A LINGUA CORSA IN PRIMA SCOLA

Una cunferenza, fatta in CERVIONI,
U 30 marzu 1974 da
GHJUVANTERAMU ROCCHI

 

D'auturnu o d'invernu, fattu cena, prima d'andassine à dorme, i più chjuchi, à chì nantu una cascia panca, à chì nantu una panchetta, à chì in culipippuli, ma tutti di punta à u focu… i più chjuchi, si davanu à l'incantesimu natu da una longa fola, un bellu stalvatoghju, da una filastrocca o da qualchì pricantula. " E po venia Ciprianu "…

A mane, scuppiati da e labbre di quelli chì i s'avianu gosi a sera nanzu, a fola, u stalvatoghju, a filastrocca o a pricantula, si n'andavanu à caccià i stampi in a mente di tutti i zitelli chì, accumpulati à a sulichja, aspettavanu l'ora d'entre in scola.

U veranu, facia maturà l'acquisti. Toccu lugliu e piazzette ricuccavanu di tante cose intese è spessu ripetute. L'auditori di e longhe veghje, eranu diventati tandu, cuntatori di e belle notti d'estate. i primi freddi accasavanu l'argentu di e stelle in u scuppittime di i scatizzuli, è u turchinu di u celu in e fiaccule ballarine di u focu novu. " VOCE " dinù ella, si n'entrava in casa. Tuttu riprincipiava.

Ancu i grandi facianu, l'annu sanu, a so pruvista. S'accuglianu in tornu à quelli chì stuzzicavanu e muse, quandu, in rima, u cantu dicia e pene o e gioie chì u populu si spartia. Vucerati, lamenti, paghjelle, impruvisate, chjami è rispondi, pruverbi, si sciuglianu à più pudè. Una disgrazia, una fiera, un battezimu, un matrimoniu, davanu l'occasione à i nostri pueti d'esprimesi, di misurassi, d'esse stati à sente.

È po ci eranu e faccende d'ogni ghjornu chì facilitavanu a cumunicazione, a cumunione, trà chjuchi è grandi. In piazza cumuna, à l'ortu, in campagna, in casa, tuttu si dicia in corsu. I più struiti avianu ancu a pussibilità di leghje u corsu, numerosi è attalentati essendu quelli ch'impinnavanu.

Tempi è tempi ! Innò, ghjera eri, appuntu eri, quandu " Ciprianu " ùn venia chè a sera, à l'ora di sonnu, pè i nostri zitelli.

U modu di vita hè cambiatu. Cù u novu, si sò scatinati l'assalti di mille manifestazioni cuntrarie à u sviluppu ch'ella merita a nostra lingua. Ma a speranza hè sana. U parlemu sempre chjuchi è grandi u corsu, ci fermanu i scritti di i nostri anziani, di quelli d'eri, di a nova generazione anch'ella ricca di garbu è di sapienza, è s'aprenu infine, à a nostra brama, e porte di e nostre scole.

A nostra lingua, ortagna ùn hè mai stata, è mancu ghjè oghje. U fattu chì vo siate tanti quì stasera à parlalla è pè parlanne, a prova abbastanza, sì mai ci ne fussi bisognu. Ne siate tutti, anziani, omi è donne, giuvanotte è giuvanotti, zitelle è zitelli, ringraziati.

Gratusine à l'A.D.E.C.E.C., associu direttu cun cumpetenza da u nostru amicu Anton Dumenicu Monti, ci hè data l'occasione di travaglià pè a nostra giuventù. Possinu, in sta sala di u Cullegiu di Cervioni, fà inserme un passu in davanti per elle è lasciacci cù a vuluntà di sempre servela à ghjuvore.

U corsu, per esse amparatu cum'ellu si deve da i nostri zitelli, hà bisognu di u puntellu u più sicuru ch'ellu ci sia mai statu pè una lingua : A SCOLA. Sì no ne simu tutti cunvinti, ricunniscimu chì ci sò sempre chì s'interroganu è chì si dicenu ch'ell'hè forse troppu prestu.

