3 persone nant'à u situ.

USI È CREDENZE
1. Fochi è rituali

Introitu
In Corsica cum'è in altrò, si custatta chì e tradizioni d'oghje pè Natale sò u risultatu di sfarenti influenze pulitiche è religiose imposte da a Storia.
Eppuru, a Corsica hà una particularità giugrafica chì hà parechje cunsequenze nant'à a so evuluzione culturale : ancu s'ella era assai bramata cum'è territoriu strategicu nant'à u mare Mediterraniu, ferma un'isula abbastanza scantata chì, ogni tantu, hà amparatu à cuntà solu nant'à ella stessa pè campà è s'hè creatu cusì un caratteru specificu.
Ùn ci hè Natale senza focu. Ch'ella sia in publicu o in famiglia, ci vole un focu pè prutege ugnunu da a disgrazia è purtallu serenu serenu sin'à l'annu novu. Tutte l'azzioni fatte durante a perioda di transizione trà Natale è u 1u di ghjennaghju si feranu ingiru à un focu.
"A religione cristiana hà tenutu i segni pagani. A fragilità di u Bambinu natu hà supranatu u trionfu di u Sole, Sol Invictus, di i Rumani. Da Natale à Candelara, festa di e candele, a simbolica sulare sottuintende a festa : spampigliuleghjanu i fochi è i lumi."
Strattu da Noëls de Corse, Natali Corsi, Edizioni " Edisud ".

U focu nant'à a piazza publica

U focu natalescu
Davant'à a chjesa, i fideli assistenu cù tutti i paisani à u focu natalescu, chì i più giovani anu urganizatu. In Casamacciuli, i zitelli vanu à racoglie i ceppi ind'è e famiglie (unu à membru) pè piccià u focu di a sera. In Penta di Casinca, omu s'assicureghja chì u focu ùn pianterà di brusgià da a sera di Natale à u 1u di ghjennaghju, perchè da a sopravvita di u focu dipende quella di e persone simbulizate da ogni ceppu. Assicureghja u passu versu l'annu novu. Si ritrova st'alleguria di u lume, sta celebrazione di u sole, trama di a cultura mediterrania. Quì, u focu di l'allegria di fronte à a chjesa rinforza a cuesione suciale trà fideli, trà persone di u listessu paese.

U cunfocu
In Bastia, durante a vigilia di Natale, si festighjava, tempi fà, u Cunfocu. U guvernadore di a Serenissima Republica (Genuva) rigalava à u palazzu una cullazione detta " publica ", ma eranu invitati solu i corpi custituiti è i " principali " di a cità. Si sentia capunanzu a lettura di l'auguri, dopu ci era u Cunfocu : u guvernadore picciava un grande focu di legnu è ci lampava una caraffa di vinu è un piattu di robba candita. Si fece sta ceremunia sin'à a fine di a prisenza genuvese in Corsica
.

U focu in famiglia

E veghje
Pè Natale, tutti i membri di a famiglia sò adduniti, quelli chì ùn stanu più in paese ci vanu quantunque stu ghjornu. Dunque, in casa, si face u ritu di u ceppu di Natale. Vale à dì brusgià in u caminu, truvendusi di regula accant'à u tavulinu di u ripastu, ceppi quant'ellu ci hè persone vive in a famiglia. È sì, disgraziosamente, un ceppu hè statu sminticatu, a sciagura tuccherà sta famiglia l'annu prossimu. Ingiru à u focu, aspettendu mezanotte, si contanu e fole : storie di fate, o si ghjoca à predissi l'avvene, lampendu frasche d'alivu o grani di biade in u zigliare incesu.

Preghere ingiru à u focu
Quand'omu s'attavuleghja, u babbu face addinuchjà i figlioli ingiru à u caminu, tenendu, cum'è ellu, una frasca di legnudoru. U babbu tene in più un bichjeru di vinu. Quand'ugnunu hè à a so piazza, reciteghja qualchì preghera. Dopu, invita i figlioli à lampà a so frasca in u focu, rispettendu l'ordine d'età principiendu da u più giovanu. A mamma a lampa dinù è, dopu à ella, u babbu ci lampa dinù a so frasca è u vinu.
In Bunifaziu, a famiglia sana stà davant'à u focu, u babbu tene in e so mani un piattu induve sò posti dulciumi è un bichjeru di vinu. Ugnunu, principiendu da u più giovanu, piglia un dulciume, u lampa à u focu, è, pè compie, u babbu viota u bichjeru di vinu in u zigliare. St'ufferte si facenu cù e preghere è l'enumerazione di tutti i membri di a famiglia, i morti essendu ligati à i vivi.
A famiglia addunita ingiru à u focu, aspettendu l'ora di partenza pè a messa, dicia a preghera di i morti: "Eiu vi pregu, animi santi. Eiu vi pregu à tutti quanti. Seti stati com'è noi, si vinarà com'è voi altri; chì Diu vi dia paci e riposu in u santu paradisu È cusÌ sia."

2. Secreti è notte di Natale

I signadori

A notte di Natale, e signadore, (quelle chì signanu, o i signadori, vale à dì l'esurcisti), trasmettenu à bocca e prigantule, ste preghere magiche pè caccià u male.

