpruvereghja a Cunvenzione è dumanda à i so amichi inglesi di fà testimunianze di muralità. Leghjite stu libru in cumplementu di a currispundenza cù Marie Cosway. Paoli ne parla solu una volta à u so amicu Boswell.  



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – CM 03.05.08 E.R.

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080504.html Sat, 03 May 2008 15:29:00 GMT
<![CDATA[Nutiziale 03/05/2008 Mascone in Furiani ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080503.html Nutiziali Nutiziale 03/05/2008 Mascone in Furiani
03/05/2008

 

MASCONE IN FURIANI


ALTA FREQUENZA


Sò viote e casce ! Eccu u titulu liatu à l’attualità di u novu spettaculu di Nicou Maraninchi, dettu Mascone, da u 6 à u 10 di maghju, à 9 ore è mezu di sera, à u teatru di Furiani. Dunque, u Statu ùn pò più pagà e so debbite, ma, pè Mascone, « sì un rè avia dettu què, a ghjente si serebbe appruntata à fà a guerra ». Ne simu à una crisa ecunomica chì ci derà una crisa di risa à u teatru di Furiani. Nicou Maraninchi si ride di a crisa cerchendu suluzioni è, pè caccià l’angoscia, racumanda una terapia fatta d’umurismu è di macagna. Face 27 anni chì l’artistu ghjoca cù a listessa energia è a listessa felicità ma senza suvvenzioni. Cusì, pò dì ciò ch’ellu vole. Dopu à Furiani, è nanzu u giru di st’estate, s’arreghjerà à l’Empire in Aiacciu u 16 di maghju.


Vendita di i biglietti vicinu à a merria di Furiani : 04 95 30 79 70.



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – CM-CH 02.05.08 P.N.-F.L.

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080503.html Fri, 02 May 2008 14:01:45 GMT
<![CDATA[Nutiziale 02/05/2008 Fiera di San Brancà 2008 ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080502.html Nutiziali Nutiziale 02/05/2008 Fiera di San Brancà 2008
02/05/2008

 

FIERA DI SAN BRANCÀ 2008


A fiera di San Brancà, fiera di a Casinca, si ferà da u 10 à u 12 di maghju 2008. Hè urganizata da un cumitatu intercumunale riprisentendu ogni paese di Casinca, in cullaburazione cù u liceu agriculu di U Borgu. I so puntelli sò u cantu tradiziunale è l’allevu. Ghjè dinù un locu di scontru di i prufessiunali è di scambii cù u publicu, eppo una mostra di e razze lucali è di l’econumia di i prudutti identitari. L’edizione 2008 metterà in risaltu e razze animali corse cù presentazione d’animali, cuncorsi è una grande vendita di cavalli urganizata da l’elevi di u liceu agriculu. In più, ci serà un’operazione di cumunicazione pè fà cumprà di più carne vaccina corsa. Un’operazione fatta da Corsicarne è Corsica Vaccaghji.


U PRUGRAMMA : http://www.sanbranca.com/page.php?id_fiche=36&langue=f



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – FIE 28-04-08 ALB

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080502.html Wed, 30 Apr 2008 11:59:02 GMT
<![CDATA[Nutiziale 30/04/2008 Un novu cumitatu di e feste in Cervioni ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080430.html Nutiziali Nutiziale 30/04/2008 Un novu cumitatu di e feste in Cervioni
30/04/2008

 

UN NOVU CUMITATU DI E FESTE IN CERVIONI


Ritrattu : Ghjacumu PAOLI


Ci era una reunione di u cumitatu di e feste di Cervioni pè pruvà à assicurà torna l’animazione di u paese, in particulare pè e feste religiose è tutti l’appuntamenti chì ùn mancheranu, avà ch’ellu s’avvicina l’estate. Durante sta reunione, u scagnu hè statu rinnuvellatu è l’artistu canterinu Mathieu Maestrini era elettu presidente cù u vicipresidente Alexandre Limongi, u secretariu Serge Bereni, a secretaria aghjunta Marie-Thé Baldassari, a tesuriera Marie-Do Giannini è u giovanu prete Christophe Bocchecciampe chì face u tesurieru aghjuntu.


Eppo, frà altri, sò diventati membri di u cumitatu : Corinne Piacenti, Georges et François Grego, Gilles Simonpaoli, Sabrina Garcia, Claude Ceccarelli, François Baggioni, Marc Rutily... U cumitatu di e feste dumanda à tutte e strutture chì volenu urganizà evenimenti publichi, di falli sapè u so prugramma è e so date vicinu à u secretariatu di a merria : 04 95 38 10 28. Cusì, si puderà stabilì un calendariu cuerente di festività in Cervioni trà maghju è settembre.



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – CM 29.04.08 J.P.

