|
09-02-1539
Un attu di u nutaru Santulino ci face sapè chì à e Prunete di Cervioni ci era una chjesa dedicata à San Petru.
09-02-1759
Nascia à a Casalta di Campulori, Anton'Filippu Casalta, generale d'Imperu, merre di Cervioni è cunsiglieru generale.
09-02-1762
Nascia in Versaglia, André-François Miot, quellu chì Napulione ferà amministratore di a Corsica cù i pieni puteri.
09-02-1795
In Bastia, in l'anzianu cunventu di i Missiunarii, aprianu a prima sessione di Parlamentu angloccorsu. Issa prima sessione hà duratu sin'à u 18 maghju.
09-02-1795
Reunione in Bastia di u Parlamentu di u regnu angloccorsu. Prevista in Corti pè u 15 ghjennaghju era stata ritardata per via di a neve.
09-02-1808
Nascia à e Valle di Mezana, Antone Balduinu Poggiale, farmacistu militare, chimicu, membru di l'Accademia di medicina.
09-02-1931
Eduina Paoli finia di scrive u so libru " Christophe Colomb identifié corse ".
09-02-1964
À u Padulone di Campulori muria d'un cancheru Bernard Ferran. A so malatia avia fattu gran rimusciu in Corsica per via d'un ciarlattanu, Gaston Naessens.
09-02-1996
Visita in Corsica di u ministru di a Ghjustizia Jacques Toubon.
09-02-2005
Pierre Alessandri chì s’accusa d’avè tombu u prefettu Erignac cunduce i ghjudici à u piattatoghju di Carghjese induve a seconda arma arrubata à a gendarmeria di Petrusella hè trova.
***
02-1555
Dopu à trè mesi d'accampu, Andrea Doria s'impadrunia di a piazza di San Fiurenzu, ùn fubbe severu cù i scunfitti fora di i Corsi "ribelli" ch'ellu mandò in galere.
02-1560
Andrea Imperiale è Pellegro Giustiniani, cumissari di l'Uffiziu di San Ghjorghju ghjunti in Corsica, cunvucheghjanu una veduta vicinu à Bastia è fecenu un discorsu nant'à u bisognu di ricustruì a Corsica davant'à una centinaia di riprisentanti di e pievi di Cismonte è Pumonte. A misura maestra pigliata à prò di e casce di l'Uffiziu cuncerna l'impositu indirettu, l'accattu (taille), è oramai i cumissari pruponenu di crescela torna. Tandu, custerà 4 lire. I Corsi a pagheranu secondu e so ricchezze. In più, i Cumissari creanu novi impositi indiretti o crescenu quelli chì esistenu digià.
02-1599
Alfonsu d'Ornanu, figliolu di Sampieru Corsu, diventatu maresciale di Francia, era mandatu in Bordeaux da u rè chì u face guvernatore di a Guiana.
02-1764
U Padre Franciscanu Antone Mariani, di Curbara, dettu u Rossu, prufessore à l'Università d'Alcala, partia da Spagna per andà in Pisa. Una ventosa face accostà u battellu à e Prunete di Campulori. Pasquale Paoli segna un ordine di requisizione per chì Mariani participeghji à i travagli di a cumissione incaricata di creà un'Università in Corsica.
02-1774
Nicudemu Pasqualini sbarcava in Corsica per preparà una rivolta contr'à i Francesi.
02-1775
U stagnu "del Sale" era cuncessu à Ferdinandu Agostini, di u Favalellu di Campulori.
02-1792
U filosofu Constantin-François de Chasseboeuf, conte di Volney, chì venia di fà stampà u so famosu libru "Des Ruines, ou Méditations sur les Révolutions des empires", sbarcava in Corsica cum'è Direttore generale di u Cumerciu è di l'Agricultura.
02-1796
Muria u maresciale di campu Francescu Antone Gaffori, figliolu di Ghjuvan Petru Gaffori, u capu patriottu di a nazione corsa chì ghjera statu assassinatu in u 1753.
02-1829
Baruffa in Cervioni trà Carbunari è Fischjuloni.
02-1836
Ghjiseppu Fieschi, chì avia pruvatu à tombà u rè di Francia, era cundannatu à morte.
02-1898
U pittore Henri Matisse ghjunghjia in Corsica in viaghju di nozze è ci stava sinu à u mese d'aostu. Venia di maritassi cù Amélie Parayre, surella di a direttrice di u cullegiu di femine d'Aiacciu.
02-1910
U battellu "General Chanzy", chì facia u serviziu di a posta è di i passageri trà Marseglia è Algeri, s'affundava, per via di a timpesta, à u nordu di e Baleare. Ci fù più di 200 vittime. Frà i morti: 49 marinari corsi.
