AMORE È SESSUALITÀ

LESSICU CORSU-FRANCESE

ADECEC CERVIONI 1991

INTROITU

A diceria di l’amore si perde in l’arcane di a vita, spessu parata è allisciata (1) in e duie visere : quella di u mittu o imaginariu, è quella di a brama (2) ; facce chì mai si staccanu. U galateu (3), incalca di più nantu à a seconda, tenendusi, per a prima, à u stalvatu o à a fola. In istu casu, ne ferma in u chjostru di u Sacratu è di u Cantu. Pè u secondu casu, u Corsu, più spirdatu, si piglia à saziutà (4) nantu à a stallunaghjine (5) di l’unu o a curciaghjine di l’altru. In somma, u galateu d’amore piccia ardori, schjarisce o cunsuma a vita di l’individuu, rispettendune cusì i mitti, i spasimi o e finzioni persunale.
U fattu si stà chì, da tempi landani, ùn si hè cunnusciutu, in Corsica, nè fulmini, nè inghjulie, nè colpa causata da ciò chì no chjamemu a sessualitai.
Nè genitori, nè medichi, nè preti, nè streghe, nè maghi, ùn strunavanu u zitellone inzirunitu (6), o u zerbinottu scuzzunatu (7). Ùn si avvintava alcun timore di peccà, è nimu intilava u zitellucciu chì tucchichjava a so natura (8) ; nè menu era custrettu à disciplina, duttrina, o tenutu à penitenza. A cumunità ùn si sentia offesa à i varii termini o scappate chì, in altre loche, sarebbenu intesi cum’è sporchi.
Ghjesgia è scola ùn escianu da i so rughjoni. Pè a duttrina, l’affare sversava l’intendimentu ; pè a scola a « chjichjata » (9) era cosa ignota. Parlendu di Storia, ci vole à ricullà sinu à u Medievu per truvà casi accertati d’incestu, o di dirittu di zanchetta (10). Ben intesu - è u cleru ùn fece eccezzione - i Corsi anu trigatu à seguità i canoni Trentini (11). Si maritavanu i più pruvisti è accadia à certi di tenesi più di una donna à zanca. À u scupertu, pochi ci si provanu oghje.
Sinu à pochi tempi fà, ancu a discursata, in stu generu, era sputica è libera. Ùn si temia risicu d’accusa di russore (12) ; ùn si pigliava parullacce per spurcherie (13). Si chjamava imbiccazzitu (14) u zitellone, è sminchjatu (15) a femminella senza teme rimbecchi. U tuttu era in a manera, u galateu, vale à dì u rispettu d’altrui. Ne custava troppu di trapassà e norme, tandu.
À partesi da u tramutu pubescente, maschji è femmine si staccavanu ancu à u ghjocu, cum’ellu dice u dettu « da l’impelata (16) à l’impalmata (17) ».
A cumbinatoria di l’amore cambiava versu. L’ochji si appinzavanu è u sangue in bullore rendia sentachjuli ancu i sordi.
À chì scansava (18) fermava solu cù i so fantasimi ; mai però si ridia omu di a « femminella » o di u « masciufemmina », ancu menu di u zumbutu o di altri scherzi di natura (19). Di e « femminelle », scarsamente stuzzicati, pochi si impachjavanu for di e cità. Per tanti zii è zie l’amore era più frustu è miserellu chè in divizia ; veri puntelli di famiglia, questi sacrificavanu u goiu pè u scampu di a sterpa (20).