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080430.html Tue, 29 Apr 2008 17:36:33 GMT
<![CDATA[Nutiziale 01/05/2008 Nant'à l'orìgine di qualchì nome di locu ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080501.html Nutiziali Nutiziale 01/05/2008 Nant'à l'orìgine di qualchì nome di locu
01/05/2008

 

NANT'À L'ORÌGINE DI QUALCHÌ NOME DI LOCU


I dibattiti nant’à l’orìgine di i nomi di lochi sò spessu passiunati è interessanu à tutti. Quale ùn s’hè mai postu a dumanda di l’etimulugia di u nome di u so paese ? Ma s’ellu piace à certi di truvassi un’orìgine mitica o luntana, a realità hè in generale più semplice...

L’hà detta Charles Rostaing, linguistu francese spezialistu di a tupunimia, i nomi di lochi sò, innù a so maiò parte, assai ordinarii, cumuni è lascianu poca piazza à a fantasia. I nomi di paesi, fiumi, muntagne o lochi detti sò spessu descrittivi. Sò un ritrattu di u locu, di quandu l’omi anu decisu di dalli un nome. Spessu dunque sti nomi contanu u locu : pò esse impuntificatu o à l’appiattu, bughju o assuliatu, ùmidu o arsu, o ancu ventosu, cultivatu, furestosu o petricosu.

Sti nomi, ghjunti sin’à noi da a tradizione orale, anu francatu i seculi, certe volte mudificati da quelli chì i ci l’anu trasmessi. Ci vole à dì chì dapoi a prestoria a nostra lingua s’hè tante volte mischjata è hè cambiata. Dunque i nomi i più antichi ùn eranu più capiti. Hè per quessa chì certe volte u nome hà persu u so articulu : si dice A Castagniccia, U Quercetu, E Casevechje, I Prunelli, ma Palasca, Castirla, Cucuruzzu o Biguglia. Si face currisponde a caduta di l’articulu cun a perdita di u sensu di u nome.

Avemu dettu chì spessu u nome dice una caratteristica di u locu. Per esempiu si tratta di a vegetazione : alzi in l’Alzi, cànapu in Canavaghja, càrpini in Carpinetu, ghjunchi in Ghjuncaghju è Ghjunchetu, noci in Nuceta, ogliastri in Ogliastru, piopi in Piupeta, querci in Quercitellu è Quercetu, olmi in Olmeta di Tuda, Olmi Cappella, Ulmiccia è Ulmetu, filetta in Felicetu, Filitosa è Felce, alloru in Loretu di Casinca è di Tallà, frassu in Frassetu, salce in U Salgetu è U Salge. Eppo truvemu tanti nomi di lochi chì dicenu a leccia, u castagnu, u sorbu, u listincu, u talavucciu, u caracutu, a fica (Ficaghjola, Ficabruna) o a mòrtula (A Morta, A Murteta).

Si trovanu assai nomi chì dicenu u rilievu. Per esempiu lochi piani in Pianellu, Pianottoli, Pianu, Piana, Pianiccia. O lochi impuntificati : Monte, Monticellu, Montegrossu, tutti in paesi cumposti cun e parolle serra (Sarra di Scupamena, Serra di Fiumorbu…), penta (Penta di Casinca, Penta Acquatella…), punta, pinzu, poghju (Poghju Mezana, Santa Maria Poghju, U Pughjale, U Poghju di Nazza…) o ancu costa. Numerosi sò i nomi cumposti cù a parolla agnone, chì hè un scornu piattatu, à l’agrottu, inchjuzzatu. Numerose dinù sò e valle : E Valle d’Alisgiani, E Valle Di Rustinu, E Valle d’Orezza, Vallecalle…

A l’orìgine di i nomi di locu ci pò esse dinù a traccia di l’omu, cum’è l’abitazioni. Cum’è per esempiu innù i nomi A Casetta, A Casa Pieraggi, A Casanova, Casamozza o E Casevechje è U Borgu. Da u latinu villa, casa campagnola, venenu i nomi di E Ville di Petrabugnu è di E Ville di Pàrasu. Ma innù a storia tòrbida di a Corsica ci hè sempre statu bisognu di furtificassi pè difendesi da i periculi. I nomi di A Casalta, A Casabianca, A Casatorra, A Torra ne portanu a traccia. Bastia di siguru a dice u so nome hè una furtificazione. Infine i nomi cum’è castellu è castellare ponu esse sia castelli di u Medievu, sia furtificazioni di l’epica prestorica : U Castellà di Casinca è U Castellà di Mercuriu, Castellu di Rustinu, Castiglione. À l’oppostu di e case furtificate di i sgiò ci sò e custruzzioni di i pastori.

Sò i numerosi nomi cumposti nant’à e parolle pastricciale, mandria, stazzu, pagliaghju, chjostru o capanna. Da quì venenu per esempiu i nomi di Pastricciola è Mandriale.

U travagliu di l’omu, primurosu di truvà lochi à accuncià per pudè travaglià a terra si ritrova in Campi, Campitellu, Campile, Pratu, l’aghja si ritrova in Aghjone. I numerosi nomi cumposti nant’à e parolle chjosu è càtaru (U Cateraghju, I Cateri) traducenu l’impurtanza di chjode i lochi cultivati pè impedisce l’animali d’entreci. A presa volta spessu, hè un locu pigliatu (presu) nant’à u terrenu cumunale pè esse suminatu. Voltanu spessu dinù i nomi cun ripa o ortu.