Qualchì unu di l'argumenti avanzati sò questi : u vucabulariu ùn hè micca u listessu per tutti, a so lettura hè difficiule, a so scrittura ùn hè ancu assicurata…

Pruvemu nanzu à tuttu à dà un principiu di risposta à ste quistioni, è po videremu à l'opera, dui zitelli di prima scola, mette in pratica u modu di fà leghje, prupostu in u primu librettu " Mamma : o mà ", librettu chì no vi prisenteremu stasera.

U VUCABULARIU

Spessu sentimu dì : u Corsu adopra troppu parulle diffarenti pè dì listessa cosa. Ghjustu ghjustu sì issa ricchezza ùn hè cunsiderata cum'è un' infirmità di a nostra lingua !

Cù e facilità di cumunicazione d'oghje, i Corsi si spiazzanu da un capu à l'altru di l'Isula, è l'aquistu d'ogni pieve diventa, pianu pianu, quellu di tutte. Ci sò, ben'intesu, i termini ch'invechjanu cum'è in tutte e lingue vive, ma fenduci appena casu, i ritruvemu sempre in qualchì espressione. Cusì preferimu ind'è e nostre parti :

" cane " à " ghjacaru ", ma avemu l'espressione " stà à ghjacare techje ",
" gattu " à " misgiu ", ma chjamemu u gattu cusì : " misgiu, misgiu ",
" ghjacchetta " o " vesta " à " casacca ", ma dimu : " hà vultatu casacca ",
" spetu " à " broccu ", ma andemu à fà " e sbroccule " (è quand'elle sò scupigne, sò pinze cum'è speti !).

Ùn allungheremu troppu a funa chì questa, puru tirandula, ùn hè di quelle chì strappanu ! A cunclusione ci vene faciule : i termini di tutte e nostre pieve facenu a lingua corsa, è a lingua corsa hè nostra, in tutta a so ricchezza. Ùn ci ne pò esse lettura, di qualchì lingua ch'ella sia, senza nuviziatu ; quellu di a lingua francese, s'ellu ùn hè compiu in un annu, si compie in dui, è ancu in trè. Si capisce… Qualchì esempiu pè prova chì u tempu vole l'asiu
U scularu deve amparà à leghje :

In francese

S = s
Soleil, seul. un service.Verser. Possible...
S= z
Rose, rase. Pèse Frise...
C = k
Comprendre, cueillir. Un Corse. Accompagner..
C = s
Ce. Ceci. Ça. Acerbe...
e = e
Je. Petite. Mine...
e = a
ardemment...
O = o (de rose)
Rose. Dose. Pose. chose...
o = o (de bonne)
bonne. Donne...
Ai = ai
Taire. Paraissent…
ai = e
faisant…
etc...

Multiplicà l'esempii ? à chì ghjova ? ci bastanu questi pè rendeci contu chì e difficultà sò in a lettura di e cunsunali (s, c,…), di e vucali (e, o, …), di i gruppi di vucali (ai,…), di u gruppi vucale + cunsunale (emment…)
In corsu, e dificultà sò di listessa spezia.

In corsu

S = s
Sole. Solu. Un serviziu.Versà. Pussibile…
S= z francese
Rosa. Rasa. Pesa.Frisa…
C = k francese
Capì. Coglie. Un corsu.Accumpagnà…
C = g francese "grand"
U cane. Pocu.Focu…
E = è francese
Demu. Femu. U trenu…
E = é francese
Prestu. Furestu…
  E = ae
Serve. Perde…
O = o fancese di "rose"
Dosa. Morte. Porta.Fora...
O = o francese di "bonne"
forse. Cosa. Chjosa.
An = an, francese "tante"
Frantu. Tandu, quantu...
An = enn
Francescu
  An = ein
franceseStantu…
ecc...

Ùn la ci facenu i sculari à amparà à leghje u francese ? Cusì ghjè pè u Corsu, basta ch'elli sianu amparati.

