LIATA FIUMURBACCIA
DI 500 BUCCATI CORSI

CARULU SANTONI

ADECEC CERVIONI 1986

Premiu di u libru corsu
In u 1986.

Tuttu essaru umanu
Un pò fà chè trè cosi :
Avè un fillolu, piantà un arburi,
O scriva un libru

 

LOCU E' PARODDA

Chì vo ùn ubbiati da circà quì un travallu di sapienza ! Un' mi ni sò intesu nè i capacità, nè a brama. Aghju vulsu simpliciamenti prisintà sta manata di buccati, tali ch'eddi sò, ancu par avali, usitati in Fiumorbu. Sò di sicuru cunnisciuti è approdati, par a maiò parti, in la Corsica sana. M'intaressa di mustrà un aspettu di a divizia di a lingua pupulara, pusissata da la ghjenti d'un paesi, senza intarvinzioni sapenteschi. Ghjè a manera di parlà di l'Isulacciu è di i so circondi, impinzidati in cima di l'antica pievi di Corsa, chì, cù a pievi du Cuvasina, custuisci a rigioni di u Fiumorbu.

Quii, in l'Usulacciu, si trova u centru d'un immensu tempiu di a natura.

In ghjò, sciappata in pienu scollu, s'apri a porta nera di l'Abbatescu, fianchighjata da dui forti culonni capacciuti, a cuccula di i Pruneddi à diritta, è quidda di l'Urnasu à parti manca. Dui muralloni accinghjinu u fiuminali.D i pettu à u mari, i ripi di Campu Ghjuvanni è di Ghjova, appiccianu l'Urnasu ad Aria è à San Gavinu. A' u punenti, Monti di Lana è Monti di Muru aghjunghjinu u Pruneddi à l'Isulacciu.

Trè scaffi, partendu da quidda di Calori, sopr'à l'Agnateddu, è passendu par quidda di i Bagni è quidda di l'Acciani, v'atteppanu da la piaghja, à l'alta piana di l'Isulacciu.

Sbuccheti tandu in lu cori di issu accintu naturali.

Davanti à voi, s'alza a quatrera immensa di a Sarra, chì compii di chjuda u spaziu à l'insù. U so fruntoni in triangulu faci cima cù a punta di a Cappedda, sempri incapagnulata di nivuli.

U cantoni di Ghjacchettu hè inalzatu ghjustu sopr'à i casi isulaccesi. Ghjè fattu d'una chjappa stracquata chì copri una grotta, è d'un pughjolu arrittu accantu. Pari un munumentu culussali. Da luntanu, si pensa ad una tavula di petra tamanta, sirvendu d'altari à un arcifalu di preti, in una d'issi cirimonii di l'omi di i pitraghji, di l'omi di nanzi à la storia, di issi giganti chì accatamalzanu i pitraconi di granitu, com'è tanti casteddi muvraghji inalpiddati à tuccà u celi. Sparti annantu à i stesi, issi chjacconi bianchi sò i Titani accucculati, sintineddi muti di i tempi, impalficchiti par l'eternu.

Limitendu u paesi à l'orienti, versu u quali edda ghjè vultata, a cappedda millinaria di Santa Lucia, antichissimu tistimoni di u tempu umanu, piazzatu à l'oppostu di Ghjacchettu, veghja i petri arritti di i fossi di u cimiteriu, è copri l'ossi di l'arca. Accantu ad edda, si trova l'ochju d'acqua di Santa Lucia, è, più in bassu, a Monacia. Tuttu ci inditta un locu cunsacratu, misticu, distinatu à stancià a seti di lumi spirituali (1).

Ghjè cusì ni si pari d'essa quì, in un tempiu di a criazioni da ogni contu chè no portimu u sguardu.

A volta di u celi s'appuntiddeghja annantu à centu mila culonni.
Quiddi turzinuti di i lecci, bughji com'è a sprissioni d'un mondu sutterraniu. E' po quiddi di i trè arburi luminosi, chì facinu risplenda davanti à i nostri ochji, a forza di i faii pieni à suchju, a saviezza di i castagni carchi ad anni (2), a biddezza di i larici alti pisati.

Quì sò i milla funtani è i centu vadini.

Steti à senta a voci di l'elementi.

Steti à senta a voci di l'elementi !

D'inguernu u mormu di u ventu supranu si strappazzeghja da buffulati in virutuli. Sifaroni (3), s'hè abbuccatu à u cornu marinu di a conca cilesta par accampà mari è monti.

I robocchi di l'acquizzoni è i scuzzulati di u sonitu, movinu celi è terra, cm'è s'eddi i vilianu sprufundà. L'aria, l'acqua è u focu di u celi si mischjanu, , si battinu, s'azzufanu, s'imbilieghjanu, si lentanu, si ripillanu, s'inalfaneghjanu, altarieghjanu, spasimeghjanu, spatanscieghjanu, è strascinanu, cincineghjanu, in issi abissi di timpurali, ughjuli, reti, brioni, striti, mughji, lamenti crinchenni, pianti, urili, lagni, ruzi, sguiddi, à maunà, ad intrunà è ad inchjufuliscia u mezu mondu. Cusì si svampa, cusì si sfoca, tutta a frinisia, a pazzia a furia di l'universu.

Ma sintiti dinova, par tempi infucarati di sullioni, a dulcezza di boddaru chì sciamballeghja sottu à l'arba, u schjuchjulumi di i cigali è di i griddi, u sfronbulu alineru d'unu sbirru, chì v'hà sfrisgiatu, lachetivi imbriacà da u fremitu di l'aria abballuchjata di lumi, è da la carezza di u so arsciu tepitu annantu à la peddi. E' ùn hè guasi nunda què, accantu à tuttu ciò chì dà tanta magnificenza à l'Isulacciu, l'isula di l'isula com'eddu a dici u so nomu (4).

Eccu u locu, pezzu persu di a pianeta, d'una stedda persa, d'una galassia, scantata ùn si sà induva, in issu spaziu chì ùn hà nè centru nè cuntorni.

Parchì issu locu ? E' parchì innò ? Nunda ùn hè grandi è nunda ùn hè chjucu. Nunda ùn esisti chè par l'omu, spechju di l'universu, pisticciulu annantu à un pisticculu.

E' l'omu ùn esisti chè par a parroda. E' a parodda faci a lingua.

E' parchì issa lingua ? Parchì issu versu nustrali di sonu, segnu è sennu, ammantati di breia è di bughjura, eccu d'un'atra armunia, spiriata d'un altru lumi, chjavi, è mazu à l'altri, di saperi, di puteri è di piaceri ? Quali a sà a risposta ?

Ma una lingua, quali ch'edda sia, ùn faci mai chè annannà l'umanità, criatura infasciulata d'angoscia chì nizzuleghja.

Affannu di l'ora chì scorri, sulitutina, amori. Eccu a nanna di a vita, sognu, cantu è singhjozzu.

Di i foli chì m'addurmintavanu da zitellu, ùn m'invengu più chè d'una frasa. E' ghjè quista : " L'aveti vistu l'agneddu muvrinu chì falava par Cuvasina " ? Mi traversa certi volti a mimoria, musica muta d'una sdrigia di nivulu chì svinca in celi, busciga di savoni ingonfia di a dolcia amarezza di u tempu sfughjitu.

Misteru di a puisia, sensu è sensi, alta ragioni è pazzia, accenditu chì faci trasaltà l'ochji piciosi di a cicaghjina, mostra di u mostru, bocca sbalangata, stridu incuchjaratu, spiscia di carni viva marazzata, abbambaniumi, magia di u mogu supraniatu, incatesimu di l'anima aresa, fiatu sfiatatu, puisia tuttu, ohimè, puisia nunda. Qua'hè chì sà ? Qual'hè u qualè ? Aiutu ! Andemu ! Puisia ùn ni poi più, è poi, poi. O catedda muntanina di dolu neru è d'oru veru, chì camina in la brusta accatizzata ! Aiò ! Zittu è tuppu missagieru ! Un' apra labbri! Fantasia… puisia, via, via.

Misteru d'issu ripunitoghju d'una stonda, par loi altri viaghjadori. Par noi altri pillegrini di stu carru d'invisioni, affibbiatu à u so cavaddu di focu, chì ci strascina in l'abissu sfundatu, è badda di tondu à la scimesca, senza arreghja mai, arreghja mai.

Misteru di l'amori d'una lingua !

Mi duvia di palissadu l'amori di issu locu, di issa ghjenti è di issa lingua. Ghjè eddu chì m'hà fattu scriva sti calchì filari in ringraziamentu di u tisoru di puisia chì ci hè statu trasmissu in li paroddi di stu populu.

 

U lascitu u più priziosu ci veni da Saveria, di l'Isulacciu. D'uttrovi 1777, edda baddateti u frateddu. Si chjamava Caninu. Era statu tombu, à tradimentu, da l'aguzini di Galloni, in una ghjargala, scorsu u Lucu di Nazza. A' u corpu, purtatu in l'Isulacciu da culà in dà, schjatteti u baddatu.

L'amori trà frateddu è suredda hà sempri presu in la familla corsa una qualità accintuata. Quì, in lu baddatu di Caninu, issu amori s'atturcineghja in affannu addispiratu. Sboccia, rossu piparu, com'è un fiori maiò à i surgenti salvatichi. Sopr'à u mortu, sticchitu cù i so ferriti aparti, sopr'à quiddu ch'edda ùn cheta di chjamà " cor di suredda ", u cori insanguinatu di Saveria sbarattuleghja, è si strapazza, è si sdebiteghja, pattirossu, alitroncu à u cappiu di u mal distinu.

E' d'un pusessu scuru, stranu è stranieru, schizza in pienu lumi issa parodda altra, chì traparla è tramuta da l'essari mutu, affundiatu in sè. E' spezza, com'è frebba alteria, l'incantesimu di issu cantu di funari, cantalena eterna di l'anima nostra, spiccata da l'anima di u mondu, in lagnanza d'amori persu.

Issa forza chì fionza, chì movi è chì cummovi, a chjamavanu " u donu ". Saveria t'avia u donu. In lu tisoru di a cultura corsa, fiammattuleghja com'è un ghjuveddu ardenti, u baddatu di Caninu (5).

Par guidà u littori, s'eddu t'hà l'usu di a lingua suprana, ùn mi ferma chè à indittà què :
- i duie " d " sò missi à la piazza di I dui " l ". Edda, ella ; nuveddu, nuvellu.
- L' " a " è l' " i " si trovanu spessu à la piazza di l' " e ". Arpia, erpia, littori, lettori, ginitori, genitori.
- I dui " l " rimpiazzanu à " gli ". Travallu, travagliu ; familla, famiglia ; tallà, taglià.

Sò i principali particularità di u parlà fiumurbacciu. Saranu prestu capiti è ammaistrati. U restu ghjè affari d'appena d'attinzioni.

Aghjustu chè ùn mi sò sirvutu d'alcun'altru scrittu. Aghju vulsutu prupona sulamenti à l'amatori undocumentu rozu è senza erudizioni. S'agisci di buccati è micca di massimi o di pruverbii. Di quisti quì m'hè scappata di mintuanni calchiaduni quandu eddi sò corti è ch'eddi pillanu cusì a forma d'una buccata. Par esempiu : " acqua in bocca " ! Ci aghju aghjuntu una manata di pruverbii sputicamenti fiumurbacci par fanni piaceri à mè stessu.

In fini ùn aghju micca ghjudicatu ch'edda fussi utuli di metta buccati chì, ben chè usitati di manera currenti, mi sò parsi troppu cumuni in uni pochi di lingui, o trasporti da u francesu. L'esempiu ùn mancanu : " sciemu da lià ", " tappassi l'ochji… o l'orechji ", " tallà i ghjambi à calchissia ", " strappassi u coddu ", " pillà u polsu ", ecc. ecc.

In sensu cuntrariu, sprissioni com'è " ghjè una sega à rullò " mi sò parsi degni di figurà in sti filari. Mostranu com'è una lingua ghjè in azzioni pirmanenti, à s'arricchisci di manera cuntinua, à paru à l'acquisti di a vita di l'omu.

A' l'ultima à l'ultima, ùn cercu micca à piattà, è cunfessu ancu vulinteri, chè aghju scrittu stu libru à la sgualdossa, o si vo priferiti, com'è i cosi mi sò vinuti, senza frastorni, senza avè u spiritu tesu da alcun pinseri, nè di reguli nè di rigulatori, scrivendu com'è parlu è nunda di più.

Sì appena di fantesia si fussi inturchjata in sti pagini, troppu grisgi par gustu meiu, ni saria assai cuntenti. Ma ùn sò tantu sicuru d'avè riisciutu à mischjà, com'edda mi saria piacciuta, calchi grombuli di a gioia di sta vita chì passa cusì in fughina, à u inchjostru neru di u cutidianu.

(1) L'ochju d'acqua vicinu à la cappeda, chì passa par curà l'ochji malati, ci inditta a prisenza anziana d'un locu di cultu paganu, chì dopu fù cristianizatu. U nomu stessu di Santa Lucia hè riccu di sensu misticu : Lucia, in latinu, a luci, u lumi.A festa di Santa Lucia casca u 13 dicembri. A' parta da tandu, i ghjorni cumencianu ad allungà. Par Sulaccesi, u ghjornu di a festa di a Santa marca u cuminciu di l'inguernu. A Monacia, ghjustu accanta, tistimunieghja di a prisenza, tempu fà, di monachi o d'arimiti.
(2) Appena da sottu, in un chjosu di u moi babboni, dittu Vampatu, ci hè sempri ad oghji, un puddoni di 14 metri di cuntornu, chjamatu " Savoriu ", rinumatu par i so fasgioli di testu savuriti. U fattu di dà un nomu particulare à l'arburi, hè significatu d'una cuncizzioni di l'unità di a Natura.
(3) Cifaroni, nomu datu à u ventu supranu, di cunnutazioni chjara.
(4) Isula, più a finali latina " acus " chì inditta un paesi.
(5) Baddatu di Saveria di l'Isulacciu, par a morti di u so frateddu Caninu :

Santissimu Sacramentu,
Dolcia Vergini Maria,
Detimi grazia è favori
Ch'eu dica ciò chè vurria,
Perch'eu canti lu mo dolu
La so pena aciarba è ria

L'annu di sessanta setti
D'uttrovi, la mischinedda
Fudi privata di teni
Canì cor di la suredda.
Hè lu più chì mi dà pena,
Hè lu più chì mi martedda.

Tutti à lu Lucu di Nazza
Tutti s'eranu aduniti
Cun quidda barbara razza,
Li suldati è li banditi.
Cù a timpesta d'arimani
Tutti insemi sò partiti.

Partisti da lu paesi
A' lu son d'i cialambeddi,
Ghjuntu chì funu à la sarra
I lupi sopr'à l'agneddi,
Ti tallonu I garganeddi
A' lu toccu d'i campaneddi.

In fondu di lu rioni
Si sintia ruzà lu ventu
Chì purtava da Ghisoni
La malora è lu spaventu.
Si vidia chì par aria
V'era accidiu è tradimendu.

Quandu intesi lu brioni
M'affaccò à lu purteddu
E' dissi : - Chì nova c'eni ?
Hè mortu lu to frateddu.
L'anu tombu in la sarra
N'anu fattu lu maceddu.

Nun ti valsi l'archibusgiu
Nun ti valsi la schiuppetta
Nun ti valsi lu pugnali
Nun ti valsi la tarzetta
Nun ti valsi l'ingermatura
Cun quidda pessima setta.

A' vedda li to ferriti
Mi s'accresci lu dulori.
Parchì più nun si rispondi ?
Forsi ti manca lu cori.
O Canì, cor di suredda,
Tù cambiatu ai di culori.

U mo largu di spaddera,
U mo minutu di vita,
Com'è teni n'ùn ci n'era,
Parii una mazza fiurita.
Canì, cor di la suredda,
L'anu privatu di vita.

Eu vurria chì la mo voci
Fussi tamant'è lu tonu
Ch'edda pudissi trapassà
La foci di Vizzavonu
Par chì soni in ogni locu
La gran prova di Gallonu.

A' lu paesi di Nazza
Eu ci vollu piantà un prunu
Par chì di la nostra razza
Un' ci passi più nisunu.
Par ch'ùn funu nè dui nè treni
Ma cinqui omini contr'unu.

A' lu pè d'issu puddoni
Ci vollu piantà lu mo lettu
Par chì quì u mo fratiddoni
Ti tironu à mezu pettu,
Vollu lacà lu buneddu
Vollu armà schioppu è stilettu.

Vollu cinghja la carchera
Vollu cinghja la tarzetta
O Canì, cor di suredda,
Vollu fà la to vindetta,
Contr'à quiddi chì ti tumbonu
O crudel'è pessima setta.

Micheli TOURNIER avia postu sta quistioni à Claudiu LEVI STRAUSS : " A' suppona ch'eddu ùn ci fermi più d'una suciità sparita chè un dizziunariu è una grammatica, chì saparianu d'issa suciità ? "
" Mi rispundidi subitu, d'una sola parodda : tuttu ! aghjusta Micheli TOURNIER.
" Tuttu, sionti eddu, pudia essa cunchjusu, da u dizziunariu è da la grammatica, d'una suciità : riligioni, urganisazioni pulitica, tecnichi diversi, matrimoniu, ecc.. E' fù maravilla di sentula infilà l'esempii chì mustravanu comu " manera di parlà " diffarenti in Inghilterra è in Francia traducianu maneri di pinsà è di senta frà i quali alcuna cununicazioni ùn pò essa stabilita "
U VOLU DI l'OMU SANGUETTA

ABBREVIAZIONI

S. Sensu
S.F. sensu figuratu
ES. Esempiu
C. Cummentu

 

ABBUCCUNA'
" abbuccunà à calchissia "
S.Cumprà i favori à l'ubbidienza di calchissia, currompa.
ES. Abbuccunà un alittori, un funziunariu. - C. A' u sensu propriu s'abbuccuneghja un ghjacaru par ch'eddu ùn abbaghji o ùn morda micca.