02-1911
Primu scontru di pallò nant'à a piazza Santu Niculà di Bastia, trà bastiacci, chì vincenu è curtinesi.
02-1927
Accade una falanga in Fornaccia, in u circondu di a bocca di Verde, tumbendu ondeci legnaghjoli taliani è fendu ferite à parechji altri.
02-1931
Dui giurnalisti: Harry Grey è Christine Hubert, eranu mandati in Corsica da "Pathé Journal" per scuntrà u banditu Andria Spada. D'issu viaghju ne surtì un filmu chì ebbe gran successu per isse France: "Reportage cinématographique sensationnel", dissenu, è un libru: "André Spada: Mes Mémoires". Per scunvince u banditu di lasciassi filmà, "Pathé Journal" pagò 35 000 franchi, è pò a giurnalista ebbe l'arte di fallu parlà... fendu l'amore cun ellu.
02-1936
Muria in Pruprià u pittore Ghjacumu Martinu Capponi. Era natu in Aiacciu u 25 nuvembre 1865.
02-1941
Ghjilormu Carcopino, direttore di a Scola Nurmale Superiore, era fattu secretariu di Statu à l'Educazione Naziunale.
02-1952
Muria u banditu Anton Marcu Alfonsi, dettu Muzzarettu.
02-1958
Muria u puetu, natu in Aiacciu, Yves-Gérard Le Dantec.
02-1959
Un associu di naturisti cumprava l'Isula Cavallu.
02-1964
Escia u primu numeru di u giurnale "Paese Corsu", scrittu soprattuttu in lingua corsa.
02-1970
Escia u rumanzu di Dumenicu Ambrosi "Saveria, fidèle enfant de la vraie Corse".
02-1972
Muria u cantadore è puetu Ghjuvan Andria Culioli, quellu ch'elli chjamavanu "U Barbutu di Chera".
02-1973
Escia u libru d'Antone Trojani "Dopu cena".
02-1977
A rivista "Kyrn" publicava i nomi di e 360 cumune di Corsica, cum'ell'eranu prununciati in ogni paese.
02-1978
Principiavanu a custruzzione di a cintrale elettrica di u Vaziu.
02-1980
Escia u libru di Maria Ceccaldi "Cuisine de Corse".
02-1982
U ponte Rimitoriu, in l'Ampugnani, era rifattu. Era l'ultimu di i ponti pruvisorii fatti in u 1943 è 1944.
02-1982
A pupulazione di Corsica secondu l'INSEE era di 240 178 abitanti, 131.574 in Corsica Suprana 108.604 in Corsica Suttana. Bastia avia 46.404 abitanti, Aiacciu 53.559 è Purtivechju 8095.
02-1984
Escia u libru di Ghjiseppu Leoni "Corsica, storia nustrale".
02-1984
Libois, di l'Università di Liegi, prisentava una tesa cù u titulu "Essai synécologique sur les micromammifères d'Europe atlantique et ouest Méditerranée", tesa publicata cù u titulu più semplice: "Le régime alimentaire da la chouette Effraie".
U studiu di Libois hè statu fattu in trè lochi: a Belgica, a Corsica è i Pirenei.
La chouette Effraie, in Corsica si chjama malacella bianca, o caccavichjula, bubbula, strisge, è nottula.
Per sapè ciò ch'iss'ocellu manghja, Libois hà studiatu i so cacati in pallottule in 35 lochi, da a punta di Barcaghju à Sotta, da Aleria à u Pediquerciu, è, in altitudine, da u bordimare à Aiti. Pè u più si nutrisce di tuparelli (les souris), topi (les rats noirs) è topi campagnoli (les mulots). À l'occasione, manghja qualchì granochja, o ruspu, qualchì ocellu, o qualchì insettu.
U studiu di Libois permette d'avè a ripartizione in Corsica di tutte e razze di topi. Per sapenne di più, ùn c'hè chè da leghje un strattu di a so tesa in u Bulletin de la Société des Sciences, numeru 649.
02-1984
Muria, in Campile, Orsu Paulu Giovannoni, u stazzunaru puetu è cantadore.
Giovannoni facia parte di iss'omi chì avianu passatu a so vita à cantà, prima in chjesa, pè e feste, pè e sulennità, per l'interri, è po da per tuttu duve u cantu corsu facia scroccollà e carni à l'amanti di u paese nativu.
02-1985
Escia u libru di Michèle Castelli "Rue Château-Payan", un libru chì ghjè a seguita di "Maria di Lolla".
02-1987
Marie-Françoise Poizat-Costa publicava: "Le problème corse; essai d'anthropologie philosophique".