 

A SCRITTURA

Hè un fattu cunnisciutu chì u francese ùn si scrive micca sempre - è ci vole à dì ancu pocu spessu - cum'ellu si prununzia faisait (e), ardemment (a), oignon (o), dose (z), caroline (k), ils chantent (e)… Pè u corsu hè cusì dinù (u cane (g), a pasta (b), i topi (d)…
Esistenu pè a lettura è pè a scrittura, regule chì permettenu à u zitellu di leghje, è di scrive bè quandu ellu si n'hè impatrunitu.

Ghjè precisamente di ste regule chì no ci intratteneremu avà. L'avemu pigliate in u libru di Pasquale MARCHETTI è Dumenicu Antone GERONIMI :

Intricciate è cambiarine

Avemu signalatu, quì sopra, qualchì unu di i cambiamenti di valore di certe vucali cum'è " o ", " e ", aghjustemu chì " a " dinù si leghje quandu " a " (pasta), quandu " ae " (carca), ma a capacità di mutà di cunsunatura a più rimarchevule ghjè quella ch'elle anu tredeci cunsunali di u nostru Santa Corce.
B.C.CHJ.D.F.G.GHJ.P.Q.S.T.V.Z.
I cambiamenti di cunsunatura, venenu fatti naturalmente quand'è no parlemu u corsu : bastia (b). pè (p) a bastia (w) piove (b) ; fasgianu (f), o fasgià (v).
" Intricciate è cambiarine " annunzia pè a prima volta e cunsunali cambiarine, e diverse cunsunature ch'elle ponu piglià, è a regula chì ci permette di cunnosce a cunsunatura capunanzu.

Regula di u manganiolu

DOPU À PUNTU, ACCENTU O CUNSUNALE, E CUNSUNALI CORSE SÒ " PRETTE ". IN L'ALTRE PUSIZIONI SÒ " FROLLE "
Suttumettimu a cunsunale " f " à a regula di u manganiolu. Avemu :

Pretta Frolla
fine ;hà finitu ;in fine
affare
(f).......(f).........(f)
A fine ; Definitivu
...(v)........(v)

Presentata cusì, a cambiarina " f " pò esse amparata à esse letta quandu F quandu V essendu purtantu sempre scritta " f ".

In u librettu di lettura " Mamma " : o mà ", e cambiarine sò presentate in l'ordine quì sceltu, cù u culore rossu in i trè primi guadrelli. Hà prestu fattu u scularu à fà soi i casi induve a cunsunale studiata hè " pretta " è quelli induve ella hè " frolla ". Finiscerà pè applicà, leghjendu in u testu, a " regula di u manganiolu " naturalmente, cum'ellu l'applica quand'ellu parla.

L'ALETTA

In u secondu guadrellu, ! hà finitu !, " f " hè presentatu daretu à u segnu graficu ('). Issu segnu ghjè l'aletta.

Ùn truveremu l'aletta chè sopra à e vucali chì finiscenu una parulla " mozza " (virtù, manghjà…), è sopra à i " curtaghjoli incarcati " (sò, à,…). Ci ghjova à
1. Ùn cunfonde micca " so " aggettivu pusessivu (u so cane) cun " sò " verbu esse (sò maladu) ; " à " prepusizione (à petru) cun " a " articulu (a pesta) dunque à fà distinzione trà omonimi monosillabici : da - dà ; si - sì ; e - è…

2. Sapè capunanzu a cunsunatura di a cunsunale chì seguita, chì no leghjeremu sempre " pretta " : hà finitu, sò pomi, hè tardi, dà tuttu, trè femine, manghjà pane è casgiu, qualchì tufone.

3. Signà l'incalcu pè e parulle mozze, riducendu à dui casi duv'ellu ci vulerà à piazzallu senza altru aiutu chè quella di l'usanza in e parulle liscie o sguillule.
-parulla mozza : cantà (l'incalcu hè signatu da l'aletta),
-parulla liscia : dum(a)ne (l'incalcu s'ampara à l'usanza,
-parulla sguillula : c(o)cciuli (l'incalcu s'ampara à l'usanza).