ABISSU
" sò abissi "
S. Sò cosi sprupusitati, chì francanu i limiti di i fatti nurmali, o di l'imaginazioni.

ABITU
" d'abitu in antica "
S. Sionti unu usu immemuriali ; da sempri. - ES. D'abitu in antica a piuvania hè stata in l'Isulacciu. - C. Avvicinà "abitu" da "abitutina".

ACCA
" ùn ci si capisci una acca "
S. Un' ci si capisci nunda. C. In abreu, a lettara H simbulizeghja a cunniscenza.

ACCETTA
" à l'arubri cadutu, accetta accetta! "
S. Quandu calchissia hè cascatu, ch'eddu ùn hà più nè puteri, nè riicchezza, a ghjenti di vanu contra. - C. Tuttu u rialismu puliticu di i Corsi, in corti paroddi.

ACCICA'
" ghjè accicatu "
S. Ghjè divintatu cecu da la collara ; s'hè missu in zerga trimenda. - ES. Quandu eddu s'hè intesu trattà di falzu, ghjè accicatu.

ACCINDITA'
" hà l'ochji chì accinditeghjanu "
S. Si dici, cù una punta di malizia, di l'ochji chì anu u difettu d'accinnulà di manera cuntinua. - C. Un' ci vole micca cunfonda cun l'idea di lampà l'accenditi, quandu a fiamma di u sguardu traduci a rabbia cuntinua. Què ghjè sprissioni d'una altra lingua.

ACHETTU
" ci hà lasciatu l'achettu "
S. Ci hà persu a vita.

ACQUA
" acqua in bocca (è sanguetti à i pedi) "
S. Ricumandazioni di tena u sicretu, d'ùn palisà nunda.

ACQUAGHJOLA
" pari sceltu à l'acquaghjola "
S. Si dici cun irunia par fà capiscia chì a scelta hè pessima. Ghjè una manera di ridasi di quiddi chì anu fattu issa scelta. Un' valia a pena ch'eddi s'infurzessinu tantu par ghjunghja à un risultatu cusì gattivu, par cascià annantu à ciò chì si pò essa di peghju. - C. L'acquaghjola hè u bicchettu chì ùn lascia micca scorra a rubaccia.

ACU
" s'hà lacatu l'acu in lu linghjaghju "
S. Un' sà fà cusgiera. Zivrata lampata d'abitutina contru à una donna chì ùn hè à la so faccenda, chì ùn hè una donna di casa. - Buccata dispittosa marcata di spiritu masciottu. " Lacatu ", " lasciatu " ; e dui formi s'impieganu in lu parlà fiumurbacciu.
" ùn d'entri mancu un acu à quiddu locu "
S. Stringhji i culeri da la paura, com'è s'eddu ghjera pitrificatu. Hè spavintatu. (Vede più in dà : CHJODU, " hà u daretu chì talla i chjodi ")

ACULA
" un' acula marina "
S. Si dà issu nomu à un omu o à una donna intilligentissimi, d'altrissima qualità. C. Buccata impiigata spessu cun irunia. - ES. Si pilla par un'acula marina (si credi quale eddu ùn hè).

ADDIU
" addiu Nina "
S. I cosi ùn sò andati com'eddu si vulia. Un' ci voli più a pinsassi. Hè persa a spiranza. - C. Nina hè un nomu di mula, in ginerali. Apparagunà cù u pruverbiu : " A' chì conta, à chì hà cuntatu.

AFFIACCULA'
" affiacculà "
S. Si dice quandu u rossu ni codda in faccia, da l'emuzioni, da la surpresa, o da la vargogna. Tandu a faccia s'infiara com'è una fiaccula di deda. (Veda più in dà, in lu listessu sensu, BACU : " hè divintatu rossu com'è un bacu, hè imbacatu ").

AFRICA
" rodasi l'Africa "
S. Si parla cusì di l'imbizioni scatinata di calchissia, d'una seti d'acquistà roba senza avenni mai abbastanza. - ES. Paulu si voli roda l'Africa. - C. Un' hè micca difesa di truvà quì calchì traccia d'irunia paisanesca è vindittera annantu à l'epuca di quiddi famosi imperii culuniali, quandu i putenti di l'Auropa si lampavanu in Africa, à pilla pilla. Si pò pinsà chì issa irunia tuccava più pricisamenti i riprisentanti corsi di l'armata o di a funzioni publica in li culunii.

AHE'
"ahè!"
S. Si sprima cusì, à l'accortu, tutta una filusufia. Si lenta un accunsentu senza cunvinzioni, datu malvulinteri. In un certu versu, significheghja : " Iè, ghjè vera, ma chì ci si pò fà ? ". - ES. Dui paisani a si ragiuneghjanu : - " Ai vistu, dici u primu, com'è u focu s'hè avvicinatu cust'annu ! L'avemu corsa brutta. U paesi hà risicatu di piccià ". - " Ahè, rispondi l'altru, ci hà da accada à la fini " . - C. Issa sprissioni, tanta usitata, hè un veru munumentu di fatalisimu. Ci n'hè pocu ghjenti di u partitu di l'ahè in Corsica. Da par edda, hè un chjacconi, un pitraghju d'identità linguistica. A' issu titulu, mireta a so piazza in ista filara di buccati.

AITA'
" aità! I miracule vive "
S. " Aità ! " servi à la ghjenti di Ghisoni, vicinanti di i Fiumurbacci, par manifistà a surpresa. I Fiumurbacci anu coltu, un pocu maliziusamenti, issa buccata, è beffanu (*) cusì à Ghisunacci. Racontanu a storia d'issu omu di Ghisoni, o di calchì pacciali d'issi parti, chì ùn avia mai vistu unu rillogi. A prima volta ch'eddu cascheti davanti ad unu, di scappetinu isti paroddi : " Aità ! i miracule vive chì ghjè mortu è si brudica ! ". - C. Frà vicinanti, com'eddi sò Fiumurbacci è Ghisunacci (intinditi, ghjenti di u Ghisunacciu o pievi di u Casteddu) esistenu sempri storii d'issu genaru chì tendinu à diminuiscia, senza gattivera alcuna, ghjuchendusili à la risa, quiddi di l'altri cuntorni. Quì, i Fiumurbacci si ridinu, ben intesu à tortu, d'una pritesa simplicità di spiritu di a ghjenti di Ghisoni. Com'è Ghisoni era una vera cità, in paragoni di i paesi di u Fiumorbu, i campagnoli fiumurbacci svampavanu dinova cusì calchì sintimu piattu d'infiriorità o di ghjilusia, di pettu à i citatini. Chì ni pensa u moi amicacciu Maria Ghjuvanni Vinciguerra, chì ni sà tantu in fatti di cultura corsa, eddu chì ghjè, par via materna, citatinu di Ghisoni ?
(*) Biffà à calchissia : cupià i gesti, i paroddi, i fabiti di calchissia, caricaturenduli par (i) ridasini. ES. U scimiu beffa l'omu.

ALBITRICCIA
" hè passatu par meza albitriccia "
S. L'hà corsa brutta, a s'hà francata cun difficultà, n'hè surtitu quasi par miraculu.

ALIVETU
" essa in alivetu "
S. Stà in affaccu, survillà vulenteri quinci è quinci cun inquiititutina, com'è l'aceddu annantu à un arburi.

ALLU
" roda l'alli "
S. Aspittà cun impazienza, suppurtà mali d'essa ubligatu d'aspittà.

AMICU
" ni semu sempri à caru amicu "
S. Un' avemu avanzatu mancu appena. Ni semu sempri à u principiu d'un affari, com'è quandu eddu si scrivi una lettara, è ch'eddu si ferma à penna à l'aria, dopu ad avè scrittu a formula di cuminciamanetu, è chì l'inspirazioni ùn veni micca.

ANCA
" l'anca di i ghjacari ùn si pò indirizzà "
S. Un' vali a pena di circà scunvincià à calchissia di cambià i so gattivi abitutini. Chì tanti sforzi ! Ghjè in darru chì vo pruvareti à fà perda i so difetti à un omu.

ANCHETTA
" fà l'anchetta da la fami "
S. Marchjà intrampalendu da a dibulezza.

" fà l'anchetta à calchissia "
S. Stende u pedi à mezu à i ghjambi d'una parsona in muvimentu, par fadda sbalancià, ch'edda si pilli una tambata.

" s'hà tiratu l'anchetta "
S. Manera poca rispittosa di dì chì calchissia hè mortu, rinviendu u spiritu à la vista di l'utimu strepitu di a morti, chì faci trasaltà a ghjamba.

ANCINU
" quant'è tù trovi, eddu ti caccia ancini "
S. Si tratta di calchissia chì voli sempri avè ragioni. Più di si dà risposti, più ci traova à ridì, è poni d'altri quistioni… è tira avanti è tocca. - C. Ricordu di i tempi, quandu l'ancini sirvianu à tirà i sporti pieni di castagni, o d'altri frutti.

ANDENDU
" andendu vivendu "
S. Si cumencia à fà calcosa, è avanzendu, s'eddi si prisentanu situazioni micca privisti, si truvarà manera di trattaddi quandu edda sarà l'ora. Un' vali a pena à frasturnassi, à vulè tuttu rigulà à l'avanzu, innanzi di principià una azzioni qualunqua. Ci sarà sempri una parti nicissaria d'impruvisazioni davanti à i fatti chì si prisintaranu à l'iscumpensu. - C. Sta buccata hè divintata famosa in lu mondu da quandu Napulioni l'adupreti, traducendula in fracesu sottu à la forma " on s'engage et puis on voit ". In la seguita, hè stata ripillata da Leninu. Accadia chì Napulioni impiighessi sprissioni corsi. Cusì feci quandu eddu scuntreti à Goethe, è ch'eddu di dissi " seti un omu ".

ANGHJULU
" cantanu l'anghjuli "
S. Faci un frettu chì si secca. - C. Allusioni à u frettu di i prissuri di Natali, quandu l'anghjuli cantanu a gioia di a nascita di Ghjesù.

ANIMA
" Salvu l'anima à u battezimu "
S. Un' ci hè alcunu paragoni pussibili. - ES. " Ai vistu à Francesca com'edda ghjè bedda ! Hè ancu più ben vistuta chè Maria ", dici unu. E' l'altru rispondi : - " Un' voli micca metta à Francesca à paru à Maria nò ? Salvu l'anima à u battezimu ! " Voli dì ch'eddu ùn ci voli micca à metta à paru, una da l'altra, cosi diffarenti. Un' ci vole à mischjà u sacru è u prufanu.

ANNASASSI
" si sò annasati "
S. Si sò ricunnisciuti simili è si sò accapati. Ghjenti chì s'assumillanu, chì anu cumuni di sinsibilità, d'intaressi, o puri di vizii, ùn stanu tantu à ricunnosciasi, è si mettinu insemi.

ANSCIA'
" ùn ansciava mancu par u daretu "
S. Attitutina di paura o di vargogna di quiddu chì riteni ancu a so rispirazioni, ùn avendu curagiu di fà, o di dì nunda in una situazioni difficuli o periculosa. Traduzzioni : stava senza un muvimentu è senza una parodda.

APPAGHJA'
" l'anu appaghjatu "
S. L'anu tombu. - C. S'appaghjanu i pedi à i morti.

APPINZASSI
" s'appinza ancu eddu (o ancu adda) "
S. Cumencia à fassi omu (o donna). Principia à mustrà, o à lascià veda certi qualità o certi difetti. Ghjè in traccia d'acquistà una persunalità propria.

ARBA
" senta nascia l'erba "
S. Induvinà ciò chì hà da accada. Senta vena i cosi, annasà l'affari. Un' lacassi micca sballà annantu à l'intinzioni di calchissia, annantu à ciò chì si trama. - C. Ricordu di i foli chì racontanu i fatti di l'omu chì sintia nascia l'arba.

" arba tavacca è chjodi ! "
S. Sprissioni di surpresa è d'ammirazioni par calcosa di beddu, par una prova, un'azzioni rimarchevuli.

ARECHJA
" fà arechji di marcanti "
S. Si dici d'una parsona chì faci indeci di ùn senta, è chì ùn dà, ne voli dà, alcuna risposta à chì di cheri calcosa.

" firmà ad arechji spinciulati "
S. Firmà scuragitu, à capu calatu.

ARGHJETU
" ghjè un arghjetu "
S. impiigata in un sensu figuratu ; issa parodda voli dì : " ghjè unu sbarazzinu ! ". S'impiega affittuosamenti parlendu d'un ziteddu pienu di vita, chì si dà di rimenu, ancu appena troppu.

ARIA
" hè vinutu à scopra aria "
S. Hè vinutu par rinsignassi, par veda ciò chì si passa, forsi par pillà u ventu, è mettasi da u cantu di a vincita in casu di bisognu. - C. U verbu ariunà dici a listessa cosa.

ARLICCHINU
" hè un arlicchinu (una arlicchina) "
S. Sprissioni chì disegna una parsona senza vulintà, debuli, o di spiritu ligeru, senza cunvizzioni, chì faci ciò chì a ghjenti d'imponinu di fà, è chì nimu pilla com'è seghju (seriu).

ARMI
" hà ripostu l'arimi à la stazzona "
S. Hà cissatu di battasi. S'hè ritiratu da l'azzoni. Più largamenti : hà persu a so cumbattività, u so ardori è i so ardori. Hà lasciatu cascà i so ingagiamenti di vita. Hè invichjatu. Apparagunà in francesu: hà ghjittatu u manicu dopu à la piola, daretu à la piola.

ARPII
" vultà l'arpii à calchissia "
S. Vultà u spinu, mettasi in pusizioni d'arpià, com'è un sumeri, contr'à calchissia cù u quali eddu s'era in boni termini sin'ad avà.

ARRUTA'
" arrutà "
ES. Hè dipoi stamani ch'edda arrota issa diciuliona. - S. Sensu figuratu di " arrutà ". Cunsisti ad attaccà à calchissia in paroddi, à dinni mali, in una spezia di discorsu ripititivu, com'è u muvimentu di a rotula di l'arrutinu, chì castizeghja da tutti i canti. - C. Issu discorsu punghji, talla, lampa focu, è metti in pezzi. Corciu à quiddu o à quidda, chì ghjè pillatu in bocca da la nostra diciulona. Cusì, a buccata " arrutà " rinvia à u fastighju di un muvimentu circularu chì ùn la finisci mai, à la breia, à u tallu di u farru, à la pugnitura di u casti chì infocanu l'aria.

ASGIU
" avè l'agiu "
S. Avè tempu à perda.

ASSEDIU
" pillà d'assediu "
S. Assidià à calchissia dumandenduli calcosa, ùn lacaddi più paci, tribuladdu sin'à accunsenta. Un' lascià più paci à calchissia.

BACCALA'
" baccalà par Corsica "
S. Sprissioni pupulara par dì chì a Corsica ricevi sempri a più gattiva parti, ùn hà mai dirittu chè à u scartu, à ciò ci hè di poca valeghja. - C. una di i più anziani formuli di cuntestazioni pulitica corsa, chì mostra chì a ghjenti di u populu ùn si facinu tant'illusioni di a manera chì a Corsica hè trattata da tutti quiddi chì l'anu in carica.

" pari un baccalà "
S.Hè magru, senza polpa. S'impiega in particularu, di manera pocu gintili, par parlà d'una donna scriata, senza formi.

BACCU
" metta à baccu "
S. Metta sottu sopra, arruinà. ES. Hà missu a so roba à baccu : hà spulatu a so furtuna.

BACU
" rossu com'è un bacu, rossu imbacatu "
S. Rossu inciabatu, rossu da u sangui cuddatu in faccia, à causa di a vargogna, o di zerga.

BADDA'
" baddà di tondu "
S. Baccata chì pitturisci u statu di quiddu (o quidda) chì, par i so gesti, i so cenni, i so paroddi, i so gridi, mostra ch'eddu ghjè in collara, à u puntu di perda u so sangui frettu. - C. L'origini di sta sprissioni hè da ricircà in lu baddatu fattu vighjendu i morti, quandu l'assistenti baddavanu di tondu par infucà a ghjenti, à chjamà à la vindetta.

"baddà in lu zanu"
ES. Eccu ciò chì badda in lu zanu. - S. Eccu ciò chì si piatta daretu à l'apparenzi.

"baddà in zilla calda"
S. Truvassi in una gattiva situazioni à ùn sapè induva metta i pedi.

BADDOTTA
"sciappà com'è una baddotta"
S. Cripà, firmà seccu. - ES. Hè sciappatu com'è una baddotta da la tichjina: hè mortu da una indigistioni.

BAIOCCA
"ùn valè una baiocca"
S. Un' valè nunda. Si parla cusì d'una parsona chì ùn hà nè scrupuli, nè valsuta murali qualunqua. - C. Sprissioni di disprezzu. Apparagunà : ùn vali tanti chjarasgi.

BARBABECCU
" fà u barbabeccu, barbabiccà "
S. Aspittà à calchissia chì ùn ghjunghji micca, firmendu impalaficchitu una bedda stonda.

BARBAZZALI
" di trema u barbazzali "
S. Un' hà u curagiu chì ci vuria (davanti à un periculu par esempiu). Hè intimuritu. - C. Un barbazzali hè una barbona, una barba impunenti. Quì, ghjè presa com'è a sedi di i virtù mascia. Hè listessa par u stomacu, a stumachiccia.