Tutti ùn eranu santi, è mancu rimiti ; accadia chì certe fantine capighjandaghjine o qualchì mugliera lunatica ne fessi più chè cappusge (21). Tandu a vuciata (22) si sparghjia « Cincinati, o Musa ! ». Ancu un bastardu si accettava. U tuttu era di ùn fà chjamazzu (23). È « chì nasce, pasce », cum’ellu si dice.
Riturnemu avà à u ghjocu zitellescu di a « chjichja » (24). Beata zitellina quandu assaghji è prove, tasti è muschi, eranu ghjocu scupertu è nucente, piacerottuli senza massimate (25). Iè, si stuzzicava, si tucchichjava, si paragunava, si misurava, si scumettia ancu trà masci, si capisce. I criampuli si infilavanu è ghjera à chì zirlava pisciu u più indà. I zitelletti si miravanu, era à chì ne era u più pruvistu. I zitelloni davanu u toto (26) à chì tirava « caghju » u più zeppu.
A mostra si facia à u fiume. Masci è femmine avianu u so pozzu, for di vista da l’unu o da l’altru. Dopu u notu, nudi in fante, si asciuvava omu, arsiscendusi (27) nantu monte o sciappale, è ghjera usu di fassi una « sega » senza gneruli o vergogna.
Di e femmine, sempre in cumpagnia di mamma o zia, in lavera o bucata, si sentianu i stridulimi o e scaccanate.
I maiurelli cannuchjulavanu versu e femmine per scopre i primaticci risalti (28) o u pettignone (29) furnitu. U zitellame, incuriusitu, ùn francava però l’usu di a staccanza.
U spettaculu di a natura bastava per l’amparera zitellesca di a chjichjata : monta di sumeri, inghjustrere di ghjacari, sedere di capre è pecure, tutte viste cerche o aspettate à i paesi cum’è à i stazzi. Era cusì, nunda si piattava è tuttu si mustrava.
Senza pussibile paragone cù u « cunilingus » latinu, frà maschji è femmine ci era una certa permissione (30) sinu à l’impulsu di a pubertà è ciò sinu à u mezu seculu scorsu. Po, senza fà mottu, venia l’epuca di cuttighjà, po di impachjarissi, di innamurassi, di scappassine o di maritassi. Ghjocu, cantu, ballu invitavanu zitellina è ghjuventù.
Tempi è tempi, chì i ghjochi d’amore nucentoni o scherzaghjoli (31), invidiose intenzioni d’impregnà, sogni è spavechji à « imbruttà lenzole », mettianu anni è anni à maturà maschji è femmine.
À leghje o percorre u seguente lessicu, chì ùn si avvideria - simbolica preputenza - chì, trà maschju è femmina, a somma mai fù para. Ticciu (32) è contraticciu, zampate di l’ondine naturale cum’è di u « maschil’reame ? ».
Cumu sparte o scumparte, à nostra epuca, invidie maneghji, pruviste e puderi ? A vita, fatta à scala, cum’ellu si dice, cambierà andatura ? Ciò chì oghje si accerta cum’è stabilitu, ghjè a forza di tutte e culture per chì l’umana civiltà, di vechju creatu faccia sanu creà.
Tuttu pare in forse, da l’avvampu audiernu di fiure è viste à vulenne più. A tenera zitellina ne paga e spesi. Si nasce amparati oghje, è à vedele spugliaccate, e donne ùn invizzanu ! Disturbi, addisperi, morbidi stravizii, crescenu in un batter’d’ochju.
Ma ùn abbiamu pur penseri, a vita spessu s’addirizza ; è « ch’è vinca l’amore ! »

L’8 dicembre di u 1991

P.C.

NOTE :
1.	Parata è allisciata : fr. « ornée et fardée »
2.	Brama : fr. « le désir d’attirance sexuelle »
3.	Galateu : fr. « art de vivre ; le culturel »
4.	Saziutà : fr. « plaisanter, faire semblant »
5.	Stallunaghjine : fr. « bestialité / désir »
6.	Inzirunì : fr. « exciter »
7.	Scuzzunà : fr. « déniaiser »
8.	Natura : fr. « sexe »
9.	Chjichjata : fr. « les jeux du sexe »
10.	Dirittu di zanchetta : fr. « droit de cuissage ». V. a spressione « avè donna à zanca »
11.	Canoni Trentini : fr. « droit canon régi par le Concile de Trento »
12.	Accusa di russore : fr. « atteinte à la pudeur »
13.	Spurcherie : fr. « obscénités »
14.	Imbiccazzitu : fr. « réjoui, excité »
15.	Sminchjatu : fr. « impuissant »
16.	Impelata : fr. « puberté »
17.	Impalmata : fr. « promesse, accordailles »
18.	Scansà : fr. « déviance ou perversité sexuelle » 
19.	Scherzu di natura « malformation ou handicap »
20.	Sterpa : fr. « lignée »
21.	Cappusge : fr. « hors du commun, osées »
22.	Vuciata : fr. « la rumeur publique ». « Cincinati o Musa », si dicia di e donne strane è viziose, fr. « vautre-toi ! »
23.	Chjamazzu : fr. « scandale public / dévergondage ». Dettu : « Donne à chjamazzu, brama di c… »
24.	Chjichja : fr. « le sexe enfantin »
25.	Massimata : fr. « pudeur maladive »
26.	Toto : u premiu
27.	Arsicciassi : fr. « se sécher au soleil »
28.	Risaltu : « proéminence des seins naissants »
29.	Pettignone o pettignolu : fr. « pubis »
30.	Permissione : fr. « permissivité »
31.	Scherzaghjolu : fr. « provoquant »
32.	Ticciu : fr. « affrontement, choc, opposition »
		