U LIBRETTU DI LETTURA : " MAMMA : O MA' "

Ùn si pò spone in un colpu solu, tuttu ciò chì deve esse dettu di u nuviziatu di a lettura.
Ci limiteremu à l'essenziale.

A dimarchja intelletuale di u zitellu u face andà da " u tuttu " à " u particulare ". Hè megliu dunque à presentalli : una frasa, una parulla d'issa frasa, una sillaba d'issa parulla, po a lettera da studià.

Mamma spazza - mamma - ma -m

Studiendu e cunsunali cambiarine si deve pensà à falle amparà à esse lette quandu " prette ", quandu " frolle " : bastone (b), u bastone (w).

Essenduci in corsu parulle mozze, lisce o sguillule ci vole à fà piazzà bè, leghjendu, l'incalcu : libert(à), sta(s)era, r(e)pice.

Ste difficultà sò prestu risolse sì u scularu sà parlà u corsu. Pè leghje bè ci vole à sapè parlà.

Da quessa, u librettu " Mamma : o Mà " si cumpone per ogni lezzione.
-d'un mumentu di dizzione (recitazione, esercizii varii…),
-d'un mumentu di parlata (elocuzione à parte da una fiura o da oggetti presentati),
-d'un mumentu di lettura.

A DIZZIONE. Abitueghja u scularu à dì bè e vucali, e cunsunali, i gruppi di lettere, e parulle, e frase… L'ampara à piazzà l'incalcu à voce, à parlà secondu un ritmu nurmale.

A PARLATA. Face ragiunà u scularu, li face dì in e so risposte parechje parulle, parechje frase ch'ellu leghjerà in u terzu mumentu d'una lezziò, quellu precisamente di a lettura (a fiura o l'oggetti aduprati pè a parlata annunzianu u testu da leghje).

A LETTURA. Ogni lezziò di lettura prupone à u studiu : -una lettera o un sonu, -un'applicazione di a regula di u manganiolu pè e cunsunali cambiarine, -un testu d'iniziazione à a lettura currente.

Rimarche : - for di pè e parulle mozze (carità, fù, quì…) l'incalcu ùn hè micca signatu da l'aletta.
-e lettere, puru cambiendu di cunsunatura, ùn cambianu micca di vestura teramu - o tè).

A PRUGRESSIONE. Sò presentate :
-e vucali (a, u, e, o, i)
-e manse (m, l, n, r)
-e cunsunali cambiarine
-i gruppi di cunsunali è di vucali (ar, ur, st, in, sce, tra, gl, ai, iù, en, em,…)
U librettu tene in cinquanta duie lezziò. Cù duie lezziò à l'etima, si pò compie in un annu fendu ancu parechje revisioni.

Dece puesiole aiutanu u scularu à avè una dizzione curetta.
Ogni pagina porta una fiura pè a parlata.
Dizzione è parlata si ponu fà listessu ghjornu.

Parechji soni, gruppi di lettere essendu detti è scritti cum'è in francese, sarà l'occasione pè e duie lingue, a francese è a corsa, di truvà ognuna un cumplementu in l'insegnamentu di l'altra.

Esempii :
A - pa - ta -da
On - mon -ron
Stra -glo -fla
Ecc.

I-DIZZIONE

À a scuperta di a lettera " p ".

(stu testu, da fassi amparà in corsu d'annata, porghje à lettera " p " vinti volti, quandu " pretta ", quandu " frolla ")

A cioccia, i 1(p)iuli è u filanciu.
2(p)piuli 3(p)iuli… 4(p)iulucci
i mo ciucci,
venite vicinu à mè, tenè
un grombulu di risu
un brusgiulu di 5(p)ane, un 6(p)isu
tutti in tornu à mamma trizinata
cullana d'oru, tesoru, ciucciata !
sottu à l'ale di mamma nascosi
ghjumelli caldi è 7(p)ilucciosi
8 zam(p)ine 9 ze(pp)e, 10 zam(p)ine
dilicate è damaschine
u filanciu in celu gira,
gira u filanciu
cù u 11(p)izzicu fattu à granciu !
12 (p)iuli, 13 (p)iuli, 14 (p)iulucci i mo ciucci
ùn 15(p)iu pp)iulate16 -17(p)iù
18(p)iù… 19(p)iù… 20(p)iù !