BARETTA
" hà setti baretti com'è farraghju "
S. Si dici di a ghjenti chì cambianu di dispusizioni ; o d'idea, à l'iscumpensu, chì ùn anu alcuna firmezza di caratteru è cambianu di strada cù u ventu. - C. U tempu, di farraghju, muta da veda à ùn veda, da un mumentu à l'altru, parechji volti in la stessa ghjurnata. A' mintuà chì u corsu hè purtatu ad appordà u numaru " setti " in li so buccati. ES. " hà setti fiati com'è i ghjatti ", " Hè falatu à i setti stacci ", " Hà setti baretti ", ecc. Apparaguneti, par esempiu, cù u francesu chì si servi piuttostu, par contu soiu, di u numaru " quatru ". ES. " Mettasi in quattru ", " Un' andacci par quattru stradi ", " Tallà i capeddi in quattru ", " Fà i quattrucentu colpi "

BARUFFA
" baruffa à u Cataraghju ! "
S. Un para pilla è teni induva a ghjenti s'inzuffanu. Ci hè una punta di malizia in issa sprissioni chì lascia capiscia chì i cosi ùn sò quantunqua micca à u tragicu.

BASALISCU
" hà l'ochji di u basaliscu "
S. Nunda pò scappà à la so vista, à la so attinzioni. Quiddu chì hà l'ochji di u basaliscu vedi sopra à tuttu ciì chì duvaria stà piattu. - C. U basaliscu ghjè issa sarpi mustruosa di i foli, chì u so ochji culpia tuttu ciò ch'eddu abbaddava.

BASGIA'
" basgià à pizzicu "
S. Basgià pizzichendu i dui canteghji par mustrà a so gioia, o una affizzioni rinfurzata. = Saltà da la cuntintezza.

BASTONI
" u bastoni di a vichjaia "
S. In a una familla, ghjè u fillolu o a fillola chì aiutarà i ginitori quandu eddi saranu vechji. U più suventi sò i filloli minò chì sò i bastoni di a vichjaia.

" vinu di bastoni "
S. Vinu artificiali fattu d'acqua di zuccaru è di pulvaretta chì servi à culuriscia u liquidu. Issu mischju era vultuliatu cù un bastoni ciò chì hà datu u qualificativu à u vinu.

BATTA
" batti è scumbatti "
S. A' forza di dassi di rimenu. - ES. Batti è scumbatti, avemu finitu par fà riparta a vittura chì ghjera firmata in panna : ci hè vulsutu à strazià. A' pruvà una cosa, è po quidd'altra.

" ùn mi batti "
S. Un' aghju volla di fà issa cosa, ùn aghju laziu.

BATTACA
" fà a so battaca "
S. Fà da par sè, o modu soiu, com'eddu si pò è com'edda pari. Essa abbandunatu à sè stessu, senza dirittivi.

BATTISTA
" tranquillu com'è Battista "
S. Si dici di quiddu chì ùn hà aculna inquiititutina, chì mostra una faccia sirena è spinsirata. - C. Battista ghjè un parsunagiu di a Cumedia taliana, una spezia di scuciuratu. Faci parti di a seria di i buffoni, pallacci è altri.

BAVEDDU
" lintà u baveddu "
S. Mustrà in la so faccia chì l'omu hè toccu; perda cunfidenza, abbandunà a so superbia o a so cumbattività quandu i cosi giranu mali. Essa scuragitu.

BAULLU
" baullu, baulloni "
S.Uun imbicillu. Si pò aghjustà : un baullu senza lucchettu.

BIATI PAOLI
" essa quant'è i Biati Paoli "
S. Essa uni pochi, assai numarosi com'è i membri di a suciità sicreta di i " Biati Paoli " in lu XIXmu seculu.

BICCU STECCU
" d'hà fattu biccu steccu "
S. D'hà datu un paghju di sciaffi, l'hà crisimatu. - C. Issa sprissioni esci da una sfurmazioni di i paroddi ch'eddu prununcia u vescu in la cirimonia di a Cresima, quandu eddu sciaffitteghja u crisimatu, dicendu in latinu : " Pax tecum " (a paci sia cun tè). In " biccu steccu " ci hè una spezia di mischju di issa formula è di " vobiscum " (Dominus vobiscum).

BOCCA
" cada in bocca à calchissia "
S. Fassi chjappà da un sparlaccioni chì ùn i lenta più, è ùn la finisci più di discorra.

" prumetta à bocca basgiata "
S. Prumetta calcosa, assicurrendu a prussima cù u rituali di a bocca basgiata. Issu rituali truvava a so appicazioni a più sulenna (è pò truvà sempre ancu par avà) in li paci fatti trà ghjenti opposti in una vindetta. A formula cunsacrata, chì si ritrova in tutti i paci, era : " E' par segnu di vera è parfetta paci si sò abbracciati è basgiati in bocca ".

" un bocchilargu "
S. Un piingnoni parlendu di un ziteddu : calchissia chì ùn sà tena un sicretu.

BONA
" prigassila bona "
S. Rimettasini à la bona furtuna, spirà chì a sorti faccia andà i cosi da beni.

BREGA
" cacciassi à calchissia da brega "
S. Sfassi da calchissia, libarassi da una croci.

BRINNATA
" andà à la brinnata "
S. Circà a manghjusca, vendasi. S'impiega spessu in lu mondu puliticu. Si parla dinova di sacchittaghji. U ginirali De Gaulle parlava d'andà à la suppa.

BROCCU
" firmà imbruccatu "
S. Firmà polsu, senta u cori chì si ferma di batta, imparendu una gattiva nutizia, par esempiu. - C. In la Corsica suttana s'ombroccanu i purceddi par tumbaddi. Di s'infilsa in lu cori un farru longu è pinzutu, chjamatu broccu, chì servi dinova par accatizzà u focu, è par arrusta a carni.

BRUTTA
" corrala brutta "
S. Passà à traversu un periculu maiò. Tirassi da un gattivu passu.

BRUTTU
" firmà bruttu (o brutta) "
S. Firmà mancamintosu, o vargognosu, senza avè u curagiu di pillà in carica i so atti, senza vantassi di i so fatti.

BUCCATI
" colla i buccati "
S. Avè assai caldu. Circà un ansciu d'aria da quantu eddu faci caldu.

BUCHJA
" avè a calchissia à buchja di stomacu "
S. Un' pudè più suppurtà a cumpagnia o a prisenza di calchissia, essa prontu à lampaddu fora, com'è u stomacu si scarichjeghja di a rubaccia chì dà u vomitu.

" essa in buchja "
S. Essa mezu briacu è d'umori in festa.

BUGHJU
"avè u bughju in corpu"
S. Essa famitu, essa in frinedda di manghjà.

BUTTACCIU
" ingunfaissi com'è u buttacciu "
S. Essa pienu di vanità è di pritinsioni chì ùn sò alcunamenti ghjustificati.

BUVONI
" ghjè un buvoni vintili "
S. Ghjè calchissia chì n'imbriaca di paroddi, chì dici n'importa chì, senza essa d'alcuna utilità, nè d'alcun succorsu. - C. Apparaguneti in francesu : a mosca di a vittura.

C
" i trè c "
S. Sò i trè numichi di a vichjaia, chì pocu tempu fà, cunducianu i vechji à la morti: cascata (a caduta), catarru è caghetta.

CACA'
"fà cacà è fascià com'è i ghjatti"
S. Piattà i so sfatteghji: ùn avè u curagiu di ricunnoscia i so azzioni, o più pricisamenti i so gattivi azzioni.

"ùn manghjà micca par ùn cacà"
S. Calchissia chì ùn voli manghjà par ùn avè dopu ad andà di corpu, ghjè calchissia chì stà senza fà nunda quandu eddu ci vurria à fà calcosa. Issu cumpurtamentu hè mutivatu da l'idea d'ùn avè à suppurtà i cunsiquenzi è l'incunvinienti sicundarii di i so atti. Ghjè una pusizioni di purisimu chì cunduci à l'astinzioni.

" andassini in fiumi di caca "
S. Pillaccisi mali par fà calcosa è ùn ghjunghja à nunda di bonu. Fà è fà, è po finiscia par calchì sfatteghju. Pruvà a so incapacità. Apparagunà in francesu : finiscia in acqua di i sangui (purcini).

CACATU
" frettu com'è un cacatu "
S. Si dici di calchissia chì faci u musu, chì nega quasi u mottu. Issu frettu hè segnu di disprezzu, di sintimi mali indiati.

CACCIA
" essa à caccia "
S. Essa distrattu, pinsà ad altri cosi quandu eddu s'hè un'azzioni o in un discorsu.

CAGHJINI
" piova à caghjini "
S. Piova à ribocchi ; si dici quandu eddu fala un diluiu.

CALATEU
" imparà u calateu à calchissia "
S. Dà una lizzioni à calchissia chì s'hè cunduttu mali. Faddi pagà una gattiva azzioni.

CALCAGNI
" di ridinu i calcagni "
S. Si dici di calchissia chì mostra a so cuntintezza annantu à tutta a so parsona, à tal puntu chì ancu i so calcagni ridinu. Un' pò piattà a so gioia, ancu s'eddu vulissi. Essa scemu da la cuntintezza.

CALCI
" fà calcosa à calci è à pugni "
S. Fà un travallu n'importa comu, senza nè gustu nè appiicazioni, cun ciò chì ni casca sottu à la mani.

CALDA
" lintanni una fretta è l'altra calda "
S. Dì à quandu una cosa, à quandu u cuntrariu ; à quandu calcosa di bonu, à quandu una gattivera. Un' si sà chì pinsanni.

CALZA
" à chì si ni calza, ùn si ni vesti "
S. Si dici di calchissia annantu à u quali ùn si pò cuntà, d'una parsona pocu degna di cunfidenza.

CAMISGIA
" essa di a camisgia "
S. Essa di i familliari di calchissia, di i parenti è amici ristretti chì l'avvinghjinu com'è a camisgia tocca à la peddi, senza nunda da mezu, senza intarmidiarii. Ma a buccata veni pò darsi dinova da l'usu chì cunsistia l'onori di prisintà a camisgia à u rè, à un numaru strintu di ghjenti signalati, curtigiani d'alta aristucrazia.

CAMPA'
" campassi "
S. Essa cuntenti. Goda mravillosamenti di u tempu chì passa. - ES. Mi sò campatu, l'ultimi vacanzi.

" chì tù campi "
S. Parodda di ringraziamentu o di filicitazioni à calchissia chì hà fattu una bona azzioni.

CANDELI
" avè u candeli binidittu à quiddu locu "
S. Essa favurizatu da la sorti, essa una parsona chì riesci in tuttu ciò ch'edda faci, chì ghjè sempri prutetta da la furtuna. - C. A' nutà, in st'occazioni comu a lingua pupulara affiziuneghja di metta qualità o difetti in un locu pocu onestu di l'anatumia.
Si trova donova quì una punta di spiritu dispittosu par i cosi di ghjesgia com'è u candeli binidittu cusì piazzatu. A' minimu ch'eddu ùn si trovi quì calchì ricordu di sdrigaghjina firmatu in la lingua dopu chì a cosa sia stata smintigata.

CANI
" ùn circà u can'chì ghjaci "
S. Un' ci voli micca à circà, à struzzicà a g hjenti chì stanu tranquilli, è chì ùn ci cercanu, o sinnò si pò omu tema gattivi riazzioni. Apparagunà : circà rogna à grattà.

CANNEDDA
" essa à talla cannedda "
S. Essa malissimu cun calchissia, à u puntu di pudè tumbà. Apparagunà in francesu : essa à culteddu tiratu

CANTA'
" i d'hà cantati secchi "
S. L'hà litigatu è intimiditu, l'hà scuzzulatu cù a maiò sivirità.

CANTARA
" avè una cantara di viotu "
S. Essa mezu scemu.

CANTEGHJA
" manghjà à doppia canteghja "
S. Manghjà assai, à tichjera. - S.F. Accatamalzà a roba o i rivinuti. - C. S'impiega par una parsona chì ghjè in pusizioni di prufittà d'una funzioni publica o privata, è chì si servi senza ritinuta, par fà i so affari.

CAPU
" falacci di capu è di pedi "
S. Perda tutta a so roba, senza salvà nunda. Fà gattivi affari.

" livà in capu "
S.F. Essa toccu in un puntu vitali è truvassi in l'impussibilità di pisassi torna, di ripillassi.

" ciò ch'eddu hà in capu ùn l'hà in li pedi "
S. Ghjè un omu chì sà ciò ch'eddu voli, un omu di caratteru, chì ùn si laga più scunvinscia, una volta ch'eddu hà persu a so dicisioni.

" lampassi capu innanzi "
S. Lampassi senza tena contu di l'ostaculi. Ci hè dinova l'idea d'avanzà, d'intraprende senza rifletta abbastanza.

" dà capu à calchissia, o à calcosa "
S. Occupassi di calchissia, o di calcosa.

CARDI
" cardi buvalini "
S. Dicinu durenti a guerra di 14, ghjenti di Ghisoni, abituati à la vita citatina, eranu vinuti à colla i castagni in Fiumorbu. Com'eddi ùn eranu micca avvezzi à colla i castagni, si punghjianu i diti intupendu i ricci castagnini. E' tandu, un Ghisunacciu briuneti " cardi buvalini, peghju chè Balanini ! ". A buccata ghjè firmata par pruverbiu com'è una manera di dì chì a ghjenti di i cità ùn connoscinu micca l'incunvinienti di quidi chì campanu di a terra. A' traversu à Ghisunacci, era dinova un'occasioni di dà, indirittamenti, un calciu à i marcanti balanini. Pari curiosu, oghji, di veda à traversu issi storii ghisunacci chì Ghisoni era cunsidaratu com'è una cità, mudellu di vita citatina è di ricchezza.

CARNI
" carni fà carni, latti fà bellu, casgiu fà forza "
C. Ci hè tutta una filosufia cucinaresca in sta buccata chì tratta di i meriti di a roba da manghjà.

" fà carni da corbi "
S. Fà un maceddiu, tumbà. Fà a carni era una buccata corsa par dì tumbà. A storia ci impara chì à la battalla di Caccia, i suldati di Sampieru gridavanu : " Carni ! Carni ! è libertà ! ".

" ùn essa nè carni nè pesciu "
S. Essa senza parsunalità, senza opinioni dichjarata.

CARRU
" metta u carru innanzi à la levra "
S. Fà com'è sì ciò chì l'omu voli avè fussi digià acquistatu. Pillà i so disii par rialità. Spiculà annantu à l'avvena senza essani sicuru. Apparagunà cù a buccata francesa : venda a peddi di l'orsu innanzi d'aveddu tombu.

CARTA
" ghjucassi à calchissia à carti (o à doppiu o nescu) "
S. Fà una cosa chì hà da nocia à calchissia, chì l'hà da metta in difficultà o ancu in periculu, senza avenni alcuna primura, senza alcun'rispettu par l'omu.

" essa prontu à fà i carti falzi par calchissia "
S. Essa prontu à fà n'importa chì, essa sottu à l'influenza, senza limita, di calchissia.

CASA
" ùn avè nè tettu nè casa "
S. Si dici di calchissia chì faci ciò chì eddu di piaci è voli, à so fantesia, par chì ùn hè tinutu da alcuna rispunsabilità. Ghjè libaru, ùn avendu nè tettu nè casa. Voli dì ùn avendu nè familla, nè robba da daddi pinseri o frastorni. Apparagunà in fracesu : essa senza nè focu nè locu.

CASCA'
" un casca è pienghji "
S. Unu sgalabatu, un lapagoni, un calavroni, chì ùn hè bonu da nunda, chì ùn si dà di rimenu. Un " minus "

CASGIU
" prumetta più casgiu chè pani "
S. Prumetta assai, par metta in suchju a ghjenti cridulana, sapendu benissimu ch'issi prumessi ùn saranu tinuti. - C. Ghjè una manera di fà tradiziunali di certi puliticanti, chì dà sempri bon' risultati. Onghjunu t'hà in mimoria d'issi prugrammi eletturali chì prumittianu più casgiu chè pani, è prestu sminticati una volta à u puteri.

" ci stà com'è u casgiu annantu à i lasagni "
S. Ci stà bè, ghjè una bona finizioni.

" aspittà chì u casgiu di caschi annantu à i lasagni "
S. Un' sapessi dà di rimenu, aspittà chì i cosi si faccianu da par eddi quand'eddu ci vularia à fà un sforzu parsunali.

CASTAGNI
" castagni cotti è latti seru "
S. A tradizioni orali di l'Isulacciu ci ampara chì l'omi di u paesi eranu tutti stati a la machja un beddu pezzu. A' tal puntu chì s'eranu scurdati di i cirimonii sacri, à forza d'ùn andacci. Vultati in paesi è truvendusi in ghjesgia par l'Uffiziu di u vennari santu, firmetinu muti quandu u preti, à l'altari, intunò i litanii. Nimu cunniscia più nè i risposti, nè u versu par cantà. Tandu, una vichjaredda s'avanzeti è principieti cusì : " tara ba ta ta ta teru, castagni cotti è latti seru ". I cantatori ritruvonu a mimoria è l'Uffiziu fù puri cilibratu. Ghjè d'issa manera chì no amparavamu u versu di l'Uffiziu di u vennari santu, in la nostra zitiddina, stendu à santa a fola di u tarabatateru. Eccu di chì manera dinova, a storia tribulata di u paesi hè firmata in la mimoria.

CATERNU
" mandà à caternu "
S. Lampà fora, invià à la distruzzioni.

CAVADDU
" à u cavaddu ghjastimatu di luci u pelu " (pruverbiu)
S. S'impiega par dì chì a critica purtata à tortu contru ad una parsona, è a gattivera di i so numichi, ùn l'impidiscinu micca di purtassi bè.

CAVULU
" ùn capisciaci un cavulu "
S. Un' capisciasi nunda.

CECU
" ùn avè dui soldi par fà cantà un cecu "
S. Essa sbaiuccatu, essa in la miseria.