I nomi cumposti nant’à rocca è petra ponu avè u sensu di grossu scogliu, locu petricosu, ma dinù di castellu, postu ch’ellu era u sensu di ste parolle à u Medievu : Rocca Suprana è Suttana, A Petra di Verde, Petraserena, Petralba, Petracurbara, Petrabugnu, Petra Pinzuta.

D’altri nomi facenu riferenza à a natura di u locu. Lochi acquosi in A Padulella, E Padule (è micca « Les Padules »). Lochi rinosi in Arena, Rinosu, Rinaghju, Ernaghju è tanti nomi dicenu a sulana o l’umbria.

Truvemu dinù nomi chì ammentanu l’animali, cum’è A Vulpaiola. Voltanu spessu i lochi chì dicenu l’acula, l’altore (l’Alturaghja), u falcu (Falcunaghja), u cavallu, a capra (Caprunale, Capraia), a vacca (Vaccaghja) a muvra (A Punta Muvrareccia), l’orsu è ancu u cervu (Pedicervu). Avemu pussutu in stu girettu ràpidu di qualchì nome di paese dà un’edea di a grande varietà è a ricchezza di a tupunimia di a Corsica. Ma s’ella hè innù a so magiorità capiscitoghja, ci vole à ricunnosce ch’ella ùn ci hà ancu datu tutti i so secreti è ch’ella tene a so parte di misteru. Innò, ùn si pò sempre spiegà tuttu è hè megliu à dilla piuttostu ch’è di dà spiegazioni fantesiste è micca serie. Circheremu di cuntinuvà a nostra splurazione di i nomi di lochi innù u prussimu numeru di A Nazione.


Petru Paulu de CASABIANCA

Infurmazioni nant'à u toponimu di CERVIONI  : http://www.adecec.net/adecec-net/cervioni.html



Riferenza in l'archivii ADECEC: A - A NAZIONE n°13 DE C

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080501.html Tue, 29 Apr 2008 11:58:38 GMT
<![CDATA[Nutiziale 29/04/2008 Lettre aux femmes corses ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080429.html Nutiziali Nutiziale 29/04/2008 Lettre aux femmes corses
29/04/2008

 

LETTRE AUX FEMMES CORSES


U novu libru d’Edmond Simeoni vole infurmà e donne nant’à a situazione di a so isula, falli piglià cuscenza di a gravità è di a cumplessità di a « quistione corsa ». U duttore Simeoni hè impegnatu in a vita publica dapoi quasi 50 anni, in a vita assuciativa è in a difesa di l’interessi cullettivi di i Corsi di l’isula è di a spalluzzera (la diaspora). U fattu d’avè usservatu durante una bella stonda a Corsica l’hà permessu di cunnosce sta sucietà, i so modi è difetti di funziunamentu. A sucietà corsa, pè u più maschile, hà bisognu di e donne.


Per quessa, l’autore hà principiatu à fà dibattiti in l’isula è forse nant’à u cuntinente, u primu s’hè fattu u 27 d’aprile in Luri. I dibattiti seranu urganizati da e donne chì deveranu truvà u temu, sceglie e muderatrice, stabilì cunclusioni è forse dà una seguita à sti dibattiti. Cusì, tutte e donne puderanu sprimesi, è ancu l’omi ben intesu, ma seranu aiutate à furmalizà spazii di scambiu. A demucrazia camperà in ste discursate. Ci vole à sapè chì a Corsica hà un bisognu tamantu di l’implicazione di u so corpu suciale è di a spalluzzera.


Prossimi scontri : mercuri u 7 di maghju à 6 ore è mezu, à u centru culturale di Purtivechju, è mercuri u 21 di maghju à u palazzu di i cungressi d'Aiacciu, à 6 ore.


Altre infurmazioni : http://www.edmondsimeoni.eu 



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – LET 07.04.08 SIM

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080429.html Mon, 28 Apr 2008 14:37:09 GMT
<![CDATA[Nutiziale 28/04/2008 A Fiera di u Casgiu in Venacu ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080428.html Nutiziali Nutiziale 28/04/2008 A Fiera di u Casgiu in Venacu
28/04/2008

 

A FIERA DI U CASGIU IN VENACU


A tredecesima edizione di a Fiera di u Casgiu si ferà i 3 è 4 di maghju in Venacu. Hè stata iniziata l'annu 1996 cù una squadra di vuluntari di u cantone di Venacu, chì vulianu favurisce l'animazione di u cantone, sustene è aiutà a pruduzzione di u casgiu casanu corsu è dinò perpetuà a tradizione pasturale di u Centru di Corsica. A Fiera di u Casgiu si ne stà ogni annu, à a fine di a prima settimana di maghju, sottu u tendone stallatu in u situ spettaculare di u campu di ghjocu “Paul Giacobbi”.  L'Associu chì organizeghja ista fiera hè attivu durante tuttu l'annu per fà cunnosce i diversi casgi corsi.