REGULA DI U MANGANIOLU

Pretta p = p
4.19.20. dopu à puntu
13.14. dopu à riposu prulungatu
17. dopu à aletta
6.8.10.15. dopu à cunsunale
9.16. lettera doppia
2.12.18. in principiu di testu

frolla p = b
1.3.5.11. dopu à vucale

II-PARLATA

À a scuperta di a lettera " p ".

Paula appronta a suppa.

Materiale : acqua, un stagnone, pomi, puri, dissegnu di pisi, un pane, un cultellu, una suppera, u dissegnu di paula (a mamma),…
Scopu : fà sente è fà dì e parulle è e frase chì anu da cumpone a pagina di lettura pè u studiu di a lettera " p ".

Dumande
(ghjè u maestru chì cunduce a lezziò, ma i sculari ponu è devenuanch'elli quistionà)
Risposte pussibili
(Sò i sculari chì rispondenu, u maestru intervene sì a risposta ùn l'hè micca data)
- chì sò sti legumi ? - sti legumi sò pomi, puri, sò pisi
- chì si ne face di i pomi, di i puri è di i pisi ? - di i pomi, di i puri è di i pisi si ne face a suppa
- sò Paula (u maestru sbuchja i pomi ch'appronta Paula) ? - Paula appronta a suppa
- Eccuci i pomi. Quantu pomi ? - Eccuci unu, dui, trè pomi
- È què chì sò ? - Unu, dui, trè puri.
- E què chì ghjè ? - Sò pisi
- Qual'hè chì vole un pezzu di pane ? - Ghjè una suppera, un pane. Eiu vogliu un pezzu di pane
- Chì manghja " Francescu ? - Francescu manghja un pezzu di pane.
- À tè ti piace u pane schjettu ? - Iè ; innò ; à mè mi piace ; à mè mi piace pane è casgiu
- È a suppa ti piace ? - Mi, ti, ci piace a suppa.
- Venerete dopu à manghjalla ? - Iè veneramu à manghjalla dopu.
- Qual'hè chì vole esce à ghjucassi ? - Vogliu esce eiu…
- O savè apri a porta, a finestra… chì face Saveriu ? - Saveriu apre a porta, a finestra, a porta hè aperta. Apri, apre, aprimu a porta…
- O pè, o savè, o marì, o cà, o francè, escite. Si puntanu ? - Iè si puntanu.
- Dilli ch'elli ùn si puntinu micca. - Ùn vi puntate micca.
- Dilli ch'elli scappinu fora, ch'elli facinu pianu… - Scappate fora, fate pianu…
- Dumandalli s'elli faranu pianu, s'elli ùn si punteranu micca… ? s'elli veneranu dopu à manghjà a suppa ? - Farete pianu. Ùn vi punterete micca ? venerete dopu à manghjà a suppa ?

Rimarche : ste dumande è ste risposte ùn sò date chè à titulu di pruposizioni. U maestru saperà pruponene d'altre ch'ellu ghjudicherà più utili.

 

1. LETTURA (prima lezziò)

À a scuperta di a lettera " p "

Paula appronta a suppa

1 Paula appronta a suppa
2 paula appronta a suppa
3 paula
pa
p
pa. paula , hè paula o pà
po. pomi, sò pomi i pomi
pu. puri, trè puri i puri
pi. pisi, un pisu i pisi
appena. appronta dopu
paula appronta a suppa
-ci hè pomi, puri è pisi
-paula appronta a suppa
-hè bona a suppa di pomi, di puri è di pisi
-dopu i zitelli manghjeranu appena di suppa

RIMARCHE

1 bisogna à scrive in rossu e lettere fatte quì in graffia doppia.
2 a pagina di lettura pò esse fatta cù i zitelli secondu l'estru di u maestru.
3 una parulla, o una frasa, hè letta appena scritta.
4 i guadrelli si cumponenu fendu dumande à i zitelli.
5 tutte e parulle studiate si ritrovanu in u testu di lettura currente.
6 quandu a lettera " p " hè scritta in rossu, ghjè pretta.