CELI
" u celi ùn si pò appuntiddà "
S. S'hè fattu tuttu ciò chì ci era à fà. Di più ùn si pudia andà. U restu scorri i limiti di i sforzi umani. - C. Baccata di rinunciamentu.

CENA
" cena faccinu i Massei in Ghisoni ! "
S. Quandu a ghjenti dumandavanu à u vechju Zì : " aveti fattu cena, o Zì ? " Eddu facia sempri a listessa risposta : " Cena faccinu i Massei in Ghisoni. Eiu, u mo ziteddu, aghju manghjatu ". Ciò chì significava, par eddu, ch'ogni manghjata ùn mireta micca forsi u nomu di cena. Ghjè una manera di fà senta ch'eddu si manghja ligiramenti. Hè dinova una lizzioni di ghjustezza di vucabulariu, o di mudestia.

CETERA
" è cetara è viulinu "
S. Sprissioni burlesca chì ghjoca annantu à i paroddi. E' cetara… è d'altri cosi simuli. A cetata : un strumentu di musica anzianu rimissu in tempu da Micheli Raffaelli.

CHJAMA
" Fà u chjama è rispondi "
S. Una discussioni in la quali onghjunu suvita u so filu senza stà à senta, nè dà capu à l'altru. Apparagunà in francesu : dialogu di cionchi.

CHJARASGIU
" l'aghju cunnisciutu chjarasgiu "
S. Sò quand'eddu vali. Un' mi n'imponi micca, cù a so funzioni, i so tituli, o a so ricchezza. - C. A sprissioni veni da la storia di l'artigianu chì avia scultatu una statua di santu in lu legnu d'un chjarasgiu. A' l'occasioni di a prucissioni, u ghjornu di a festa di u santu, a ghjenti à inchjinassi davanti à la statua è à fà u basgiu. U bancalaru s'alluntaneti senza dà segnu di divuzioni. Un amicu si stunava d'iss'attitutina. Tandu u nostru omu spiigheti : " l'aghju cunnisciutu chjarasgiu ".

CHJECCA
" chjecca è chjecca "
S. Solu à solu, testa à testa. - ES. Manghjavanu chjecca à chjecca annantu à i lasagni.

CHJERCHJU
" à rompa i chjerchji "
S. A' u più andà. - ES. Eranu trenta à rompa i chjerchji.

" dà un colpu à u chjerchju è l'altru à la botti "
S. Penda à quandu da un cantu, à quandu da l'altru. Tena una cundotta d'equilibriu à mezu à dui avversarii, à dui pussibilità d'azzioni.

CHJOCCA
" ghjè una chjocca "
S. Ghjè una parsona particularmente capaci, hà una forte parsunalità, ghjè u tarcanu in lu so mistieru, ecc.

CHJOCCU
" s'hè intesu u chjoccu "
S. Hè custatu caru. Quandu eddu si paga calcosa caru, si senti u chjoccu, è ni frighji (chjoccu : sottu intesu : di staffili).

CHJODU
" metta un chjodu, lascià un chjodu "
S. Metta, lascià un debitu accesu. - C. Ricordu di quandu i marcanti tinianu i conti di i dibitori infilsensu i noti, scritti annantu à pezzi di carta, in li chjodi ficcati in lu muru, o annantu à la banca. L'omu si pò invena sempri di issi fulloni di carta grisgia chì sirvia in li buttei, à imbucinà a roba, o à fà i conti.

" avè u daretu chì talla i chjodi "
S. Stringhja i culeri da a paura, da u spaventu.

" roba da chjodi "
S. Qualificativu par un gattivu sughjettu, scartu di a suciità, criminali, degnu di i supplicii, antichi, com'è d'essa inchjodatu annantu à una croci.

CIAMBEDDU
" ghjucassi à calchissia à u ciambeddu "
S. Metta à calchissia in ridiculu, burladdu.

CIARBEDDU
" oh ! u to ciarbeddu ! "
S. Ma quant'è tù ti sballi… Un' hè mancu à pena vera (sottu intesu: ciò chè tù dici, ciò chè tù credi).
Chì povaru ciarbeddu (o picculu ciarbeddu) ch'eddu ghjè u toiu, d'andà à pinsà cosi simuli.
Forma viulenti è indignata di nega.

CICA'
" hà cecu issu paesi "
S. Hà arrivinatu issu paesi. - ES. Com'è issu stututori chì, tempu già fù, steti un beddu tempu in un paesi senza imparà nè à leghja nè à scriva à i sculari, cusì, par chimera contru à i ginitori.

CIGNA
" andà com'è a cigna à u sumeri "
S. Si dici di calcosa chì scumparisci addossu à calchissia, vistitoghja o ogetti sdorni, chì ùn s'appaghjanu micca cù a parsona chì i porta.

CIMICICULA
" tuccà a cimicicula "
S. Tuccà un puntu sinsibuli, chì faci parta a riazzioni subitu subitu, com'è quand'eddu si tocca o si punghji un sumeri annantu à lu coddu o sottu à la coda, chì u facci arpià, è parta à u trottu. Allarghendu u sensu, metta a bruzzica.

CIONCU
" essa cioncu com'è una campana "
S. Un' senta nunda nunda. - Apparagunà in francesu : cioncu ccom'è una pignata.

CIPODDA
" falzu com'è a cipodda "
S. Falzu di natura (parlendu di calchissia)

CIPUDDINA
" è bon g hjornu, è comu steti, è cipuddina ni vuleti ? "
S. Vintisaresi, a ghjenti di Vintisari (i vinti Sareri vinuti da Sari par funà u paesi di Vintisari) eranu assai spizialisati in la cultura è in a vendita di a cipuddina. Passavanu in li paesi è chjamavanu cusì i clienti.A buccata ghjè firmata com'è una manera di ziringà, cun amicizia, a ghjenti di Vintiseri.

CODA
" tirassi in coda "
S. Un' ni riempia micca i so ubligazioni ; mancà à ciò chì ghjera statu prumissu.

" … anu a coda "
S. Ni manca à l'appellu. Un' ci n'hè micca quant'eddu si dici. - ES. Francescu : " Un culineddu vinci trè millioni u mesi ". Petru : " Oh ! Oh ! trè millioni po, anu a coda" - Significheghja chì Petru ùn credi micca chì un culineddu vinca trè millioni. Ghjè una manera di nigà ciò chì l'altru dici, di cuntradiscia i so dichjarazioni, o si cunvizzioni.

"andà a sciarpiassi a coda"
S. Mandà à calchissia à sciarpiassi o coda, dicenduli "vai è sciarpiati a coda, signifigheghja mandà à calchissia à spassu, ricusà di staddu à senta, di creda ciò ch'eddu dici.

CODDU
" accinghjasi a calchissia à coddu "
S. Pillà in carica. Apparagunà in francesu: mettasi annantu à i bracci.

CODINA
" codina "
S. Terminu d'affizzioni par chjamà una zitidduchja.

COGLI
" firmà à coglia in manu"
S. Firmà senza nunda, dopu chì una bedda cumbinazioni si sia svagata, o chì i prumessi fatti ùn sianu stati tinuti.

CONZULA
" scappà à conzula in culu "
S. Scappà à corri corri, senza ripillià fiatu, cù a a vitezza d'una virutula.

COPPA
" serva in coppa "
S. Trattà bè com'è in invitatu di marca, à u quali eddu si prisenta a so coppa di l'uspitalità.

COPPIA
" essa sempri sottu à la coppia "
S. Essa com'è un boii sottu à la coppia ; travallà assai, da la stedda à la stedda, essa un veru boii di lavoru.

COPPULA
" tena à calchissia com'è u coppula di u vennari santu "
S. Tena à calchissia, trattadu com'è a cosa a più priziosa chì sia. U vennari santu, à la fini di a messa, ci hè una cirimonia par cilibrà l'ostia di u San Sacramentu, cun più di sulannità chè d'abitutina. L'ostia hè incinsata è purtata in prucissioni à u ripunitoghju.

CORNI
" rompassi i corni "
S. Venani à u punti d'annumicassi, di battasi. - ES. Si sò rotti i corni trà Petru è Dumenicu : Petru è Dumenicu si sò litigati, o battuti.

" i to corni "
S. Sprissioni dispittosa par dì " ùn ti credu micca ", o sinnò " ùn la facciu micca ", à calchissia chì cumanda o chì dumanda di fà calcosa. Apparagunà in francesu "u mio ochji!"

CORRA
" cun eddu, ùn si sà da corra ad andà pianu "
S. Un' si sà ciò chì di piaci è ciò chì di dispiaci. Si credi di cuntitaddu è l'omu s'avedi d'aveddu scuntintatu. - C. Si dici dopu ad avè fattu una cosa beni intinziunata par calchissia chì inveci critichjeghja issu fattu.

COTTU
" hè firmatu nè cottu nè crudu "
S. Hè firmatu scurtatu, suspresu, senza sapè nè chì dì, nè chì risponde, nè chì fà. Firmà più mortu chè vivu, assai cummossu. - C. Si ritrova quì un'idea di LEVI STRAUSS chì tuttu ciò chì campa si sparti frà natura (u crudu) è culturua ( u cottu). Un' essa nè cottu nè crudu ghjè digià ùn essa più vivu.

COZZA
" metta a cozza "
S. Dì à calchissia d'una altra parsona par avvilinà i sintimenti ch'issu calchissia hà par issa parsona. Metta mali una parsona cun l'altra. Aghjustà un rimproveru di più contru à calchissia. - ES Ci hè vulsutu ch'eddu mittissi a so cozza !

CRASTA'
" Crastà i vizii à calchissia "
S. Metta à calchissia à u passu, strignadi i farri. Cacciaddi a volla volla di cuntinuà à fà cusì, ad agiscia à nostru discapitu.

CRESCI
" hè vita chì cresci "
Si dici quandu una criatura, o un ziteddu, si pilla una tambata, o si ferrisci. Ghjè a manera di a vita di sviluppassi, ghjè a scola di a vita. - C. Ci voli dinova à capiscia issa buccata com'è una formula par scunghjurà u mali, è in listessu tempu di cunsulazioni.

CRICCU
" ci hè vulsutu u criccu "
S. Ci hè vulsutu à fà sforzi par ghjunghja à u risultatu ottinutu. Si dici di calchissia chì hà fattu una cosa mal vunlinteri, è zè zè, à pittoghji.

CRISIMA'
" crisimà à calchissia "
S. Dà un ciaffu, dà un sciambuloni à calchissia, cim'è u vescu quandu eddu dà u cresimu. Variazioni : fà biccu steccu (vedda issa buccata).

CROCI
" hè quant'è fanni à la croci "
S. Pigliassini à una parsona senza difesa, à un nucenti.

CROCHJI
" cascà à crochji à l'aria "
S. Pillassi una bedda tambata (crochji hè missu familiaramenti par ghjamba). Apparagunà in francesu : cascà i quattru farri à l'aria.

CRUZINI
" vai è pillala in Cruzini "
S. Ghjè una buccata par mandà à calchissia à spassu, u più luntanu pussibuli.

CUCCIURA
" t'hà da ghjunghja a cucciura (o scucciura) "
S. I bastunati di a vita ti cunduciaranu, à tè sei spinsiratu, chì agisci senza rifletta, à fà attinzioni, è metta sali in zucca.

CUCHJARA
" firmà incuchjaratu "
S. Si dici d'una criatura o d'un zitidduchju chì ferma à bocca spalancata, mutu, senza pudè mancu briunà, strangulendusi da la zerga, o da la paura in una strumbichina sulenna.

CUCHJINA
" fanni quant'è cuchjina "
S. Fà ogni pazzia, ogni scimità, fà tutti spezii di cosi chì chjamanu u rimprovaru. Fanni di tutti i culori.

CUDDA'
" m'hè cuddata è m'hè falata di… "
S. Aghju avutu assai difficultà à ritenami di fà o di dì calcosa. Mi sò ritinutu à l'ultimu mumentu di…

" ùn sà s'eddu codda o s'eddu fala "
S. Si dici di calchissia chì ùn hà micca l'idei chjari.

CULONNI
" essa appughjatu à i culonni "
S. Avè furtuna o parintia è amicizii chì assicuranu a pusizioni di calchissia.

CULPA
" fà u so mea culpa"
S. Ricunnoscia i so torti, o u sballu chì omu hà fattu, fà a critica di sè stessu.

CUMPAGNIA
"hè longa a cumpagnia"
S. Ci hè d'altra ghjenti chè quiddi di quali eddu si parla chì sò cusì (chì anu i listessi difetti o à i quali eddu si pò fà i listessi rimprovari) è issa ghjenti sò numarosi. - ES. Hè longa a cumpagnia di i signati da Diu.

CUNTA'
" à chì conta, à chì hà cuntatu "
S. Un' ci hè nunda di sicuru. Quiddu chì conta annantu à calcosa di bonu, ferma spessu dillusu.

CUNVENTU
" hè quant'è à fà un cunventu à Murianinchi "
S. I frati di diversi ordini ùn si sintianu micca par fà u cunventu di Muriani. Issa bruzzica impidì, un beddu pezzu, d'alzà i muri. A storia ghjè firmata par pruverbiu. Servi par indittà una cosa difficiuli, piena di liti, è chì hè a causa di i pusizioni cuntrarii, pilla tempu è ùn avanza micca.

CUPARCHJULU
" si sò trovi com'è u cuparchjulu è a madia "
S. Si sentinu. Sò d'accordu. Unu cumpletta l'altru.

CURDOLLULI
" dà i curdolluli"
S. Si dici di calcosa o di calchissia chì ni dà assai dispiaceri. Chì ni mantaghjeghja.

CUSTUDISCIA
" si custudisci "
S. Faci assai frettu, si ghjela.

CUTIDIANU
" m'hè falatu u cutidianu "
S. Sò firmatu seccu, scurtatu, senza riazzioni com'è di punta à un piriculu murtali. - C. A buccata mi pari vena da a frebba cutidiana, altru nomu di a gattiva aria, o paludisimu.

DEBITU
" lascià u debitu accesu "
S. Un' pagà micca, u beditu.

DEVA
" un omu comu si devi "
S. Un omu beni aducatu, di boni maneri, chì cunnosci u calateu, chì pò serva d'esempiu.

DIAVULI
" chì u diavuli si pilli u mellu "
S. Da unu à l'altru, ùn ci hè micca vera scielta, sò tutti è dui pessimi.

" pari un diavuli scatinatu "
S. Hà un cumpurtamentu di viulenza maiò.

" ùn essa nè di u diavuli, nè di a malora "
S. Un' essa fidatu à nimu, piattà i so simpatii, essa calchissia chì pò tradiscia, chì faci doppiu ghjocu.

DUARDU
" allonga u brodu, o Marì, chì ghjunghji Duardu ! "
S. Duardu era d'ist'omi scapuli (dimu oghji : cilibatarii) chì s'invitavanu da par eddi à manghjà à la tavula di l'altri. Hè firmatu par pruverbiu, è issa buccata servi à indittà un liccataghju. S'invitava spessu induve un amicu, chì quand'eddu u vidia affaccà, dicia à la so molla : " allonga u brodu chì ghjunghji Duardu ! ". Si tratta dusì d'una invitazioni imposta, micca disiata, quandu a visita hè quidda d'una trevula.

FA'
" avè u so da fà "
S. Avè abbastanza cosi à scumbuliscia. Apparagunà in francesu : avè filu à torcia torna.

FACCIA
" avè quattru facci com'è i canteddi "
S. Essa un falsu.

" eviva a so faccia ! "
S. S'impiega par diì chì calchissia hà fattu bè di tratta mali ghjenti chì noi stessi ùn pudemu pata. Si dici di calchissia chì hà sappiutu dì di nò, hà sappiutu risista.

"ùn abbaddà in faccia à nimu"
S. Un' tena contu chè di u so intaressu propriu, senza rispettu o cunsiderazioni di parsoni, d'amicizia, di parintia o di scrupuli qualunqua.

FACITURA
"si n'hè falatu com'è una facitura"
S. S'hè lasciatu andà davanti à u periculu. Hà mancatu di vulintà o di curagiu quand'eddu ci vulia à mustrà chì l'omu ùn hà paura. Ci hè l'idea di perda a faccia, com'è in lu francesu : sgunfiassi.

FARINA
" quant'edda ni guverna a farina ! "
S. Quant'eddu ci pò essa sciemi ! Un' sò i scemi chì mancanu. Buccata impiigata in cumintariu d'una pazzia, di fatti o di paroddi sciocchi, o ridiculi.

FARO'
" fà u farò "
S. Fà u sfiirazzu, u sbacconi (prununcià l'o chjusu com'è in l'olmu). - C. Issa parodda pò vena sia da u francesu " faraud ", sia ch'edda riprisenti una curruzzioni di Faraoni, u rè d'Egittu.

FARRU
" strigna i farri à calchissia "
S. Esercità una prissioni annantu à calchissia par faddi fà, o impidaddu di fà, calcosa. Survillà da vicinu. Buccata di vucabulariu cavalieru.

FATTU
" fattu è lestru "
S. Dispunibuli, prontu à serva, digià fattu.

FAVURISCIA
" vuleti favurì ? "
S. Manera d'invità à manghjà una parsona chì capiteghja in casa, quandu l'omu sà da metta à tavula, o chì l'omu veni di cumincià appena a cullazioni o a cena.

FETTA
" avè a so fetta in Calviani "
S. Essa scemu beni bè. - C. Calviani ghjè issa stesa di terra mezu da u Tavignanu à la cuccula d'Aleria. Era un locu d'aria gattiva. U paludisimu facia ancu altarià i malati. Ghjè prubabili ch'issa buccata abbia accapatu insemi i trè nuzioni : frebbi, altariumi, è scimità.