Ch’ellu sia frescu o vechju, caprinu o pecurinu, cismuntincu o pumuntincu, serà nustrale è in festa u casgiu corsu. Pastori, artisgiani è ancu saltarelli (vers du fromage), mostre, animazioni è prudutti casani, ci serà tuttu i 3 è 4 di maghju in Venacu.


U prugramma : http://fromages-corse.org/index.php?action=article&numero=86



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – FIE18.02.08 SAN-RCFM

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080428.html Sat, 26 Apr 2008 15:14:09 GMT
<![CDATA[Nutiziale 27/04/2008 La formation des élites en Corse au XVIII° siècle ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080427.html Nutiziali Nutiziale 27/04/2008 La formation des élites en Corse au XVIII° siècle
27/04/2008

 

LA FORMATION DES ÉLITES EN CORSE AU XVIII° SIÈCLE


L'Università di Corsica presenta, da u 30 d’aprile à u 30 di maghju di u 2008, una spusizione cunsacrata à « La formation des élites en Corse au XVIII° siècle », è à a fundazione di l'Università da Pasquale de' Paoli in u 1765. Si trova à u Palazzu Naziunale di Corti (à pianterrenu, in l’anziana mediateca), entrata gratisi. I so 20 pannelli ghjovanu pè u più « à ramentà a storia di a prima università di Corsica vulsuta da Pasquale de’ Paoli, chì bramava di fanne un elementu fundatore di u giovanu Statu naziunale. U stabilimentu suddisfava dinù una giuventù ardente bramendu u sapè è chì ghjera ubligata à andà in Italia pè avè una furmazione universitaria. A sparizione di l’università in u 1768 facia nasce una longa rivindicazione avendu da sbuccà solu dui seculi dopu ».

St’evenimentu face parte di e manifestazioni urganizate da l'Università di Corsica, in l’unore di i 200 anni di a morte di u Babbu di a Patria (1807-2007). In u 2007, l'Università avia apertu l'
Université Inter-âges di u Centru Culturale Universitariu cù un ciclu di cunferenze nant’à sti 200 anni. Dunque, dece cunferenze eranu pruposte à un publicu numerosu, da ferraghju à dicembre 2007, pè ricurdà a so opera. U catalogu di a spusizione è l’atti di u ciclu di cunferenze si trovanu in u libru « Pasquale Paoli – Aspects de son œuvre et de la Corse de son temps », in vendita in libreria (http://www.albiana.fr/article-646.htm).


Tutte ste manifestazioni fubbenu urganizate da l’insignanti-cercadori di l'Università di Corsica, UMR-CNRS LISA (Lochi, Identità, Spazii, Attività), in u tema « Identités, Cultures : les processus de patrimonialisation », cuurdinate da a prufessora Dumenica Verdoni, è sottu à a direzzione scientifica di u prufessore Antone Lurenzu Serpentini, in cullaburazione cù i servizii di l'Università : Centru Culturale, Cellula di Valurizazione, servizii di Cumunicazione è Evenimentu. L'opera è a spusizione sò state rializate cù l’Edizioni Albiana.



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – UNIV 23.04.08 FLO

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080427.html Sat, 26 Apr 2008 14:42:19 GMT
<![CDATA[Nutiziale 26/04/2008 A passione di i cultelli tradiziunali ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080426.html Nutiziali Nutiziale 26/04/2008 A passione di i cultelli tradiziunali
26/04/2008

 

A PASSIONE DI I CULTELLI TRADIZIUNALI


Fabien Cazorla è Mickaël Angelini sò amichi è anu fattu di a so passione u so mistieru. Fabricheghjanu cultelli tradiziunali è, aldilà, tutti st’ogetti chì si creavanu tempi fà in e stazzone (tintenne, speti, imbasti, acciarini, ferri pè i muli). I dui cultellaghji scambianu e so idee, a so tecnica pè prumove u cultellu corsu. Mickaël Angelini, uriginariu di Poghju Mezana, hà chjamatu u so attellu « U sapè fà » è « A fiamma nustrale » hè u nome di l’attellu di Fabien Cazorla, chì vene da Casalta. Quand’elli ponu, travaglianu inseme in l’attellu di Figaretu eppo Jean Antolini è Paul Orsoni i cunsiglianu. Dunque, cun elli, a trasmissione hè assicurata, da a bellezza di u gestu à a creazione.