02-1987
Muria, à 56 anni, Pierrette Jeoffroy-Faggianelli, prufessore à a Sorbona.
Pierrette Jeoffroy-Faggianelli avia publicatu:
- Contes corses,
- D'amour et de mort,
- Techniques de l'expression et de la communication,
- Méthodologie de l'expression.
Ma per noi, a so opera maestra hè "L'image de la Corse dans la littérature romantique française". In stu libru di 446 pagine, face un'analisa di tuttu ciò chì i Francesi anu scrittu nant'à a Corsica da u 1729 à u 1840, da Goury de Champgrand à Victor Hugo, passendu per Chateaubriand, Mérimée, Balzac, Flaubert è tant'altri, in tuttu 200 scrittori chì anu fattu cunnosce a Corsica, ognunu à a so manera, favulosa o tragica, rumanesca o rumantica, ciò chì face chì, anch'oghje, un seculu è mezu dopu a morte di Napulione, o l'edizione di a Colombà di Prosper Mérimée "L'image de la Corse" hè una fiura, un ritrattu, veru qualchì volta, falzu pè u più, ma sempre marcatu da quell'epica rumantica.
Sò sempre vere e parulle d'Elliot, u vicirè di u regnu anglocorsu, chì disse, in u 1796, chì a Corsica era un'enigma, è chì nimu pudia pretende d'avenne a chjave.
A prova si n'hè chì, più d'un seculu è mezu dopu, Malraux dicia parlendu di De Gaulle: De Gaulle avait son mystère comme nous avons la Corse. Il y avait en lui un domaine étrange dont on savait qu'on ne l'éclairerait jamais. C'est cela que j'appelle la Corse.
Pocu nanzu di more, Pierrette Jeoffroy-Faggianelli avia segnatu un prefaziu pè un libru chì tratta di a storia di u so paese: Zicavu.
02-1988
U discendente di Luigi Filippu Primu: Henri d'Orléans, conte di Parigi, dicia: "Comme par le passé, la France continue d'être un ensemble de nations tantôt inscrites dans la géographie, tantôt fondées sur une mémoire fidèle à l'origine. Il y avait ainsi una nation canaque, une nation corse, une nation maghrébine, comme il y avait autrefois des nations picardes et normandes. La tâche pluriséculaire de l'Etat a été de les reconnaître, de les associer, de les intégrer souplement dans la communauté française".
02-1988
Muria Alain Savary, anzianu ministru di l'educazione naziunale. Ghjè quand'ellu facia parte di u ministeru di Pierre Mauroy ch'ella hè stata urganizata l'Università di Corsica. Alain Savary avia almenu una ragiò di tene à a Corsica. L'arcibabbone da a parte di a mamma si chjamava Francescu Mattei è ghjera di u paese di Peri.
02-1988
A rivista mensile "Kyrn" diventava un settimanale.
02-1990
U filosofu Jean-Toussaint Desanti ottenia u gran premiu di e lettere pè l'inseme di a so opera.
02-1991
Escia u libru d'Hélène Masson-Maret "La personalité corse".
02-1991
Principiavanu e prove di u CAPES di lingua è cultura corsa. 14 canditati eranu addimessi.
02-1991
Escia u libru d'Eugène Mannoni "L'Insulaire". Dopu avè fattu una carriera di giurnalistu è avè publicatu "Moi, géneral De Gaulle" in u 1965 è "Au vent des rêves" in u 1982, Eugène Mannoni, natu in Bastia in u 1921, conta un ritornu in a cità nativa è ciò chì stu ritornu face ricullà in a memoria.
02-1992
Azzione di naziunalisti contr'à Jean-Marie Le Pen pè impedillu di vene in Bastia. U so avviò era ubligatu di ponesi in Calvi. U prefettu li interdia dinù di fà a so reunione pulitica in Aiacciu pè schisà e baruffe.
02-1994
Azzione di naziunalisti contr'à Jean-Marie Le Pen. Ghjuntu in Bastia nentru à un avviò privatu, u capu di u Front National hè ubligatu à agruttassi in u campu d'aviazione di Puretta prima d'andassine duie ore dopu.
02-1995
Escia u libru di Scilocca Albertini: "Gens d'Olmeta".
02-1999
U giurnale "Le Monde" annunziava chì a pulizza avia sibulatu i cumanditari è u commando chì hà tombu u prefettu Claude Erignac.
02-2006
Ghjacumu Fusina, membru di l’ADECEC, era elettu presidente di l’associu di u Premiu di u libru corsu.
02-2007
Cumemurazione in Corsica è in altrò pè i 200 anni di a morte di Pasquale Paoli.
02-2008
Morte di Ghjuvanna Bernardini, mamma di I Muvrini.
|