1. I signadori
Esurcistu, guariscidore, induvinu, ci hè omancu un signadoru à paese, induve hè propiu integratu è rispettatu cum'è ogni persona. Ma hà u putere di caccià u malochju è guarì l'altri paisani di tutte e maganze.
Ùn vulendu mai fà u male, ghjova à a a cumunità.
Hà sceltu stu statutu dopu à un'iniziazione vuluntaria è persunale.
St'iniziazione rispetta ubligazioni rituali antiche : ci vole à sottumettesi à e listesse esigenze chì l'altri membri di u chjerchju anu impostu o omancu rispettatu dapoi sempre.
Prima ubligazione : u secretu permettendu d'avè sti puteri pò esse trasmessu solu a notte di Natale.
Seconda ubligazione : a ceremunia di trasmissione si face solu ingiru à u fucone, vale à dì u zigliare induve brusgia u focu, simbulu di purezza. Quì stanu, arrittu, u signadoru, u so discepulu è i " spettatori " pussibuli.
Ugnunu, omu o donna, pò dumandà sti puteri, basta ch'ellu accetti st'ubligazioni è ch'ellu sia prufundamente mutivatu da i so puteri è duveri futuri.
Tempu ch'ellu hè iniziatu, u signadoru ùn deve palisà e prigantule o rituali. U fattu di ùn rispettà sta regula face perde i puteri. Si tratta propiu di sedute di memurizazione perchè ùn si scrive nunda. Ma e persone pronte à riceve st'infurmazioni sò dapoi una bella stonda in un ambiente culturale chì i predisponenu à st'iniziazione è ritenenu prestu tutte e preghere intese parechje volte. U malochju s'affacca in parechji prublemi di salute di e persone maiò, di i zitelli o ancu di l'animali. Per indettu, sì qualchissia dice : "Oh ! Cum'ellu hè bellu stu ciucciu !" Ci vole à risponde " Ùn l'annuchjate !". Cusì, quandu un zitellu o una persona maiò hà una pena chì u frastorna assai, vomiti o a frebba, o ancu sì un animale si more senza ch'ellu si sappia perchè, si dice "hè statu annuchjatu !". L'influenza maligna vene da un sguardu umanu perchè l'ochju hè u strumentu di sparghjera. Pè prutegesine, ci vole à risponde subbitu "chì Diu u benedica". Si pò fà dinù e corne versu a persona o l'animale cuncernatu, o sputà in pianu versu ellu.
Purtà un scapulare ghjova à impedì l'influenza maligna è, sì sti riti di cunghjura preventiva ùn bastanu, ci vole à chjamà u signadoru o a signadora. Sta persona recita e prununzia e prigantule adattate à qualchissia avendu u malochju. Pè u zitellu avendu i vermi, li si piazza un piattu sopr'à u capu, induve si mette l'acqua, eppo a signadora taglia 9 pezzi di filu è i lampa in st'acqua dopu avè fattu trè segni di croce. Sì i pezzi di filu si torcenu, u zitellu " hà i vermi " è una preghera adattata hè recitata. Pè d'altre patolugie, a signadora lamperà in l'acqua candelle d'oliu dopu i segni di croce. Sì e candelle ùn si sparghjenu, ùn ci hè u male.

2. Particularità régiunali
In e parti suttane di l'isula, in qualchì rughjone, pensanu chì st'amparera si pò fà durante i sette ultimi ghjorni di l'annu.

3. Chì ghjeranu sti puteri?
U signadoru, o a signadora, pò influenzà l'elementi, agì nant'à u clima (piantà una piena, un tempurale), predì l'avvene, ma soprattuttu, è a pupulazione u chjama u più spessu per quessa, caccià u malochju o curà a malatia.

4. Medecina è magia
Diplomatu o nò di a facultà di Medecina, nimu vole cuntestà e capacità medicali di u signadoru : cure spirituali è micca chimiche, chì averebbinu u putere di curà certe malatie gravi. Durante i dodeci ghjorni trà Natale è Pasqua Pifania, ci hè una perioda d'istabilità piatta, d'angoscia generale, perchè i morti è i vivi s'intreccianu.
Più chè mai, i vivi ponu esse tocchi da influenze maladette : u malochju o l'imbuscata di i gattivi spiriti. Dunque, ùn ci vole micca à alluntanassi da u signadoru.

5. Testimunianza
" I giuvanotti sò avvezzi à andà da una casa à l'altra pè fà sette veghje nanz'à a messa di mezanotte. Cusì, bramanu chì certe vechje i ghjudicheghjanu degni d'amparà unipochi di segni superstitiziosi permettenduli, s'ellu ci vole, d'annientà e piccature di scherpione et altri animali nucevuli. Sti segni si ponu cumunicà à modu efficace solu a notte di Natale è solu à quelli chì anu fattu e sette veghje. "
Strattu da l'Almanach de la mémoire et des coutumes, Corse.
Autori : Claire Tiévant è Lucie Desideri
Edizioni Albin Michel

6. E sette veghje
In Balagna, in Castagniccia è in Fiumorbu, sin'à u principiu di u seculu scorsu, s'hè mantenutu l'usu di e sette veghje : i giuvanotti, soli o in picculi gruppi, si n'andavanu ind'è sette famiglie, purtavanu un ceppu, firmavanu una stonda è spartianu i dulciumi tenuti apposta.

>> Tradizione cucinarie <<