Rinsignamenti : 06 27 47 18 46 pè chjamà à Mickaël Angelini è 06 89 99 88 21 hè u numeru di Fabien Cazorla. (Ritrattu : Ghjacumu PAOLI)



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – CM 23.04.08 PAO

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080426.html Fri, 25 Apr 2008 11:59:59 GMT
<![CDATA[Nutiziale 25/04/2008 Un ghjornu è una notte in Rusiu ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080425.html Nutiziali Nutiziale 25/04/2008 Un ghjornu è una notte in Rusiu
25/04/2008

 

UN GHJORNU È UNA NOTTE IN RUSIU


Sabbatu u 26 d’aprile, Jean-Louis Achard hà da inizià una manifestazione eccezziunale in u paese di Rusiu, si chjama « Un ghjornu è una notte in Rusiu ». Stu primu scontru tocca parechji ogettivi : « principià capunanzu una dimarchja d’intercumunalità di prugetti ingiru à parechje iniziative fatte da attori ecunomichi è culturali lucali ». Eppo, à parte da e sperienze fatte in altri territorii corsi, anu da pruvà à fà spuntà un sviluppu liatu à l’ambiente, à a cultura, à l’econumia identitaria è à a leia trà e generazioni. Stu prugettu hè liatu dinù à a simbolica culturale di e cumune di Rusiu è Sermanu chì anu un patrimoniu primurosu ingiru à u cantu in paghjella. Omu brama ch’ellu sia valurizatu è perenizatu à prò di u territoriu.


U PRUGRAMMA


Sabbatu u 26 d’aprile, da 2 ore à 4 ore : dibattitu è presentazione di 2 prugetti di sviluppu lucale : « a prova » è « i chjassi di u patrimoniu ».


Da 4 ore è mezu à 7 ore, un scontru trà cantadori, musicanti è balladori.


À partesi da 8 ore è mezu, i canti in chjesa Santa Maria di Rusiu cù Anna Rocchi, Filippu Rocchi, Francescu Filippu Barbolosi, Petru Santu Guelfucci, Olivier Ancey, e squadre di Dopu Cena, di l’associu di Campu è i cantadori di e pieve di Boziu e Valle Rustie. Rinsignamenti : 06 32 97 92 87.



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – CM 24.04.08

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080425.html Thu, 24 Apr 2008 17:38:06 GMT
<![CDATA[Nutiziale 24/04/2008 A Nazione n°13 ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080424.html Nutiziali Nutiziale 24/04/2008 A Nazione n°13
24/04/2008

 

A NAZIONE N°13


Hè esciutu u tredecesimu numeru di A Nazione è unu di i giurnalisti, Sébastien Quenot, face sapè ch’elli anu sceltu un temu abbastanza d’attualità, sempre inde l’aghja di a cultura corsa, anu invitatu dui autori : Marcu Biancarelli, cunnisciutu dapoi quasi 10 anni pè e so opere è ghjè prufessore di corsu in Purtivechju. St’autore rinnova assai i temi di a litteratura corsa è a manera di scrive dinù. Hà cacciatu u so ultimu libru, « Stremu meridianu », l’estate 2007. In quant’à l’altru invitatu, Frédéric Antonpietri, dettu Tonton, ghjera cantadore cù I Cantelli. In u so dischettu « Cunniscenza di u corpu umanu », ci eranu temi novi pè a pruduzzione culturale corsa, Tonton ci spiega e ragiò di u so impegnu culturale, e so mutivazione à prò di a cultura corsa.


Dopu, vene Alain di Meglio ch’hà scrittu un articulu di messa in pruspettiva di a pruduzzione litteraria è culturale oghjinca : « Corsica spressioni, Corsica Nazioni ? ». Eppo, Petru Paulu de Casabianca è u so articulu « Figlioli di u rock è di u Riacquistu » pè presentà gruppi chì si dicenu figlioli di Canta, di i Chjami Aghjalesi è avendu una filiazione cù altre musiche chì venenu da più luntanu. In stu numeru 13, avemu dinù un articulu di riferenza di Roccu Multedo, cunnisciutu pè avè travagliatu nant’à i Mazzeri. Infine, a rubrica abituale di Francescu Maria Perfettini è un articulu nant’à a toponimia di Petru Paulu de Casabianca.


http://anazione.com/index.htm



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – A NAZ n°13 23.04.08 QUE

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080424.html Wed, 23 Apr 2008 17:50:40 GMT
<![CDATA[Nutiziale 23/04/2008 U iugurtu Fior'di Corsica ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080423.html Nutiziali Nutiziale 23/04/2008 U iugurtu Fior'di Corsica
23/04/2008

 

U IUGURTU FIOR'DI CORSICA


Dapoi 31 annu, trà u so percorsu d'allevadore è u so casgile (fromagerie), Jean Baldovini hà vintu tante medaglie à a mostra di l'agricultura in Parigi. I so casgi Muntagnolu è Petirossu sò stati premiati. Oramai, hà creatu u iugurtu Fior'di Corsica cù u latte pecurinu corsu ! In fatti, u pruduttu hè natu trè anni fà è, nanzu d’esse cumercializatu, Jean Baldovini l'hà fattu tastà à i prufessiunali in Parigi chì li anu datu una medaglia d'oru ! Stu iugurtu naturale hè finu, untu, è vi lascia in bocca un gustu di latte pecurinu senza paru. Hè fabricatu in Vezzani da a sucietà Yacor è vendutu in i magazini di l’isula.