FIATU
" avè setti fiati com'è i ghjatti "
S. Avè una risistenza curpurali strana, chì parmetti di firmà vivu quandu a maiò parti sarianu morti. - C. Invenasi chì i ghjatti ponu cascà d'assai in altru senza fassi mali.

FIBBIA
" metta à la fibbia "
S. Ristrigna i mezi di campà, è più particularamenti u manghjà, à quasi nunda. Attarzà tantu è più a robba à calchissia.

FICU
" sbuchja u ficu à l'amicu è a presca à u nimicu "
S. Sprissioni d'usi è di gusti di tavula chì fondanu tutta civilisazioni. Chì u Fiumorbu ùn fussi pupulatu di salvatichi, futi a grandi scuparta di u conti Willot. Issu guvernatori di a Corsica pilleti a succissioni di Rivière, dopu a dirrotta di quistu quì, in u 1816. I Fiumurbacci avianu fattu prigiuneri uni pochi di suldati pinzuti. I libaretinu dopu aveddi fattu ghjurà di ùn purtà più l'armi contr'à u Fiumorbu. Willot, à la ricerca di rinsignamenti, i feci chjamà par intarrugaddi. I suldati libarati di racuntetinu ch'eddi ghjeranu stati ben trattati è ch'eddi avianu manghjatu i listessi cosi chè i Fiumorbacci ? Parletinu cusì di u pani di quisti quì. Par cocialu, ùn si sirvianu micca di u fornu. Cucianu u pani annantu à una teghja calda. Tandu Willot dissi : " Ma allora, sta ghjenti ùn sò micca salvatichi, ùn sò chè ignuranti ". Dicisi, fatta a paci, di metta una scola in l'Isulacciu. E' cusì chì u paesi abbi una di e trè socli d'Ignurantinu di a Corsica.

FIGLIU
" ùn avè nè figli nè fanti "
S. Essa scapuli, senza rispunsabilità d'una familla ; essa libaru di fà ciò chì ni pari.

FILETTA
" ùn cunnoscia più a filetta "
S. Avè sminticatu l'usi corsi.

FILU
" suvità u so filu "
S. Suvità a so idea, essa tinaci. Un' lacassi micca svià, nè scunvincia.

" essa in filu "
S. Avè u so cunniscimentu. Un vechju chì ghjè sempri in filu hè quiddu chì ùn hè micca imbanbulitu.

FIULANCI
" sò magri i fiulanci "
S. U sfruttu hè pocu. U prudottu d'un travallu, o d'un fondu, hè gattivu.

FIUMI
" ùn accurdassi mancu à u fiumi "
S. Cantà falsu

FLACCHINA
" tallà una flacchina à calchissia "
S. Dì mali di calchissia. Fanni un ritrattu quentu.

" ùn ci si sorti mancu in flacchina ! "
S. Sprissioni impiigata par appughjà ancu di più annantu à l'impussibilità di riescia l'azzioni intrapresa.
A flacchina era a vistitoghja di a " ghjenti bè ", di i parsoni chì pudianu metta i mezi par sbuttacci. Si ancu quissi ùn ci ponu fà nunda, hè segnu chì a cosa ùn hè pussibili.

FOCU
" batta focu "
S. Essa vistutu di novu. Avè una tinuta nova framanti, chì si vedi ancu appena troppu.

" truvà focu spintu è pignatta rotta "
S. Un' truvà nunda prontu da manghjà.

FOLA
" purtà di fola in canzoni "
S. Fà aspittà à calchissia senza daddi mai sudisfazioni.

FONDU
" pillassi fondu è fruttu "
S. Pillassi tuttu.

FORVICI
" essa mezu da forvici è rasoghju "
S. Essa davanti à una scelta, mezu à dui pussibilità sulamenti, è tutti è dui gattivi, una quantu è l'altra. Essa inchjassatu. Apparagunà u francesu : essa frà l'alcutina è u marteddu.

FORZA
" par forza o par amori "
S. Ubligazioni di fà qualcosa, d'esecutassi, da vuledda à ùn vuledda.

FRANCA
" pruvà à fadda franca "
S. Pruvà di fà calcosa à l'appiattu, senza fassi veda, senza fassi pillà.

FRANCESU
" l'affari sò in francesu "
S. L'affari si guastanu, sò ghjunti à gattivi punti, quand'eddu ci voli à fà assai attinzioni, chì si corri un piriculu maiò. - C. A lingua hà cunsirvatu u ricordu di i sciempii di a cunquista francesa di a Corsica.

FRAULA
" ghjè una fraula in bocca à l'orsu "
S. Un' hè micca abbastanza par sudisfà l'appitittu o l'imbizioni di calchissia chì n'hà assai. Ci hè l'idea d'una imbizioni scatinata, chì ùn si pò cuntintà di pocu.

FRESCU
" stani frescu "
S. Essa mal piazzatu. Truvassi in gattivu passu. Un' pudè spirà a rializazioni di calcosa. Un' pudè cuntà annantu à calcosa o à calchissia. - ES. " Mi stà frescu ! s'eddu aspetta chì u meru di trovi una piazza ! ".

" à stu frescu " mon lieutenant "
S. D'istati, issa buccata era una risposta currenti di a ghjenti chì si frischizavanu annantu à una panca, quandu l'omu dumandava : " comu stai ?. Dopu à la guerra di quattordici, quandu i paesi s'impiitinu di militari di mistieru, a risposta s'allunghjeti cù u " mon lieutenant ". D'in fatti, fù affiziunata da i suldati di l'armata culuniali chì vinianu in parmissioni è buddianu in piazza di paesi. S'eranu invintati una spezia di modellu miticu di u sottufficiali corsu in li culunii, chjamatu Colombani. Curria tanti storii annantu à eddu, chì n'avia pillatu un'esistenza di carni è d'ossi, par cusì dì. Ghjera un genaru di Minutu Grossu suldatescu, mezu sbacconi, mezu malignu, un parlatori chì intralicciava u corsu è u francesu. U più suventi, era prisintatu com'è una urdunanza di i ginirali Galleini.S oga quistu quì, à causa di e so origini corsi, sudisfava a vanità corsa. A' quantu Colombani scumbattia cun d'altri ufficiali più qualunqua.
Par rivenani à la nostra buccata, quista quì saria stata risposta ch'eddu feci un ghjornu à un tinenti, scuntrendulu dilazaratu sottu calchì baobabbu, u tinenti dumendeti : " Que faites-vous là Colombani ? ". E quiddu, senza sgumintassi : " A' stu frescu mon lieutenant ! ". Ben'intesu l'ufficiali ùn capia micca, è avia l'aria ridiculu, com'è tutta parsona chì ùn capisci.
Allora, in paesi, i nostri sottufficiali ripillavanu a risposta di Colombani, quissa è tutti l'altri ch'eddi racuntavanu par fassini gloria, qual volla sia, ch'eddi ghjeranu una putenza in li culunii è in l'armata. A prova n'hè, chì si pirmittianu di risponda in corsu à un supiriori, com'è s'eddi fussinu stati in Corsica stessa. Quaddà, à issu paradisu miticu di i culunii, a si scialavanu à ùn fà nunda, à stassi à u frescu. Par tallà cortu, eranu i patroni. Tali era a lizzioni fanfarunesca ch'edda cumpurtava issa buccata. Una manera com'è un'altra di rimpattassi di a vitaccia suppurtata sottu à climi cuntrarii.

FRITTEDDA
" un volta frittedda "
S. Calchissia chì cambia di pusizioni sionti u momentu, chì ùn hà alcuna firmezza.

FRITTU
" essa frittu "
S. Essa leccu, essa persu.

FRUSTA
" mettasi in frusta par calchissia "
S. Fà i sforzi par calchissia, ùn i rispargnà nè pena, nè tempu, nè soldi in favori di calchissia o di calcosa.

FUMALLA
" fumalla è calchissia "
S. Fà un colpu à calchissia senza ch'eddu si n'avvega, par esempiu parta à la muta senza fassi veda.

FUMI
" essa pienu di fumi "
S. Essa pienu d'orgollu, essa vanitosu. - ES. Fumi senza arrostu : orgollu mal piazzatu.

FUNI
" infunassi quant'eddu ni veni "
S. Parlà assai, avè risposta à tuttu.

GALERA
" o galera o calescia "
S. Pillà u risicu d'essa cundannatu à veru par avè ricchezza o puteri.

GHJABEDDA
" fà u sciemu par ùn pagà ghjabedda "
S. Fà quiddu chì ùn capisci nunda par ùn avè à dì o à fà cosi chì impegnanu un sacrifiziu qualunqua. - C. L'origini si trova in l'impositu annantu à u sali dittu : ghjabedda. Fà u sciemu era una manera di francassini.

GHJACARU
" corra à ghjacara techja "
S. Corra pianu, corra strascinoni.

" l'anca di i ghjacari ùn si pò indirizzà "
S. Un' si pò cambià i gattivi abitutini o i vizii di a ghjenti chì sò torti.

" risa ghjacarina "
S. Risa ipocrita di calchissia chì ghjè prontu à morda.

" riceva a calchissia com'è un ghjacaru à l'altari corra "
S. Riceva mali à calchissia ; lampaddu fora.

GHJADDINA
" essa fiddolu di a ghjaddina bianca "
S. Essa prutettu da la sorti. Riescia in li so impresi.

GHJAMBA
" lagnassi di ghjamba sana "
S. Lagnassi senza mutivu, lagnassi à tortu.

GHJATTA
" avè a so ghjatta sottu teddu "
S. Piattà i so fini, fà calcosa cù un'idea in capu senza dichjaradda.

GHJATTULINI
" avè i ghjattulini"
S. Essa arraghitu, avè difficultà di rispirazioni.

GHJERA
" essa sticchitu com'è u sgiò Ghjera "
S. Essa sticchitu com'è un picchettu, passà senza veda nè salutà à nimu. Avè un cumpurtamentu orgullosu, un'andatura disprizzanti. - C. Ghjè forsi una sfurmazioni di u nomu THIERS, Prisidenti di a Ripublica, di piccula talla, chì marchjava impittazziatu è sticchitu par cresciasi di calchì cintimitri.

GHJORGHJU
" ùn cantà cusì Ghjorghju, n'ùn hè la verità"
S. Un' hè bera. - C. Ghjè una canzunetta chì mamma ci imparava, da ziteddi, par avvizzacci à essa prudenti, à tena a nostra lingua, è à misfidacci. Trattava di a storia di Ghjorghju chì i giandarmi suspittavanu d'avè tombu un omu. Par faddu palisà, u invitavanu à bia cun eddi, è quandu eddu avia beddu bitu, di dicianu : " Canta cun noi, o Ghjò : -Ghjorghju hà tombu un omu in un boscu è ùn si sà… ". Ma Ghjorghju, ben chè ciucchettu, ùn cascava micca in la trappula tesa, è in veci di cantà cusì, rispundia : " un' cantà cusì Ghjorghju, n'ùn hè la verità ". A buccata servi par nigà, par sbuciardà calcosa. Si prununcia cantendu.

GHJORNU
" si vendi u g hjornu par a notti "
S. Si dici d'un nuttambulu chì dormi u ghjornu è veghja a notti.

GHJUBI DOMINI
" essa à ghjubi domini "
S. Essa à l'ultima, essa malissimu. Essa vicinu da a fini. Truvassi in una situazioni addispirata. - C. Veni da una prighera di u " Tempu di a Passioni ", prununziata da u Littori ghjustu innanzi a lizzioni è binidizzioni finali. In latinu : " Jube, domine benedicere ". Sia in corsu: "Patri, detimi a vostra binidizzioni".

GRADUGHJINI
"pilla u to piloni è fughjitini"
S. Ghjè un pruverbiu fiumurbacciu par indittà ciò ch'eddu cunveni di fà, sionti u tempu: "Quandu u ventu soffia in Gradughjini, pilla u to piloni è fughjitini. Quandu u ventu soffia in Palu, appicca o to piloni annantu à u palu". - C. Gradughjini è Palu sò dui stagni di a costa fiumurbaccia in li circondi di i bocchi di l'Abbatescu.

HNZZU'!
"hnzzù!"
S. Una manera di dì innò, fendu sbatta a lingua annantu à i denti, tirendula versu u palaticu, insurpendu l'aria. - C. Sta manera di parlà cun un chjoccu di lingua hè di sicuru antichissima. Ghjè forzi un restu di un parlà più anzianu chè i lingui ditti indauropei. Ci voli à cunsidaradda com'è una petra di Filitosa linguistica. A' issu tituli mirata a so piazza in stu librachjolu, tantu più ch'edda si trova scartata da i publicazioni.

IMBUSCHI
" imbuschi sò in la barretta "
S. Nimu pò induvinà comu i cosi anu da andà.

IMPINNA'
" impinnà quant'è Santu Austinu "
S. Scriva assai, com'è u duttori di a Ghjesgia catolica, chì hà lasciatu un'opera impurtanti.

INCENDIU
" avè l'incendiu "
S. Avè brusgiaturi di stomacu, rinvii d'acidità.

INFURCATURA
" vulè fà u passu più longu chè a infurcatura "
S. Vulè fà calcosa di sprupurziunatu à i so pussibilità. Veda maiò chè ciò chì si pò.

" essa cortu d'infurcatura "
S. Essa chjucuchju, ghjambitortu . Issu calificativu era suventi impiigatu in li canzoni d'alizzioni contr'à l'umuchji.

INSIMU
" essa insimu è in pilatu "
S. Essa tali è quali, essa u ritrattu esattu di calchissia, à u fisicu o à u murali. - ES. Ghjè u babbu insimu è in pilatu = s'assumilla à u babbu trattu par trattu.

INZICCA'
" ùn n'inzecca una "
S. Un' induvina nunda.

LACCI
" cascà in li lacci di calchissia "
S. Fassi pillà in l'ingenii di calchissia, cascà sottu à l'influenza d'una parsona maligna, d'una volpi. Lagnassi ingannà.

LAMAGHJONI
" hè com'è i lamaghjoni, s'appiccica induva eddu passa "
S. SI dici di calchissia chì si laca arristà da tuttu u mondu annantu à la so strada è chì perdi u so tempu à dà capu à u terzu è à u quatru.

LATRU
" eh ! lu latru ! "
S. Buccata impiigata cù i zitidduchji quand'eddi facinu calchì bistialità. Spezia di rimprovaru affittuosu.

LATTI
" cuddà com'è u latti à u focu "
S. Mettasi in zerga par quasi nunda, infiarassi tuttu d'un colpu, da veda à ùn veda. Apparagunà in francesu : essa suppa à u latti.

" latti è vinu, toscu finu "
S. Un' ci voli micca à mischjà, manghjendu, u latti è u vinu.

LAVATIVU
" pillassi un lavativu "
S. Pillassi un beddu fiascu. Essa ridottu à zeru. Apparagunà in francesu : essa lescivatu.

LAZARU
" l'ultimu natu Lazaru "
S. Si dici par irunia di quiddu chì pritendi ùn essaci par nunda in calchì sfatteghju com'è vinia di nascia. Allora chì a seconda nascita di Lazaru ùn facia micca una criatura senza passatu è nucenti.

LECCA
" racuntà a lecca è a mecca "
S. Racuntà tuttu, senza sminticà nunda, senza lascià da parti a minima minuzia.

" manghjassi quidda lecca "
S. Manghjà a poca roba chì ghjè in lu piattu. Ci hè l'idea chì issa poca manghjusca ghjè prestu inghjuttita. - C. Parodda disprizzanti chì assumilla u manghjà di l'omu à quiddu di l'animali chì leccanu i resti com'è u ghjacaru o u ghjattu.

LEGHJA
" mandà à calchissia à fassi leghja "
S. Mandallu à spassu ; ricusà di stà à senta ciò ch'eddu dici, ricusà d'accittà i so ragiunamenti. Ricusà ancu di suppurtà a cumpagnia di calchissia un solu mumentu, cacciassi di brega à calchissia.

LEGHJA
" avè una lighjina "
S. Avè una parti di scimità. Essa mezu sciemu, essa insinsatu d'una certa manera.

LINGUA
" avè una lingua chì talla u farru "
S. Essa gattiva lingua, essa maldicenti cù una grandi capacità à nocia.

LOCU
" quiddu locu "
S. Manera rispittosa di parlà d'una parti fisica pocu quenta, pocu onesta di l'essaru umanu. - ES. U to scrittu u ti poi metta à quiddu locu.

LONZU
" essa un lonzu "
S. Essa un bufaloni, calchissia chì un senti d'inlocu ; senza intiligenza nè sinsibilità.

LOSA
" pilla losa è po ti posa "
S. Manera di fà di calchissia chì travalla bè è si faci apprizià u tempu d'avè una bona riputazioni, è po, dopu, ùn teni più ciò ch'eddu prumittia, ùn faci più nunda di bonu.

LUCINZIA'
" à chì si voli lucinzià si lucenzii, dumani parti Pasquinu ! "
C. Quandu calchissia partia da u paesi par un certu tempu, era d'usu ch'eddu si lucinziessi. Ciò chì vol'dì, par quiddi chì ùn la sanu più ; andà casa par casa à dì avvedaci à i parenti è à l'amici. Ci vulia suventi una bedda meza ghjurnata par cansassi induve tutti, bia un bichjirinu, fà appena di chjachjara, è sudisfà à l'ubligazioni di u calateu. Un annu, Pasquinu, di l'Aghjola, dicididi di cambià d'usi. A veghja di a so partanza in cuntinenti, surtidi in piazza di a so casa, è si missi à chjamà à voci rivolta : " A chì si voli lucinzià si lucenzii, dumani parti Pasquinu ! ". S. A sprissioni hà persu u sensu d'una certa indipendanza à pettu à una cuncizzioni stretta è fissa di a pulitezza.