 

ESERCIZII

Scrittura : si face scrive a lettera " p " ; si ripiglia in duie parulle, una volta pretta, una volta frolla.

(Seconda lezziò)

A prima lezziò pò esse fatta di preferenza cù i chjuchi chì cumencianu a scola. Quelli chì anu digià fattu u nuviziatu ponu andà appena più luntanu.
Bisogna à presentà a seconda lezziò cum'è a prima (scrittura inglese - calcinella rossa).

Paula appronta a suppa
Paula appronta a suppa
Paula pa p p

Pa paula hè paula ; a mamma si chiama paula
Po pomi sò pomi ; ci sò i pomi
Pu puri trè puri ; ci sò dinù i puri
Pi pisi un pisu ; ci sò i pisi
Pa pane un pane ; u pane hè custì
Pe pezzu un pezzu ; dammi issu pezzu di pane
Pia pianu fà pianu ; fate pianu
Pie pienu hè pienu ; u stagnone hè pienu
Pun puntà ùn puntà ; o mà, francescu mi punta

Appronta. A suppa.
Scappa. Sempre dopu.
Apre.Aspetta

Paula appronta a suppa
-paula appronta a suppa. Nantu u tavulinu, ci sò pomi, i puri è i pisi. U stagnone hè guasi pienu d'acqua.
-o mà chì sò sti legumi ?
-sò pomi. Quì ci hè trè puri è dui pugni di pisi
-chì faci o mà ? appronti a suppa ?
-iè o cà. Hè bona a suppa di pomi, di puri è di pisi. Ti piace ?
-mi piace assai o mà !
entre Francescu :
-o mà, dammi un pezzu di pane.
-Aspetta appena, u ti daraghju dopu. Empii stu stagnone d'acqua.
-Tè o mà, u stagnone hè pienu.
-Tè u to pane, avà cù Carlu andate fora. Ùn vi puntate micca, fate pianu. Hè sempre à bon'ora. Dopu vi chjameraghju pè manghjà a suppa. Scappate. Ùn lasciate micca a porta aperta.

RIMARCHE

" p " ci hè presentata in tutte e so pusizioni pussibili. A truvemu daretu à cunsunale, in u mezu di e parulle, cù, : sempre, aspetta
O cù un eserciziu à callaghje :
Hè…… à bon'ora. Francescu manghja un…… di……, paula…… a……

Prupunimu qualchì termine chì pò ghjuvà

INCAPISTRATE È SUGHJARINE

E vucali, a sapemu, quandu lascianu " pretta " a cunsunale chì seguita, quandu a facenu " frolla ".
1. E vucali chì portanu l'aletta cum'è un " capestru " (à, sò…) facenu pretta a cunsunale.
E chjamemu " incapistrate " :

Hè pasta, à tempu, sò fora, tù corri, cusì vogliu
! ...... ! ..... ! ... ! .. !
" incapistrate "

1. E vucali ch'ùn portanu micca l'aletta quand'elle facenu " frolla " a cunsunale chì seguita, cum'è s'elle a si sughjianu, e chjamemu " sughjarine " :

E paste, u tempu, a burbice, i vechji, u pratu
! ! ! ! !
" sughjarine "

A BUFULA

A cunsunale cambiarina " g " sparisce à a prununcia in certi casi. Tandu hè detta " bufula ". Li si pò mette un pichjinu pruvisoriamente, in corsu di lezziò, pè aiutà i zitelli à leghje bè :

U gustu, a grate, u grombulu
! ! !
" bufule "