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – CM 18.04.08 GRA

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080423.html Tue, 22 Apr 2008 15:38:12 GMT
<![CDATA[Nutiziale 22/04/2008 U "tesoru" di San Giulianu ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080422.html Nutiziali Nutiziale 22/04/2008 U "tesoru" di San Giulianu
22/04/2008

 

U "TESORU" DI SAN GIULIANU


A stazione di ricerche di San Giulianu, festighjeghja i so 50 anni. Hà 1200 varietà di frutti, cuncentrate nant'à 13 ettere, a cullezzione a più impurtante di u mondu. Un veru patrimoniu biologicu.


Una cullezzione chì cumprende quattru arburi pè ogni varietà. E differenti varietà di frutti sò state piantate per priservà a biodiversità è fà studii. In u 1958: a "Somivac" (Sucietà di messa in valore di a Corsica), crea a stazione di ricerche agronomiche di San Giulianu, cunsacrata à l'agrumicultura per l'adattazione di frutti esotichi. In u 1965: à a dumanda di u ministeru di l'agricultura, l'INRA, (Istitutu Naziunale di Ricerche Agronomiche), s'investisce in u dispusitivu. A stazione chì si specializeghja in l'agrumicultura, passa sottu tutella da un puntu di vista amministrativu. In u 1981: a stazione si specializeghja in a cultura di a clementina. In u 1982: l'ingagiamentu regiunale di l'INRA passa pè a creazione d'arnesi novi pè u sviluppu di i frutti è legumi. In u 1994: vistu u so interessu pè a biolugia moleculare, a stazione apre u so laburatoriu geneticu è prepara un novu prugrammu di ricerche. In u 1998: a stazione arresta e so ricerche nant'à i kiwi. In u 2000: a stazione diventa un'unità di ricerche pè l'INRA è u CIRAD (istitutu francese di ricerche agronomiche di sviluppu).  


 



Riferenza in l'archivii ADECEC: A - CH 18.04.08

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080422.html Tue, 22 Apr 2008 11:03:24 GMT
<![CDATA[Nutiziale 21/04/2008 7u ciclu di u filmu nant'à a Resistenza ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080421.html Nutiziali Nutiziale 21/04/2008 7u ciclu di u filmu nant'à a Resistenza
21/04/2008

 

7U CICLU DI U FILMU NANT'À A RESISTENZA


Da u 21 à u 26 d’aprile 2008, l’Amichi è l’amiche di a Resistenza urganizeghjanu, in cullaburazione cù a CCAS, a settesima edizione di u Ciclu di u filmu nant’à a Resistenza. Durante sta settimana, filmi seranu pruposti à u publicu di Purtivechju, Sartè è Aiacciu. In Aiacciu, a manifestazione si compierà cù una riprisentazione teatrale "Lella" (u cugnome di Danielle Casanova), sabbatu u 26 d’aprile, à 9 ore di sera, à u palazzu di i cungressi.

Cum’è ogni annu, i sculari seranu i primi cuncernati è puderanu fighjà ancu elli "Les enfants du n° 67" (un filmu chì tratta di u sviluppu di u fascismu in Alemagna), "Monsieur Batignolles", u disegnu animatu "Anne Franck"... Frà l’invitati, ci seranu e resistente corse Noëlle Vincensini, mandata à u campu di cuncentrazione di Ravensbruck, è Dolinda Luciani chì hà salvatu una famiglia ghjudea.



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – ANACR 19.04.08

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080421.html Sat, 19 Apr 2008 14:55:28 GMT
<![CDATA[Nutiziale 20/04/2008 Scen'è sonniu in Purtivechju ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080420.html Nutiziali Nutiziale 20/04/2008 Scen'è sonniu in Purtivechju
20/04/2008

 

SCEN'È SONNIU IN PURTIVECHJU


L’ottesima edizione di u Festivale « Scen'è sonniu » si ferà in Purtivechju da u 22 à u 26 d’aprile. Una manifestazione urganizata da a cumpagnia I Chjachjaroni, chì face scopre à u publicu, senza pagà, l'universu meravigliosu di l’arti di u carrughju è di u spettaculu vivu. Jean-François Perrone, l'iniziadore è direttore artisticu di u festivale « Scen'è sonniu », face sapè ch’elli ricevenu sempre di più dumande di truppe da l’Europa sana pè participà à u festivale. In u 2008, u tema sceltu hè u viaghju. Averemu 16 truppe è 31 riprisentazioni cù spettaculi magichi in i carrughji è e piazze di a cità, pagliacci, ghjuculadori, mariunettisti, capifulaghji, pueti…


Ci seranu artisti è cumpagnie di rinomina internaziunale (Cia leandre et Claire, Teatro due Mondi, Silence teatro, Kerstin Wiese) o ancu Julien Cottereau, chì hà ricevutu un Molière di novu talentu teatrale maschile 2007. Accuglieranu dinù una persunalità di u teatru francese, Ariane Mnouchkine, u one-man-show strasurdinariu di Didier Ferrari. Infine, dui apperitivi musicali cù u jazz-band « Music ô Sud ».