abatalighjà, v.t. Abandunà una zitella, ùn curalla. Négliger de surveiller une jeune fille.

abbiccarazzassi, v.p. (da u lat. « beccus », bec). Se bécoter.

abbraccetta, à braccetta, luc.avv. Bras dessus, bras dessous.

abbraccià, v.t. (da bracci, bras). Etreindre, enlacer. U primu annu abbraccia abbraccia, u secondu abbraccia è sfascia, u terzu abbraccia è slaccia (la première année c’est le grand amour, la deuxième on pouponne, la troisième on se lasse).

abbracciacà, v.t. Saisir à bras le corps, embrasser.

abbracciacassi, v.p. Tomber dans les bras l’un de l’autre, s’embrasser.

abbracciacati, a.pl. Enlacés.

abbracciatu, a. Embrassé, étreint.

abbracciu, n.m. Embrassade,  accolade. Sin. Allacciu, basgime. Fiançailles, accordailles. Sin. accordu, appicciata.

abbramà, v.t. (da brama, envie). Donner envie, tenter. Sin. allecculà.

abbramassi v.p. Concevoir du désir, s’enticher de.

abbramatu, a. Avide (d’amour). Sin. bramosu.

abbuchjà, v.t. (da buchja, peau). Mette sottu pelle. Per estensione. Abbuchjallu à una donna (pénétrer une femme). Sin. V. cuità.

abbuchjata, n.f. Intromission.

abbulighjassi, abbuliassi, v.p. Se mélanger, frayer ensemble.

abburdà, v.t. (da bordu, bord). Aborder, accoster.

abortu, abortulu, n.m. Avortement, fausse couche. Sin sconciu.

aburtì, aburtisce, v.i. Avorter. Sin. scuncià.

abusà, v.t. Abuser. Abusà d’una donna (la séduire, la violer). Sin. furzà, viulentà.

accasgiulà, v.t. Cajoler, mignonner, mignoter.

accasgiulatu, a. Cajolé, caressé.

acellu, ocellu n.m. Oiseau. Fig. Pénis. Sin. V. cazzu.- L’amore face spessu u briccuncellu, entre per l’ochji è sorte per l’acellu.- « Babbonu stindendu u bracciu / mi tastò l’infurcatura, / Che di cunnosce u me sessu / Avia moltu premura, / e quandu tuccò l’acellu, / gridò : oh ! ch’è un masciarellu ! » (Simonu d’Aullè, « Risa corsa », p.3).

accoppiu, n.m. (da coppiu, couple). Accouplement

accordu (fà l’-), Accordailles, fiançailles, Sin. abbracciu, appicciata.

accuglidora, n.f. (da accoglie, accueillir). Accoucheuse, sage-femme, Sin. bonadonna, levatrice, mammana.

accuppià, v.t. (da coppiu, couple). Accoupler.

accuppiassi, v.p. S’accoupler.- L’omu circherebbi più à accuppiassi chè à maritassi.

acquazzina, acquetta, n.f. (dim. di acqua). Ejaculation aqueuse d’un jeune impubère. Sin. serichjula. Cuntr. caghju pagnu.

addilettà, v.t. Charmer, plaire.

adulà, v.t. Ludà assai cù l’idea di seduce. Aduler.

adulassi, v.p. S’aduler. S’avorter volontairement.

adulterinu, a. Adultérin.

adulteriu, n.m. Adultère.