LUMACA
" essa com'è a lumaca annantu à u cadeghju "

LUNA
" vulè pillà a luna à moddu "
S. Vulè fà calcosa d'impussibili com'è pillà a luna quand'edda si spechja in l'acqua. Ci hè torna una stoghja* ghjisunaccia à issu sugettu. Si raconta chì a ghjenti di Ghisunaccia, stanchi d'essa ubligati di suità i tempi di luna vechja o di luna nova, par i travalli di l'agricultura, pinsetinu à tenasi a luna sottu à la mani una volta par bè. Cusì partitinu i più sgualtri par chjappà a luna in lu stagnu d'Urbinu cù una trovula in legnu ? Da quii vinaria a sprissioni " pillà a luna à moddu ". S'edda ùn hè vera…
(*) storia

LUPINU
" parlà quant'è un campu di lupini "
S. Avè a dicciaredda. Essa una ciantara, chì parlacciuneghja sezna stancassi.

MACHJA
" essa passatu par una machja brusgiata "
S. Corrala brutta . Avè pillatu assai risichi. Essasi tiratu da un gattivu passu.

MAI
" mai ch'edda sia ! "
S. Nigazioni. Un' hè mancu quistioni di pinsacci.

MAIO'
" truvà u so maiò "
S. Truvà u so maestru, scuntrà a calchissia capaci d'arristà l'imbizioni di calchissia, di faddu rinculà.

" essa beddu grandi è maiò "
S. Essa abbastanza grandi par sapessi cunducia.

MA LASCIA A' ME'
" un ma lascia à mè "
S Unu strampalatu, un disgraziatu.

MALI
" andà di mali "
S. Fiascà, girà mali, essa disdruttu.

" ùn ci hè mali ! "
S. Risposta classica à la quistioni " Comu steti ? " o " Ciomu và babbitu ? ", ecc. Significheghja : " Sto bè ", " Và bè ", " A si sciala ". - C. A' nutà stu gustu di u Corsu di u Corsu di dì u menu par u più (litota).

MANCANZA
" avè una mancanza "
S. Svenasi.

MANCU
" mancu à parlanni, mancu à pinsacci "
S. Hè mellu à ùn parlanni micca. Ghjè fora di discussioni.

MANI
" essa manilargu "
S. Essa ginarosu. Cuntrariu : manistrintu, essa avaru.

" avè i mani inorati "
S. Parlendu d'un artigianu, sapessi serva di i so mani par fà beddi travalli . Par esempiu, d'una cusgidora chì faci beddi cosi di cusgera, si dici ch'edda t'hà i mani inorati, i diti di fata.

MANICU
" essa manicu par topezzu cun calchissia "
S. Essa mali, essa in gattivi termini cun calchissia.

MANNAGHJA
" d'hè falatu a mannaghja "
S. Hà leccu un culpacci chì l'hà missu abbassu, chì l'hà lasciatu mezu mortu, chì l'hà spiantatu. - C. A mannaghja era u strumentu chì sirvia à i Ginuvesi par tallà i capi di cundannati à morti.

MARCA'
" marcà mali "
S. Si dici di calchissia in puntu di morti, d'una parsona, o d'una impresa chì ùn và micca bè.

MARIA BRENNA
" inviti di Maria Brenna "
S. Inviti senza rialisazioni, chì fermanu virbali, senza seguita.

MARTINU
" par un puntu Martinu persi a capra "
S. Hà persu par pocu. Ci hè mancatu pocu par riescia.

MASCARA
" mettasi a mascara in faccia "
S. Fassi vargogna, perda a faccia.

MAZZI
" i mazzi sò imbrusculati"
S. L'armi sò pronti à serva. Ponu nascia i colpi da un mumentu à l'altru.

MERLU
" un beddu merlu "
S. Sensu pighjurativu. S'appiega à un individuu di poca valeghja, senza scrupuli, micca stimatu.

MICHILASSU
" fà l'arti di Michilassu "
S. Campà senza travallà, nè essa bonu à calcosa. " Faci l'arti di Michilassi, manghja, bii è và a spassu ". - C. Origini tuscana.

MINESTRA
" o manghjà a minestra o passà par a finestra "
S. Un' avè micca a scelta. Essa ubligatu di sottumettasi.

MINNANNA
" taccu à taccu à cavaddu à minnana "
S. A' quandu unu, à quandu l'altru, ùn devinu micca essa sempri li listessi à goda. - C. Issa sprissioni hè quidda di a lege di l'alternanza.

MONDU
" u mezu mondu "
ES. Hà riminicatu u mezu mondu : hà riminicatu cieli è terra, u mondu sanu. - C. A parti hè missa par u tuttu. - S. U mezu mondu significheghja u mondu intieru. - Altri ES. " Hà giratu u mezu mondu ", " Si voli manghjà u mezu mondu " (ghjè insazievuli).

" sò affari (o sò cosi di l'altru mondu) "
S. Sò cosi straurdinarii, mai visti, chì cunfondinu u spiritu, incridibuli.

MORTI
" pari a morti annantu à u gunfaloni "
S. Marca mali. Ghjè magru stintu. Un' hà più chè a peddi annantu à l'ossi, com'è u schelitru chì figurava annantu à u gunfaloni purtatu in l'intarramenti.

MOSCA
" induva cacaranu i moschi ? "
S. Isclamazioni d'ammirazioni par marcà chì una cosa hè bedda scuchjitata, tutta luccichenti di pulisia, o par marcà chì una parsona hè ben vistuta è bedda allisciata, risplindiscenti.

" aspittà chì a mosca si roda un chjodu "
S. Aspittà calcosa chì ùn vinarà mai. Un' fà nunda, allora chì ci vurria à intervena. Perda tempu.

MORANDI
" ch'eddu ci ghjunghja Morandi "
S. Ch'eddu ùn fermi nunda, chì tuttu sia stirpatu. - C. Morandi, cursisazioni di u nomu di Morand, era u ginerali di Napulioni chì futi l'Attila di l'Isulacciu in u 1809.

MORETTI
" calmà à Moretti à calchissia "
S. Ubligà à calchissia à tenasi tranquillu. Fà calà a ghjara di calchissia, intimiddindulu.

MUFFIA
" pillassi di muffia "
S. Ammursciassi.

MULINU
" quii si n'hè falatu u mulinu "
S. Tandu i cosi si sò rotti, ciò chì ghjera statu priparatu hè andatu di mali.

MUSTACCIU
" pistà u mustacciu à calchissia "
S. Sciappà a faccia à calchissia.

MUSU
" fà u musu "
S. Nigà u mottu, essa ammursciatu.

" fà un palmu di musu "
S. Avè una faccia azzilivrita da la scuntintezza d'una gattiva surpresa. Fà trista figura parchì s'hè dilusu.

" avè dui palmi di musu "
S. Si dici parlendu d'una donna chì hà una bedda faccia è chì ghjè bedda (musu hè missu par faccia). ES. Credi d'avè tutti l'omi à i so pedi perch'edda t'hà dui plami di musu.

NARPIA
" bestiu com'è una narpia "
S. Bestiu finitu.

NASU
" un ficcanasu "
S. Calchissia chì và à circà cosi chì ùn l'arriguradanu, chì s'infrugna in l'affari di l'altri.

" fà un talla musu à calchissia "
S. Fà unu schersu à calchissia.

NEGA
" santa nega "
S. Attitutina chì cunsisti à nigà tuttu, senza fà diffarenza trà i cosi nigati. - ES. Adorassi a santa Nega: praticà a nega par principiu. Essa calchissia chì ùn ricunnosci mai i fatti, quali ch'eddi sianu.

NETTU
" ùn ci hè più un palmu di nettu "
S. Più nunda ùn hè rispittatu. Si faci n'importa chì, andendu contru à l'usi i più currenti. Essa in piena gattiva fedi.

NOCI
" avè à calchissia induva eddi spulanu i noci "
S. Isprissioni di dispettu. Avè à quiddu locu. Un' avè alcuna cunsiderazioni par calchissia. Imbuzarassi. Apparagunà in francesu : di pisciu à u culu.

NUDU
" nudu in Cristu "
S. Nudu nudu, senza nunda addossu (s'hè com'è davanti à Diu).

" nudu è crudu "
S. Scalzu è spullatu, chì ùn pussedi nunda. - ES. Hè ghjuntu in li bagni nudu è crudu.

NULLA
" essa u sgiò Nulla di u Viscuvatu "
S. Essa calchissia chì nimu stà à senta, chì ùn hà alcuna autorità, nè alcun puteri.

O
" ùn sapè fà O cù una canna "
S. Essa un ignoranti finitu, unu ignoccaru cumplettu. - C. A' l'antica a canna servia à scriva. Comu a canna hè viota è tondula, l'o ghjè a lettara a più sfaticata à fà cù a canna.

OCA
" fà u bizzicu à l'oca "
S. Finiscia di rompa tuttu, di perda tuttu. Fà un attu chì lampa in pianu ci149 chì ghjera privistu.

OCHJI
" custà l'eppuli di l'ochji "
S. Custà carissimu. Apparagunà in francesu : custà l'ochji di u capu.

" di s'ingrossanu l'ochji "
S. T'hà a volla di calcosa. Si figura chì una cosa vali più ch'edda ùn vali in rialità, è cerca d'avè issa cosa.

" passà par l'ochju di a rattula "
S. Riescia ghjustu ghjustu, avè risicatu di fiascà, ùn avè avutu nunda di troppu.

" à l'ochji à l'ochji "
S. Senza piattassi, à la vista di la ghjenti. - ES. Hà da fatta à l'ochji à l'ochji : l'hà fatta davanti ad eddu, sottu à lu so nasu.

" in un battu d'ochji "
S. In pochi sicondi, da veda à ùn veda. Apparagunà u francesu: in un giru di mani, in una strinta d'ochji.

"vulè l'ochji di Bedda Rossa"
S. Vulè a luna? Prisintà una dumanda chì ùn hà nunda di ragiunevuli. Dumandà l'impussibuli. Bedda Rossa era u nomu di a vacca d'un cumpagnolu chì cacciava u più chjaru di i so rivinuti da u latti di a vacca. Eddu avia un fillolu carcu à vezzi, chì dannava i so ginitori à vulè sempri una cosa è l'altra. Un' sapianu comu pillallu. Ed eccu chì un ghjornu si missi in testa di dumandà l'ochji di Bedda Rossa. Nizzulava senza arreghja : " Eiu vollu l'ochji di Bedda Rossa, o Bà ". E' l'altri chì ùn l'avia mai crianzatu comu si devi, circava à scunvincialu…A stoghja hè firmata par pruverbiu.

OGHJI
" oghji hè oghji, è dumani hè dumani "
S. Ci voli ad accupassi oghji di ciò chì si prisenta, senza vulessi incaricà d'avanzu di ciò chì si prisintarà dumani. Ci voli à fà a faccenda d'oghji, dumani sarà tempu di fà a faccenda di dumani.

ORA
" hè ora ancu par i frati "
S. Ghjè assai tarda. Si hè pillatu abbastanza ritardu.

ORSU
" fà u baddu di l'orsu "
S. Campà mali. Essa in la miseria è famitu. U baddu di l'orsu u spitaculu datu in li piazzi publichi. I baddarini chì mustravanu l'orsu eranu più famiti chè altru, è campavanu di limosina. Apparagunà u francesu : tirà u diavuli par a coda.

OSSU
" ponasi à l'ossu "
S. Pillà d'assediu. Parlà à calchissia senza più andassini. Cumpurtassi com'è una zecca chì s'arradicheghja sin'à l'ossu.

" pillassi l'ossi in gola par un altru "
S. Pillà vulintariamenti i colpi o i rimprovari, fassi maltrattà à la piazza d'un altru chì l'omu voli rispargnà.

OSTIA
" manghjà ostia è cacà diavuli "
S. Ipocritu. Sprissioni chì s'appiega à issa razza di ghjenti virtuosi sempri pronti à fà mali è pieni di gattivera. Un gattivu sugettu sottu à l'apparenza di un omu bonu.

" ùn hè farina da fà ostia "
S. un' hè micca un omu di bè. Ghjè un essaru, un gattivu sugettu, calchissia in lu quali eddu ùn si pò avè cunfidenza.

OVU
" fà u pelu in l'ovu "
S. Privassi di tuttu, per fà l'economii.

PADDA
" tirà senza piatà "
S. Tirà senza piatà.

PAESI
" pillà i paesi "
S. Mettasi in zerga à u puntu di perda u cuntrollu di sè stessu, spacinzià à francassi i limiti ragiunevuli.

PAGANACCIU
" essa, fà u paganacciu "
S. Essa quiddu chì paga par tutti, da vulè à ùn vulè : quiddu chì si pilla à coddu i gattivi cunsiquenzi d'un attu ch'eddu ùn hà micca fattu o ch'eddu ùn hè micca statu solu à fà.

PAGHJU
" appaghjà "
S. Tumbà. - C. S'appaghja i pedi à i morti.

PALA
" essa annantu à la pala "
S. Essa prontu à cascà. Essa minacciatu di perda a pusizioni chì l'omu hà. - ES. S'eddu si parla di saluta, essa annantu à la pala significheghja marcà mali.

PALATI
" à palati "
S. Assai, in abbundanza, com'è i frutti chì cascanu da l'arburi quandu eddu si pilla i vetti à palati.

PALLETTU
" arrangià u pallettu à calchissia "
S. Metta à u passu, dà una lizzioni sivera à calchissia par spaviddu di ricumincià certi gattivi azzioni.

PALMA
" tena à calchissia in palma di mani "
S. Trattà à calchissia benissimu, tantu di u puntu di vista materiali, chè murali. Avè i maiò attinzioni par calchissia. Daddi ciò chì ci hè di più beddu è di più bonu.

PALU
" pruvà sì u palu fala "
S. Circà di veda s'eddu si pò fà calcosa pillendu u risicu d'una gattiva riazzioni, d'un gattivu risultatu quasi assicuratu.

PANI
" ùn ci hè chè u pani chì si rivolta "
S. Un' ci sò chè i benfatti chì prudicinu l'ingratitutina.

" avè u so pani in casa "
S. Avè imbistiamenti, avè abbastanza da scumbuliscia in casa soia.

"avè u pani è u culteddu"
S. Avè i mezi di sudisfà i so bisogni, di servassi.

"avè pani è cumpanicu"
S. Avè tuttu ciò chì ci voli, ùn mancà di nunda, avè bon'rivinuti.

"d'hè statu un pani untu"
S. Hè statu beddu cuntenti d'avedda issa roba. Una fetta di pani, unta d'oliu d'aliva, faci un bon buccunettu chì pò essa ricumandatu à l'amatori.

PANIZZA
" giaddu com'è una panizza "
S. Si dici di calchissia chì hà u piddanu culori di bila, chì dà a bila in faccia.

PANZA
" entra in panza à calchissia "
S. Fà tuttu per essa ben vistu da calchissia ; mettasi in caristia cun eddu.

" metta a panza in terra da la risa "
S. Cinciniassi da la risa.

PAPACHJONI
" essa com'è un papachjoni "
S. Fà bedda vita, essa ben trattatu ; goda di l'esistenza issendu inturniatu di ghjenti chì s'adopranu à fani piaceri.

PAPA
" un parapilla è teni "
S. Una fialamagna, una baruffa cunfusa cun assai ghjenti imbuliati, assai gesti, assai brioni, assai colpi.

PARODDA
" una parodda pilla l'altra "
S. Cuntinuendu à discora, ni semu ghjunti à dì o à fà…

PEDI
" andà in calchì locu annantu à un pedi. "
S. Andà assai vulinteri, cun assai piaceri.

" essa à cavallu à la pedimozza "
S. Un' avè nunda di sicuru par i mani. Un' pudè micca cuntà annantu à qualcosa, o à calchissia. Essa in affari cun ghjenti chì ùn sò micca fidi. Fà cosi chì ùn tinaranu arritti.

" ùn d'avanzanu micca i pedi da lu lettu "
S. Un' hà nunda di troppu. Pussede ghjustu ciò chì ci voli di roba par campà. Un' si trova tantu à u largu di casa soia.

" dadda à pedi è à cavaddu à calchissia "
S. Un' tema micca i minacci, o a cuncurrenza di calchissia. Essa prontu à misurassi ad eddu. Un' avè paura di nunda.

" vulè tena dui pedi in un scarpu "
S. Vulessi assicurà da dui canti cuntrarii è opposti. Vulè essa par esempiu di u partitu è di u contrapartitu. - C. Malgradu ciò chì si pò pinsà, ghjè una cundotta chì riesci di più in più à quiddi chì a pratigheghjanu. A cosa hè menu impussibili chè a sprissioni ùn la lascia creda.

" zuppà annantu à i so pedi "
S. Un' fà mali chè à sè stessu. Si dici d'una parsona chì ricevi i gattivi cunsiquenzi par edda stessa di u mali ch'edda faci. Apparagunà " à chì faci, faci à sè ".

PELU
" fà u pelu in l'ovu "
S. Privassi di tuttu par metta a robba da cantu.

PIRISCIA
" mancu par perì ! "
S. Mancu par mora. Assolutamenti micca, ad alcun prezzu. Apparagunà in francesu: mancu par un imperu.

PERSU
" briunà com'è un persu "
S. Strità à più puteri.

PERU
" sò peri par i porci "
S. Sò cosi troppu beddi par quiddi à i quali eddi sò distinati. Sò ben fatti par ghjenti ingrata. - C. Sprissioni chì veni di sicuru da una curruzzioni campagnola di " perla ", in lochi chì ùn cunniscianu micca u lussu di un tali ghjuveddu.

PESCIU
" ùn hè gattivu pesciu, nò "
S. Sprissioni impiigata in gattiva parti. Un' hè quli volla sia. Ghjè calchissia di u quali eddu ci voli à misfidassi, capaci di gattivi azzioni.