Rinsignamenti : 06.11.51.00.52 è 04.95.72.02.57. www.ichjachjaroni.com



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – CM 15.04.08 PER

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080420.html Sat, 19 Apr 2008 14:00:00 GMT
<![CDATA[Nutiziale 19/04/2008 L'associu Voce ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080419.html Nutiziali Nutiziale 19/04/2008 L'associu Voce
19/04/2008

 

L'ASSOCIU VOCE


Ritrattu : Ghjacumu PAOLI


L’associu Voce, stabilitu in Cervioni, hà fattu a so assemblea generale. U raportu murale, presentatu da u presidente Olivier Pailly, hà parlatu di l’azzioni maiò fatte in u 2007 trà classe di strumenti, stazii di tecnica vucale è stazii d’organu è voce in cullaburazione cù u Centru d’Arte Pulifonicu di Corsica. Patrimoniu è priservazione eranu dinù e missioni di st’associu, cù in particulare, a rializazione, liata à i servizii di u patrimoniu di a CTC, di un inventariu di l’organi corsi.  


L’infurmazioni tecniche sò state racolte da Jean-Louis Loriaut, secretariu di l’associu è fattore d’organu. In u 2007, ci arricurdemu di u cuncertu meravigliosu, cù e suliste Brigitte Peyré è Isabelle Ruban. Pè u 2008, i prugetti ùn mancanu. Ci seranu furmazioni à prò di i strumenti è di u cantu eppo u coru d’adulti canterà dumenica u 22 di ghjugnu pè u cuncertu annuale di tutti l’elevi. Marti u 5 d’aostu, participerà à « Jazz-Bach » in a Catedrale di Cervioni è seranu presenti Raphaël Imbert è André Rossi. Infine, d’uttobre in Bastia, trè riprisentazioni di « L’Italienne à Alger » di Rossini.



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – CM 18.04.08 PAO

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080419.html Fri, 18 Apr 2008 14:16:09 GMT
<![CDATA[Nutiziale 18/04/2008 Cori taliani è corsi in Bastia ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080418.html Nutiziali Nutiziale 18/04/2008 Cori taliani è corsi in Bastia
18/04/2008

 

CORI TALIANI È CORSI IN BASTIA


Sabbatu u 19 d’aprile, à 8 ore è mezu di sera, a chjesa San Ghjuvan Battista di Bastia hà da accoglie u quartu scontru internaziunale di e curale. Seranu accolti i Corsi di « U Fiatu Muntese », diretti da Jean-Marc Fabrizi, è dui gruppi taliani : a curale pulifonica di Marcellina, vicinu à Roma, guidata da Giuseppe Valeriani eppo i cori di a catedrale di Gubbio, in Umbria, accumpagnati da u so capimachja Renzo Menichetti. Una manifestazione chì si face ogni dui anni è ghjè urganizata da l’inseme vucale di u Golu cù u so capicoru Michaël Mathieu. Pè l’occasione, sabbatu matina à 10 ore, l’autore talianu Carlo Ceccacci presenta à a sala di i cungressi di u teatru di Bastia, u libru “Due isole gemelle : Gubbio e Corsica”.


Gubbio hè a cità di nascita di l’antenati di Pasquale Paoli. In u 2007, l’inseme vucale di u Golu hà scontru i so culleghi di Gubbio pè un cuncertu quallà. Sabbatu sera, ogni curale canterà eppo i curisti di Gubbio interpreteranu “O lume della fede” in l’unore di Ubaldo, u santu di a cumuna. L’inseme vucale di u Golu rispunderà cù u “Dio Vi Salve Regina”. Infine, tutte e curale canteranu inseme “Ederzeli”, un cantu bulgaru è u “Dio Vi Salve Regina” cum’è cantu finale. Entrata : 10 € sopr’à locu, di rigalu pè i zitelli di menu di 12 anni.



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – CM 17.04.08 J.-PH.J.

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080418.html Thu, 17 Apr 2008 14:09:20 GMT
<![CDATA[Nutiziale 17/04/2008 E Teatrale ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080417.html Nutiziali Nutiziale 17/04/2008 E Teatrale
17/04/2008

 

E TEATRALE


Ci serà a quinta edizione di u festivale E Teatrale in Bastia, urganizatu da l'associu Unità Teatrale, da u 22 à u 29 d’aprile cù 14 spettaculi. Eppo, a « scena aperta » è 8 cumpagnie, da u primu à u 6 di maghju, pè ghjudicà l’ultime creazioni di e cumpagnie corse. E pezze di teatru si ghjucheranu à u teatru municipale, a sala pulivalente di Lupinu è Sant'Angelu, eppo u publicu puderà scopre nuvità è altre pezze digià presentate nant’à e scene corse cù e cumpagnie Les désespérantes idiotes, Neneka, Unità Teatrale, Thé à trois, L'ombre et la lumière, Nord sud et compagnie, Théâtre point... In più, trè pezze sò in lingua corsa. Pè l'apertura, u 22 d’aprile, a municipalità di Bastia hà fattu vene à Evelyne Bouix à u teatru municipale cù « La femme rompue » di Simone de Beauvoir (una rializazione di Steve Suissa).


http://salma.francetv.fr:8080/DisplayFichServlet?id=41863906



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – CM 16.04.08 J.C.

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080417.html Wed, 16 Apr 2008 16:45:16 GMT
<![CDATA[Nutiziale 16/04/2008 Xavier Biancarelli, cultellaiu d'arte ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080416.html Nutiziali Nutiziale 16/04/2008 Xavier Biancarelli, cultellaiu d'arte
16/04/2008

 

XAVIER BIANCARELLI, CULTELLAIU D'ARTE

 


Xavier Biancarelli hà 24 anni, hè u più giovanu cultellaiu d'arte di Corsica. Stabilitu in Muratellu u so attellu si chjama: "Fiamm'anima". Passiunatu da i cultelli dipoi a so zitellina, n'hà fattu u so mistieru.


Dopu dui anni di furmazione in Corsica, cù Jean Biancucci, Franck è Yves Thomas, eppo nant'à u cuntinente in a cità d'Albi ind'è Christian Moretti, l'artigianu fabricheghja cultelli di stacca, stiletti corsi, opere uniche sputicamente tradiziunale. U minerale chjamatu "magnétite" hè trascinatu da u mare nant'à e sponde di u Golfo di Sogno. Dopu una cuttura, stu lozzu neru diventa una magnifica polvera. L'alchimia misteriosa di u focu face nasce l'acciaiu. Tandu a materia diventa una lama travagliata parechje volte à a stazzona. Poi vene u tempu d'addunì a fiamma à u manicu, ch'ellu sia in legnu, corna o avoriu fussile, sò opere magnifiche chì necessiteghjanu da 70 à 110 ore di travagliu.


Xavier Biancarelli hè metallurgistu, aghjustadore, ebenistu, è orefice. I so cultelli sò unichi, ci vole à ammansà a materia, sin'à u pinzone "XB", stampu di u so travagliu, chì certificheghja l'urigine.





Riferenza in l'archivii ADECEC: A - CM 15.04.08

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080416.html Wed, 16 Apr 2008 16:40:51 GMT
<![CDATA[Nutiziale 15/04/2008 "Blague à part" au Printemps de Bourges ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080415.html Nutiziali Nutiziale 15/04/2008 "Blague à part" au Printemps de Bourges
15/04/2008

 

"BLAGUE À PART" AU PRINTEMPS DE BOURGES

Printemps de Bourges 2008


Vincitore di e preselezzioni regiunali in a categuria "Découvertes", u gruppu aiaccinu "Blague à part" riprisenterà a regione PACA-Corse à u Printemps de Bourges da u 15 à u 20 aprile.


U gruppu "Blague à part" hè statu creatu in u 1999, gruppu di rock armuniosu, mudernu, cù influenze pop. E canzone sò scritte da Pascal Tagnati. Anu digià arregistratu dui dischi, un terzu hè in preparazione. Parechji tituli sò nant'à u situ www.myspace.com/blagueapart5. In aspettendu a cummercializazione di u discu, prevista pè a fine di l'annu,  si pruduceranu nant'à a scena aiaccina o parigina à u mese di ghjugnu à a "Cigale".


 Xavier Pappini, Christian Parnisari, Jean-Charles Tomasi, Alex Lanfranchi è Ange-Marie Bisgambiglia pruveranu à fassi una piazza nant'à a scena di u Printemps de Bourges u sabbatu 19 aprile à parte da 4 ore è mezu in a sala "Soute".


 



Riferenza in l'archivii ADECEC: A - CH 11.04.08

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080415.html Mon, 14 Apr 2008 14:54:38 GMT
<![CDATA[Nutiziale 14/04/2008 Nouvel atlas linguistique et ethnographique de la Corse (1) ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080414.html Nutiziali Nutiziale 14/04/2008 Nouvel atlas linguistique et ethnographique de la Corse (1)
14/04/2008

 

NOUVEL ATLAS LINGUISTIQUE ET ETHNOGRAPHIQUE DE LA CORSE (1)


Stu primu libru di u « Nouvel atlas linguistique et ethnographique de la Corse » si chjama « Aérologie phonétique » è hè statu rializatu da Marie-Josée Dalbera-Stefanaggi, prufessore à l’università di Corsica. Dunque, 200 carte liate à a prununzia, à a trascrizzione funetica, à 70 aghje funetiche cù 200 parolle maiò di u lessicu corsu. Insignanti, studianti anu giratu quasi 120 lucalità di a Corsica linguistica pè sente parlà a ghjente. Anu arrigistratu e parolle, a manera di prununzialle eppo l’anu scritte nant’à una carta cù i segni funetichi adatti. U secondu volume di l’atlas serà cunsacratu à u lessicu di u mare è altri sò previsti nant’à a flora salvatica, a morfolugia verbale, l’allevu è e culture.  


Nouvel atlas linguistique et ethnographique de la Corse (1), aérologie phonétique, Marie-Josée Dalbera-Stefanaggi, edizione Alain Piazzola-CTHS, 60 €



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – CH 11.04.08 EMM

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080414.html Sat, 12 Apr 2008 14:21:04 GMT