PETTU
" pillà à calchissia pettu à pettu "
S. Intuppà à calchissia solu à solu, faccia à faccia, unu contra à l'altru.

PEZZI
" manghjà à pezzi è à bucconi "
S. Manghjà mali, in freccia, cun ciò chì casca.

" metta un pezzu par locu di calchissia "
S. Dì mali di calchissia, svrimbaddu. - C. Allusioni à i tempi induva, dopu à l'esecuzioni, i cundannati à morti, o i capizzoni numichi, tombi in guerra, eranu spizzati. I diversi membri e parti di u cadavaru eranu sposti in parechji lochi. Ghjera una manera di fà di i Ginuvesi, par esempiu.

PIANAMENTI
" pianamenti è bè "
S. Senza pressa, senza fà in freccia.

PIAZZA
"metta in piazza à calchissia"
S. Fà una gattiva riputazioni à calchissia.

PICCIA'
"picciaddila… a d'hà picciata"
S. Riescia calcosa, ghjunghja à un risultatu chì prisintava calchì difficultà.

" piccia è imbrolla "
S. Fà i cosi in la cunfusioni cun ciò chì casca sottu à la mani, impruvisendu tantu mali chè bè.

PICCU
" picchi è tondi "
ES. Eccu centu franchi picchi è tondi. - S. S'impiega par indittà un contu tondulu, senza divisioni nè frazzioni. Apparagunà in francesu : centu franchi tutti tonduli.

PICHJU
" cuntenti com'è un pichju "
S. Cuntentissimu.

PIDOCHJU
" essa un pidochju rifattu "
S. Essa un orgullosu, calchissia pienu d'arruganza chì s'hè sminticatu da duva eddu sorti. - C. Issa sprissioni veni pò darsi da l'anticu corsu " poddu " (pinseti à u lavu di i setti poddi) chì hà lasciatu puddastru è puddezza. Com'è ghjaddu hà datu ghjaddochju, pidochju saria un magiurativu di poddu. Cusì u sensu saria più logicu. Pidochju rifattu faria pinsà à la vanità, à l'orgollu d'issu animalu chì si stinza in daretu è pesa la cresta par scantarizà cun tanta superbia.

PIDUCHJINA
" ùn pò stà, com'è Piduchjina "
S. Inchjicassi à fà calcosa, ad opponesi à calchissia, à u discapitu di i so intaressi i più prisenti. A buccata rinvia à la storia di Piduchjina. Litighjendusi cun calchissia, era cascata in l'onda di u fiumi. Inveci d'abbuccassi à i mani tesi par cacciadda da l'acqua, cuntinuvava a lita. Facia i invischi cù u gestu di sciuccà i pidochji, dicendu : " Scioccatili ! Scioccatili ! ". E' cusì s'annigheti. Un mumentu, ùn surtianu più chè i mani sopra à l'acqua chì cuntinuvavanu à fà u gestu d'inciaccà i pidochji.

PIENA
" a piena, di mani ùn si pò parà "
S. Un' si pò fà nunda quandu eddu ùn s'hà abbastanza forzi, nè abbastanza mezi par impidiscia ciò chì ni casca addossu è ni pò arruvinà.

PIGNULI
" fà i pignuli "
S. Essa intarratu. Essa mortu.

PINCU
" a saparà Pincu ! "
S. Quali a sà? Solu u diavuli a sà. Cunfissioni d'ignuranza.

PINDACHJU
" insischitu chì pari u Pindachju "
S. Avè u pelu arrittu, essa di gattivu estru, avè l'aria pocu camonchju, avè l'aria d'un diavuli. U Pindachju ghjè u diavuli.

PINGU
"u pingu di a pignatta"
S. Ciò chì ci hè di mellu (in una familla par esempiu). Apparagunà in francesu : a roba suprana di a sporta.

PINNEDDU
" fattu à u pinneddu "
S. Beddu, è ancu biddissimu. - ES. Pari fattu à u pinneddu : sprissioni chì servi par u " beddu idiali "

PINSERI
" ùn ci hè pinseri ! "
S. Innò, mancu appena.

"ripona i so pinseri!"
S. Rinuncià à calcosa, à un prugiettu. - ES. Pò puri ripona i so pinseri.

PINU
" dirittu com'è un pinu "
S. Statura fisica di a parsona chì si teni diritta, sticchita. Ci hè un'idea di forza fisica è murali in issa sprissioni.

PIOMBU
" piombu "
S. Ghjastemu, in listessu tempu chè sprissioni di surpresa. Ci vuria tuttu un libru par mintuà i ghjastemi chì a ricchezza di l'imaginazioni corsa hà criatu da i più currenti à i più rari. A' cumincià par " par la miseria ! " cuntinuendu par " piola ! saetta ! cuccula ! ecc. I tarcani par ghjastimà eranu i carriteri. Ci vulia à sentali in la scaffa di calori. A teppa in u locu era arritta. Ci vulia ad attaccà i muli di dui carri par tiranni unu solu. I carritteri si pristavanu i muli unu à l'altru è par quissa avianu l'abitutina d'andà insemi. Ma accadia chì u carru, malgradu i staffilati, ùn ci sbuttessi. Tandu schjattavanu i ghjastemi. S'assistia ancu, i carritteri pillendusi à u ghjocu, à veri cuncorsi di ghjastemi, caratterizati da un mischju d'attacchi contru à la riligioni, à i santi, è di spurcarii. Era à chì pudia fà prova di u più d'invinzioni par truvà i ghjastemi i più brutti è i più viulenti.

PITRATI
" di corrinu com'è i pitrati à i sumeri "
S. Si dici di calchissia chì ghjè culpitu da uni pochi di disgrazii, infilarati in pocu tempu ; chì hè parsiguitatu da una sorti cuntraria.

PITTURICCIA
" avè a pitturiccia "
S. Avè u curagiu.

" pillà à calchissia par a pitturiccia "
S. Intuppà à calchissia faccia à faccia, scuzzulà à calchissia, avè una spiigazioni dura cun calchissia. Infattassi cun calchissia. Tandu i cosi ùn sò più à brascallà.

PIUVARA'
S.Inveci di dì bonghjornu, l'usu ghjè di fà mottu à calchissia cun calchì sprissioni cumuna, apprupriata à la situazioni. Par tempu nivulosi " piuvarà ? " ghjè una d'issi buccati chì una binidizioni par quiddi chì ùn volinu frustà u ciarbeddu à circà formuli di pulitezza pi originali.

PLATINA
" avè a platina "
S. Parlà bè, cun pulitezza. Sapè prisintà i cosi, prisintassi di manera aggratevuli.

POCA
" una poca di bonu "
S. Una donna di gattiva vita. - C. Ghjè què un esempiu di a pendita di u corsu versu issa figura di pinsamentu chjamata litota, chì cunsisti à dì u menu par fà pinsà u più.

POCU
" d'hè vinutu pocu "
S. Hè statu beddu cuntenti di truvà ciò ch'eddu disprizzava, è di pudessini serva. Apparagunà in francesu : ùn ci voli mai à dì " o funtà, ùn biaraghju mai di a to acqua ".

" fà u pocu è l'assai "
S. Fà tuttu ciò chì ci voli à fà, in una occasioni qualunqua.

PONTI
" sicuru com'è u pmonti à Golu "
S. Si dici parlendu di una cosa sicura, in la quali si pò avè cunfidenza. Una nutizia sicura, par esempiu.

" vendasi à calchissia à u primu ponti "
S. Essa più malignu chè l'altru. Sprissioni impiigata sopra à tuttu par marcà a dibulezza di l'altra parsona. Una manera di dì ch'edda ùn hè tanta maligna. - ES. Un' ai micca da metta à paru à Petru è à Martinu, Petru à Martinu, u si vendi à u primu ponti. - C. Restu di i tempi medievali, quandu i marcanti avianu i buttei annantu à i ponti.

PORCU
" essa in porci rossi "
S. Un' essaci più, traparlà, dì pazii, essa in pienu dileriu.

PRANZU
" sò scusi dopu pranzu "
S. Sò scusi o spiigazioni chì veninu troppu tarda, invitati à colpu fattu.

PRETI
" ùn ci hè mali ch'eddu ci canti preti "
S. Un' ci hè tantu mali.

" quandu eddu ni binidisci un preti "
S. Assai. - ES. Ci n'era quantu eddu ni binidisci un preti.

" hà bisognu d'un ziu preti "
S. Si dici d'un ogettu vechju, frustu, fora d'usu, chì hà bisognu d'essa rinnuvatu, com'è un ziu preti aiutava un nipoti disgraziatu. - C. Issa buccata ghjè un ricordu di i tempi, micca tantu luntani, quandu i familli povari si pudianu rialzà, fendu ch'unu di i soi fussi preti.

PRICOGHJU
" u pricoghju di u Millacciaghju, u pricoghju di Madama Train "
S. Un beni di grandi valsuta, una furtuna. - ES. Si diciaria ch'eddi anu da sparta u pricoghju di u Millacciaghju : par dì chì a impurtanza di a cosa ùn ghjustificheghja micca una lita.
A terra di u Millacciaghju hè una terra fanganosa, ricca, cuntrariamenti à i terreni chì sò à l'intornu. Ghjè stata sempri, par Fiumurbacci, un simbulu di ricchezza. Dipoi u feudu ginuvesu di u dicessittesimu seculu, sin'ad oghji, ùn hè mai stata prupriità di a ghjenti di u Fiumorbu. In l'anni trenta, appartinia à Mma Train, chì ghjera chjamata " Madama ". Issu nomu era presu com'è un terminu di rispettu, è una spezia di titulu di nubiltà.
Aghju intesu, da a bocca di baddu, sta difinizioni di i Fiumurbacci : " Noi altri Fiumurbacci semu a sola ghjenti di Corsica chì ùn pussedinu nè a so piaghja, nè a so muntagna ". Si capisci ancu di più chì i muntagnoli fiumurbacci sianu sempri firmati imbatati davanti à u pricoghju di u Millacciaghju.

PRUVERBIU
" firmà par pruverbiu "
S. Fà calcosa di bè o di mali chì ferma com'è un esempiu in la mimoria di a ghjenti.
Essa citatu com'è un esempiu di ciò chì si devi fà, o chì ùn ci voli à fà.

PULENDA
" pulenda di granon, acqua del fosso
travaglia tù padron, ch'io non posso "
S. Era a canzona di i manuali taliani chì vinianu à travallà in la piaghja, mal pagati è mal nutriti. I paroddi di issa canzona sò firmati par pruverbiu in lu sensu di ricusà un travallu chì rendi pocu.

" un pulindoni "
S. Unu sgalabatu, calchissia chì ùn hè fattivu.

PULICIA
" ancu a pulicia t'hà a tossa "
S. Si dice di calchissia chì si dà una impurtanza ch'eddu ùn hà micca, è chì cusì si rendi
ridiculu.

PULVARICCIA
"ùn fà mancu a pulvariccia"
S. Essa luntanu d'avè I capacità nicissarii par riescia. Fiascà senza mancu figurà in
pusizioni onorevuli com'è un cavaddu chì corri talmenti pianu ch'eddu ùn faci mancu
pisà a polvara di a strada.

PUNTU
" parè puntu da i vespi "
S. Essa di gattivu umori, risponda di traversu. Si dici dinova : essa invispitu. - C. Apparagunà in francesu : ùn essa micca da pillà cù un paghju di mulletti.

" essa in puntu di morti "
S. Essa à l'ora di a morti ?.

PUTENZA
" essa una putenza "
S. Essa una parsona autoritaria. Essa calchissia chì s'imponi o chì metti i ribuliu.

QUATRAMANECHJA
" ghjucà (fà) a quatramanechja à calchissia "
S. Ingannà, fà creda calcosa par ottena un prufittu senza fundamentu, prumetta è un tena micca.

QUATRAMU
" neru com'è u quatramu "
S. Neru, neru, particularmente scuru.

QUATTRU
" in quattru è trè setti "
S. Prestu prestu, subitu.

RAGIONI
" vistu l'omu, vistu a ragioni. "
S. Un' si pò aspittà tanti cosi d'un omu simuli. - C. Sprissioni sempri usitata in gattiva parti.

" essa tuttu di a ragioni "
S. Ricusà di ricunnoscia i so torti. Pritenda d'avè ragioni à tuttu bottu, malgradu a prova cuntraria, è senza russori.

RAGNU
" ragnu catagnu "
S. Sprissioni di ghjochi di zitiddina, chì si lampava par daretu par (i) scurtà calchissia - com'è " setti la mora ".

RASIA
" dì pezzi di rasia di calchissia "
S. Dì assai mali di calchissia, purtà accusazioni gravi com'è l'accusazioni di rasia in tempu di l'Inquisizioni. Essa accanitu, in lu discorsu contr'à calchissia.

RIBOCCHI
" piova à ribocchi "
S. Piova à dilluiu.

RIDA
" ridasi di i scalzi "
S. Rida à bon contu di ghjenti chì ùn ponu risponda annantu à u listessu tonu, com'è quandu un riccu si ridi d'un povaru, o un sapienti d'un ignoranti.

RIGALINU
" Ricalinu hè mortu "
S. Risposta classica par ricusà di rigalà calcosa. Buccata di marcanti.

RISA
" campassi da la risa "
S. Rida senza ritinuta.

ROGNA
"circà rogna à grattà"
S. Occupassi di cosi chì ùn ponu chè buscà annoii.

SACCHETTA
" essa un sacchittaghju "
S. Essa un omu chì si vendi par soldi o par imbizioni, chì và à la brinnata. U partitu di a sacchetta, in pulitica, dinova chjamatu u partitu di u stamponi, ghjè cumpostu di tutti quiddi chì vendinu u so votu, o a so simpatia, par un bucconi, una piazza, un favori qualunqua o un intaressu. Ghjè longa a cumpania di i sacchittaghji.

"manghjà di capu in la sacchetta"
S. Campà senza stantà a so vita par chì d'altri ci pruvedinu. - ES. Un fillolu chì manghja di capu in la sacchetta di i ginitori senza avè cura di i sudori è di i stanti di quisti.

SACCU
" insaccassi à calchissia "
S. Fà di calchissia ciò chì l'omu voli, influinzaddu, burladdu.

SACRU
" mischjà u sacru à u prufanu "
S. Mischjà cosi diffarenti chì ùn anu nunda à veda l'uni cun l'altri, chì devinu firmà distinti. Fà paragoni sprupusitati frà una parsona è quidd'altra.

SALI
" metta sali in zucca "
S. Divintà più sinnatu, più intilligenti.

" avè manghjatu un bacinu di sali cun calchissia "
S. Cunnoscia bè à calchissia par aveddu fraquintatu o avè campatu cun eddu un beddu pezzu. Si dici ch'eddu ùn si cunnoscia bè à calchissia chè dopu ad avè manghjatu cun eddu un bacin'di sali.

SALTU
" un saltu è un fisciu "
S. In vitezza, senza priparazioni è di manera sfaticata.

" un saltu è trè peti
mi lampu in Pruneti ;
un saltu è un fisciu
mi tirgu in Alistru. "

" essa à i salti "
S. Truvassi in una gattiva situazioni.

SALUTA
" saluta… à tutti "
S. Si prega a " saluta " à quiddu chì starnuta in publicu… è eddu rispondi… " à tutti ". Tali hè u calateru corsu.

SANGUI
" stagnà u sangui à calchissia "
S. Tallà i so effetti à calchissia, imprissiunaddu. Lacaddu pitrificatu (u più suventi da u timori).

SANSONI
" morga Sanson'cun tutti i Filisdei "
S. Arruvinassi, puri d'arruvinà i so numichi. - C. Ghjè a parodda chì Sansoni, prigiuneri di i Filisdei è cecu, prununcieti quandu eddu rumpiti a culonna cintrali chì appuntiddava u tempiu par ch'eddu si ni falessi annantu à tutta l'assistenza, acciacchendu ad eddu ma dinova millaii di i so numichi.

SANTU SANTORI
" essa in santu santori "
S. Essa in tutti i so stati. Essa dora di sè. - A sprissioni ramenta u locu sacru di u Santu di i Santi, in latinu " sanctus sanctorum ", è u deliriu sacratu di i preti antichi in issu locu (invenasi di Pittia annantu à u so trapedi).

SCALA
" roba di sottu scala "
S. Roba bona, accantata par i ghjorni di festa è par riceva l'ospiti fendusi onori.

SCALZA
" un scalzacani "
S. Un andaccianu.

" scalzu è spullatu "
S. Senza roba, senza prupriità, senza nunda. - ES. Hè ghjuntu in Bastia scalzu è spullatu è avà ghjè unu di i più ricchi di a cità.

SCAMARONI
" ci hè da daddi à bia in unu scamaroni! "
S. Cumintariu pighjurativu chì significheghja : vai puri, tamanta prova ch'eddu hà fattu. Ghjè una rimarca piena d'irunia par un fattu chì ùn vali tanti lodi.

SCENZA
" avè più scenza chè talentu "
S. Essa furtunatu, riescia à fà calcosa par pruttizzioni di a sorti.

SCIACCATA
" pillassi una bedda sciaccata "
S. Essa toccu da una malatia chì ni lascia senza forza.

SCIEMU
" unu sciemu porta a casa "
S. Ghjè calchissia chì hà cumpurtamentu di scimarchjoni, ma chì si sbrolla sempri par tiranni prufittu è sudisfà i so intaressi. A so scimità ùn ghjoca mai à u discapitu. Ghjè un sciemu astutu, in lu sensu intarissatu d'astutezza.

" Sciemu compiu "
S. Viramenti sciemu.

SCIMIA
" pillassi una scimia "
S. Pillassi una briacchina, una sborgna sulenna.

SCIUCCASSI
"scioccatili!"
S. Sottu intesu : i to pidochji ! (veda "Piduchjina"). Terminu di disprezzu in risposta à i paroddi di calchissia.

SCOPA
"bugiardu com'è a scopa"
S. Essa un bigiardoni, com'è a scopa chì fiurisci ma ùn grana.

SCRITTU
" ciò chì hè scrittu ùn pò mancà "
S. Nimu ùn pò scappà à u so distinu.

SCUSA
" scusi dopu pranzu"
S. Giustificazioni prinsintati à colpu fattu. Scusi senza valori. Mutivi invintati par a circustanza.

SCUTRATU
" falà scutrati "
S. Sottu intesu : i colpi. Falanu duri è senza piatà.

SCUFIA
" incalcà a scufia à calchissia "
S. Insommà bè à calchissia, castigà siviramenti.

SECCU
" seccu impaddinatu "
S. Seccu bè, senza un oncia di carni (par un omu o un animalu) o di suchju (par u legnu).

SEGA
" essa una sega à rullò "
S. Essa annuiosu. Essa sempri trà li pedi. Imbistià.

" battasi una sega "
S. Pratigà l'amori sulitariu.

SEGNU
" essa annantu à calchì segnu "
S. Essa annantu à un gattivu segnu di u distinu. Essa annantu à un segnu di morti.

SENTA
" ùn senta d'inlocu "
S. Un' avè alcuna sinsibilità, essa com'è un mozu. Essa lazzu, senza culori è senza odori.

SETI
" caccià a seti cun l'anchjuvi "
S. Spaviscia par beni, caccià a volla di ricumincià una volta par sempri. Dà una sivera punizioni.

SETTI
" setti la mora ! "
S. Si dici in manera di ghjocu par scurtà à calchissia, ghjunghjendu à l'iscumpensu vicinu ad eddu.

SFIURA'
" sfiurà un locu, un paesi "
S. Dittu par irunia, pillà ciò chì ci hè di peghju in un locu. Sprissioni impiigata suventi in materia di matrimoniu. - ES. Di u maritu d'una Spagnola, si diciarà : " S'hà sfiuratu a Spagna ", sì a molla ùn hà tantu qualità.

SGIASGIA'
" essa u sgiasgià di calchissia, fà di calchissia un sgiasgià "
S. Trattà à calchissia com'è un stracciu. Faddi perda tutta dignità. Ridasi d'eddu apartamenti. Essa a risa, essa u g hjoculu di calchissia. Essa un arlicchinu. Apparagunà in francesu : cambià in sumera.

SICUTERI
" essani sempri à sicuteri "
S. Essani sempre à u principiu di calcosa. - C. A sprissioni veni da un ghjocu annantu à u sensu di a parodda " principiu " in la Scrittura santa : cuminciamentu di i tempi " sicut erat in principio ".

SIGNATI
" essa di i dodicimila signati "
S. Essa un sempliciu di spiritu. - C. L'Apocalissi, i dodicimila signati sò l'omi è donni ricunnisciuti puri è nucenti d'ogni piccatu, è com'è tali scantati da u restu di l'umanità piccatrici, è salvi da a distruzzioni finali di u mondu. Una cunfusioni s'hè stabilita in la menti pupulara frà i nuzioni di l'Evangellu di povaru di spiritu, di nucenti, è a nuzioni prufana di sempliciu di spiritu. Ghjè cusì chì i nucenti di l'Apocalissi sò divintati simplicioni.

" misfidati di i signati : da Diu "
S. Misdifati di quiddi chì anu un difettu di natura, curpurali o mintali. - C. Cuntrariamenti à la nuzioni cristiana, più in sù, di i dodicimila signati, quista quì ghjè un'idea chì ci ferma da u paganisimu anticu di i Rumani. Par eddi, a ghjenti marcati d'una infirmità di nascita, purtavanu u mali in eddi, è cumunicavanu d'una disgrazia à l'altri, eranu " porta disgrazia ". I Rumania dicianu " cave a signatis " : " vardati da i signati ".

SIGONI
" insischitu chì pari un sigoni "
S. Essa à pelu arrittu è sanna in di fora.

SINATU
" appillassini à u sinatu "
S. Firmà senza nunda in manu di ciò chì si duvia avè, chì ghjera prussimu o aspittatu. - ES. Si n'appillarà à u Sinatu = s'eddu ùn hè cuntenti ch'eddu salti. - C. Allusioni à l'epica induva u Sinatu di Genuva sirvia di Corti d'appellu annantu à la quali nimu cuntava par fassi renda ghjustizia.

SITTIMANA
" ùn essa tantu di sittimana cun calchissia "
S. Un' essa tantu bè cun calchissia.

SOLDU
" scuchjittatu com'è un soldu novu "
S. Luccichenti di pulizia com'è un soldu novu framanti chì veni di sorta da la zecca.

SPAGNA
" valè una Spagna "
S. Valè una ricchezza. - ES. U so mistieri vali una Spagna: u so mistieri hè una vera ricchezza. Apparagunà in francesu: u Perù.

SPALMA'
" ùn spalmu micca a notti par quissa,
ùn spalmu micca a notti par eddu "
S. Ghjè l'ultimu di i mo pinseri è ùn mi discetu micca quand'è dormu par pinsà à quissa, o pinsà ad eddu.

SPARTA
" sparta u cuchjari è i furcini "
S. Spiccassi in gattivi termini, parlendu di i membri d'una familla chì campavanu insemi.

SPAZZATU
" cacà in lu spazzatu "
S. Fà calcosa d'impardunevuli. Fà unu schersu gravu. Cunduciasi mali è perda a stima di calchissia par sempri.

SPIANA'
" spianà i monti "
S. Fà straveda, fà travalli straurdinaii.

SPICCA'
" spiccalli da u beddu à u malu ! "
S. Ci voli à metta da parti a ghjenti diritta, l'amici boni, è alluntanassi da quiddi chì ùn valinu nunda. - C. " Spiccalli da u beddu à u malu " si trova in la fola di i cuchjulini quandu u Mogu urdineghja di spiccà i grani, par metta à la prova d'una faccenda impussibili.

SPIDDA'
" spiddà i pulici "
S. Circà i minuzii, circà u picculu difettu di calcosa o di calchissia.

SPIRITU
" ùn avè chè i spiriti vitali "
S. Essa magru stintu, ùn tena micca arrittu da la dibulezza.

STACCHI
" rompa i stacchi "
S. Imbistià, insistendu troppu à dumandà calcosa, o impunendu una prisenza micca disiata.

STACCIU
" essa falatu à i setti stacci "
S. Essa fini, avè u spiritu assai suttili.

STANTARA
" fà a stantara "
S. Stà arrittu senza riminicà, com'è u battallolu di a campana, quand'edda ghjè arristata in pienu volu à capu in sù, da i sunadori.

STEDDI
" cuddà à calchissia sù li steddi "
S. Lodà à calchissia senza misura. Essa incanttatu di calchissia, truvaddi tutti i qualità.

STICCATEDDA
" circà calcosa à la sticcatedda "
S. Fà tuttu par ch'eddu n'accada mali. Circassi l'annoi à piaceri. Fà apposta di mettasi in l'imbrolli.

STIFALI
" rompa i stifali à calchissia "
S. Assicà à calchissia. Un' lacaddi paci un momentu.

" di i mo stifali ! "
S. Aghjustata à calcosa, issa sprissioni vali una nigazioni. - ES. " Petru ghjè culineddu ". - " Culineddu di i mo stifali ", dici calchissia. Quistu quì nega d'issa manera chì Petru sia viramenti culineddu.

STRADA
" fà a strada di l'oru "
S. Essa senza rimprovari. Cunduciasi bè.

STUPU
" si ni faci cosi di stupu "
S. Si ni faci cosi, in paroddi, si l'omu stà à senta certa ghjenti chì si vantanu.

" ghjè stupu chì tù lampi à l'aria è chì ti rifala in faccia "
S. Si dici di quiddu chì dici mali di ghjenti o di cosi chì u toccanu da vicinu. Issa critica si rivolta contru à quiddu chì a faci.

SUCCUDAGNA
" dilicatu di succudagna "
S. Difficiuli à suddisfà par i panni o a roba da manghjà. A sprissioni si stendi in lu sensu figuratu par dì chì una parsona hà u gusti difficuli. - C. U puntu sinsibuli di u sumeri hè sottu à la coda.

SUCHJU
" metta in suchju à calchissia "
S. Fà nascia induv'è calchissia a brama di calcosa. Par esempiu: dì à calchissia una parti di un sicretu par daddi a volla di cunnoscia u restu. O dà calcosa à calchissia par ch'eddu ni volla avè ancu di più (soldi par esempiu).

SUNDORI
" di si sò spizzati i sudori "
S. S'hè impauritu, trimava da la paura. S'hè pillatu di pinseri. S'hè imquiitatu.

SUMERI
" tuttu Pisa ùn pobbi fà bia un sumeri "
S. Un' ci hè manera di scunvincia una parsona di cambià d'avisu. Un tistardu s'inchjecca in la so idea.

SUMINATU
" escia da i suminati "
S. Fà una surtita à calchissia cun viulenza, passà i limiti di a currizzioni da la zerga. Essa in collara è parlà senza ritinuta.

SVELU
" metta u svelu "
S. Metta u spaventu, terrurizà, intimidiscia spavintosamenti.

TALLA'
" un tallatu à la longa "
S. Un simplicioni, un svisciaratu, un smaliziatu.

TAPPU
" essa tamant'è un tappu "
S. Essa chjuchinu.

TEBBA
" essa in tebba "
S. Essa d'attaccu, sentasi in bona cundizioni fisica è murali par fà calcosa.

TECHJA
" avenni una techja "
S. Avenni abbastanza, ùn pudè più cuntinuà à suppurtà calcosa o à calchissia.

TEGHJA
" ùn essa micca annantu à la teghja liscia "
S. Avè a roba, avè una certa furtuna, ùn essa micca povaru.

TEMPU
" tempu già fù "
S. In li tempi anziani.

TENA
"u tenini tuttu di calchissia"
S. U prefettu di calchissia, quiddu chì faci sgoià à calchissia d'amori o d'affizzioni, davanti ad eddu.

TERRA
" fà u terra trema "
S. Fà l'omu terribuli in lu sensu di fanfarunà.

TIGNOSU
" i manghjaria in capu à un tignosu "
S. Avè una invidia di manghjà calcosa.

TIMPANU
" fà qualcosa in timpani è in coda "
S. Fà calcosa cun assai cirimonia, cun tuttu ciò chì ci voli par marcà l'impurtanza di un fattu, d'una riccizzioni par esempiu. - C. Issa sprissioni veni podarsi di termini di cavallaria è più prupriamenti da i furnimenti di lussu o d'onori di un cavaddu, chì u coprinu d'urnamenti da u capu (i timpani) à la coda.

TINENTI
" passacci com'è un tinenti à cavaddu "
S. Fassi tumbà com'è i giovani tinenti chì cunducianu l'assalti di cavallaria.

TIRA'
" è tira avanti è tocca "
S. E' cuntinuva sempri cusì, di a listessa manera.

" ci hè statu u tira è modda "
S. Ci sò stati avvisi diffarenti è cuntrarii, à chì ad un cantu, à chì da l'altru. Ci hè stata a cunfusioni par pillà una dicisioni.

TIRU
" m'hè cascatu à tiru "
S. L'occasioni m'hè vinuta bè di scuntraddu (per trattà, in di calcosa, par fà calcosa).

TOCCA
" essa à tocca tocca "
S. Essa à paru unu di l'altru, par esempiu in una corsa, in una alizzioni, senza ch'eddu si possa dì quali eddu ghjè in testa.

TOGA
" essa in toga "
S. Essa ciucchettu, avè u vinu alegru.

TOMBULA
" fà tombula "
S. Fà l'unanimità. Avè tutti i voti in una elezzioni, par esempiu. In l'Unioni di i Ripublichi Sucialisti Sovietichi, Stalinu facia sempri tombula… i so eredi dinova.

TOPU
" essa statu à senta quant'è i topi à veghja "
S. Un' avè alcuna influenza, alcuna autorità. Nimu stà à senta.

TORRA
" dà i torra sù è i torra ghjò "
S. Trattà a ghjenti com'è schjavi, o com'è bestii. Dà ordini senza spiicazioni è senza mettaci formi. Cumpurtassi da dittatori.

TRAFFINI
" avè i traffini "
S. Essa impicienti, ùn pudè più aspittà.

TRE'
" sappiutula trè, sappiutula u rè "
S. un sicretu spartu à trè parsoni hè prestu palisatu.

TRINCA
" essa di prima trinca "
S. Essa di prima scelta, di prima qualità "

TRIFULI TREFULI
" parta trifuli trefuli "
S. Scapà in freccia, senza abbaddà in daretu, prissatu prissatu, più chè à li corsi.

TRONCA
" fà tronca è ghjetta "
S. Rompa tuttu.

TROTTU
" ghjè trottu sumirinu "
S. Ghjè un'attività chì ùn durarà tanti. Sò primi successi è primi risultati chì ùn cuntinuaranu micca. Ghjè ardori chì piantarà prestu.

TULLARII
" si diciaria ch'eddu sorti da i Tullarii "
S. Si credi assai, si pilla par calchissia d'impurtanza. Ghjè un pritinsiunutu. Par quali si pilla ? Apparagunà in francesu : sorti da a coscia di Ghjove.

UNGHJA
" mettasi mezu da l'unghji à la carni "
S. Inframettesi senza avè alcun dirittu murali di fadda, in una situazioni chì intaressa ghjenti chì sò parenti trà essi. Si dici quandu calchissia di frustesi à una familla pilla parti è causa par membri d'issa familla contru à d'altri di a listessa familla.

" attundulà l'unghji à i sumeri "
S. Perda u so tempu ad occupassi di ghjenti chì ùn, li miretanu. Fà caosi par ghjenti chì ùn ni valinu a pena.

" rodasi l'unghji da a fami "
S. Mora di fami. Essa in la maiò miseria.

UNU
" ùn fà nè unu nè dui "
S. Agiscia subitu, senza esitazioni, senza perda tempu à discutà o à rifletta frà una soluzioni (unu) o l'altra (dui), nè senza privena (cuntendu : unu… dui…). ES. Quand'è aghju imparatu issa nutizia, ùn aghju fattu nè una nè dui è mi sò lampatu in Bastia.

USCIU
" è tirati l'usciu "
S. E' basta ! Metta un terminu. Firmanni quii. - ES. Ci hà pagatu u nostru travallu, è tirati l'usciu.

VAI
" un vai chì vengu "
S. Un andaccianu. Calchissia senza dignità, micca degnu di cunsiderazioni.

VECHJU
" vechju zennicu "
S. Vichjissimu.

" n'anu intesu di i vechji è di i novi "
S. N'anu intesu di tutti i culori, ùn di s'hà francatu alcun rimprovaru, alcun dispiaceri.

VECULU
" è u veculu ! "
S. Sprissioni par cuntistà l'anni di calchissia chì s'ingiuvanisci o chì d'altri ingiuvaniscinu, è par significà ch'eddu hà di più. - ES. " Petru hà quarant'anni ", - " E u veculu ".

VEDA
" ùn lu vedi tuttu "
S. L'abbadda com'è una maravilla. Un' hà ochji chè par eddu. Ghjè in ammirazioni davanti ad eddu.

"da veda à ùn veda"
S. In un battu d'ochji, prestu, in pochi sicondi.

VESCU
" ogni morti di vescu "
S. Quasi mai. Si dici di cosi chì capitanu viramenti pocu suventi.

VESPA
" invispiscia à calchissia "
S. Faddu divintà gattivu.

VIAGHJU
" fà fattu u so viaghju "
S. Ghjè mortu? Un' esisti più.

VINACHESU
" fà u vinachesu "
S. Fà u malignu. Vulè sfinazzà, ùn avè micca una attitutina chjara è netta.

"i puddastri vinachesi"
S. Sò i pomi.

VINTA
"ùn dadda micca vinta à calchissia, ùn dassila vinta"
S. Un' ricunnoscia micca u fiascu o a fisfatta, cuntinuà i sforzi par ghjunghja à i so fini.

VITEDDA
" manghjassi a vitedda in corpu à la vacca "
S. Spulà par avanzu a roba ch'eddu si conta d'avè dumani. Ghjittà fruttu è capitali.

VOLLA
" ùn hè qual'volla sia "
S. Un' hè n'importa quali, ghjè calchissia pocu camonchju, calchissia da tema. - C. S'impiega in gattiva parti.

ZANCA
" mettasi à la zanca di calchissia "
S. Stà appressu à calchissia senza lintaddu (sin'à ch'eddu abbia fattu calcosa).

ZANU
" u topu hè in lu zanu "
S. Una manera di dì chì una donna ghjè incinta, cun l'estru ghjavallosu.

ZE' ZE'
"fà calcosa à zè zè"
S. Fà calcosa cù a gattiva vuluntà, mal vulinteri, à pittoghji.

ZECCA
" essa una zecca "
S. Essa calchissia chì n'hè sempri appressu, essa un intrampalu sempri trà i pedi.

ZITTU
" zittu è tuppu ! "
S. Chì teni u sicretu. Ermeticu. Chì ùn anscia micca.

ZUCCA
" ghjè una zucca "
S. Ghjè bestiu. Un' hè micca intilligenti.

" metta sali in zucca "
S. Divintà più sinnatu, acquistà più ghjudiziu, prufittendu di a lizzioni di a vita.

ZUCCHINU
" u to zucchinu ! "
S. Un' ci sei micca. Ti sballi. I cosi ùn sò micca com'è tù i vedi.

ZUMPINAGHJU
"carcu com'è u zumpinaghju"
S. Assai carcu. - C. U zumpinaghju hè una vigna salvatica chì produci l'uva in abbundanza.