Adulteru, a.+ Adultère.

adurà, adorà, v.t. Tene cù passione. Adorer.

adurazione, n.f. Adoration

afagnulerìe, n.f.pl. Manières. Mamours.

affamigliassi, v.p. (da famiglia, famille). Créer une famille.

affettivu, a. Affectif.

affettuosamente, avv. Affectueusement.

affettuosu, a. Affectueux.      

affezzione, n.f. Affection, attachement, penchant.

affezziunà, v.t. Affectionner.

affezziunosu, a. Affectionné, affectueux.

afrodisiacu, a. Aphrodisiaque.

aggrufulassi, v.p. Se blottir.

allacciu, n.m. (da lacciu, lacs, lacet). Embrassade, accolade. Sin. abbracciu, basgime.

allazià, v.t. (da laziu, désir). Réveiller le désir, allécher. Sin. allecculà, allettà, lusingà.

allecculà, allicculà, v.t. Allécher, aguicher, séduire, tenter. Sin. lusingà.

allettà, allittà, v.t. Attirer par le plaisir ou la séduction, allécher. Allettà cù belle parolle (allécher par de belles paroles). Sin. allazià, allecculà, lusingà.

allettevule, a. Attrayant, charmant.

allettu, n.m. Appât (en parlant du plaisir).- L’allettu di a femmina face corre ancu u zoppu.

alzacochje, n.m. (da alzà è forse da u tal. « cocchia », reta da pesca à bocca larga). Trousseur de jupons.

amà, v.t. Aimer. Si dice soprattuttu « tene caru ».- Spessu ama u maritu, ciò chì da a moglia ùn hè graditu.- L’arte di amà appartene à l’omu, quellu di fassi amà, à a donna.- Ognunu ama a carne fresca.

amante, n. Amant, Amante.

amatu, a. Aimé, affectionné.

amazona, n.f. Amazone.

amica, n.f. Amie. Bonne amie, flirt. Amante, maîtresse.

amicìzia, n.f. Amitié.- Fà amicizia è parentella (convoler en justes noces).- L’amore vole acquistà, l’amicizia mantene.

amicu, n.m. Ami. Amant.

ammaschì, ammaschisce, v.t. (da maschju, mâle, garçon). Viriliser.

ammasgiulà, v.t. Piglià à e bone. Cajoler, caresser.

ammasgiulime, n.m. Cajolerie

ammugliassi, v.i. (da moglia, épouse). Se marier, prendre femme. Sin. maritassi, spusassi, muglierassi.

amore, n.m. Amour. Affection. Cascà in amore (devenir amoureux).- Fà l’amore (1. courtiser ; 2. Coïter). (Esse in amore (être en rut. Sin. in armentu, in calore, in estru, incazzitu, invaghitu.
Amore affannosu (obsédant), ardente, carnale, castu, cuntrariatu, cuntrastatu (tumultueux), disgraziatu, divurante, eternu, fervidu (fervent), fidu, forte, ghjelosu, inchietu, indiavulatu, ingenuu, intrisicatu (risqué), malinconicu, mestu (triste mais digne), ostinatu, passageru, pazzu, platonicu, reciprucu, rottu, scartatu (rejeté), scatinatu (endiablé), scemu, schifescu (dégoûtant), sciaguratu (malheureux), sconciu (négligé), scuncertatu (troublé), scurtatu, sensuale, sfrenatu (déréglé), sinceru, sporcu, squarciatu (déchiré), stabule, stortu, stracciatu, stranu, suspettosu, tenace, testardu, viulente….
U primu amore.- Esse scimignulitu da l’amore.- Amore ghjattinu (chì dà pizzichi per carezze).-  Rivoccu d’amore (pulsion amoureuse).- Fassi un toccu, o un cochju, d’amore.- Amore Altianincu (cù una donna chì mena ; amour vache).- Esse quant’è fà l’amore in Bonifaziu.- Avè u viziu di l’amore in l’ochji.- Furie d’amore (ébats amoureux).- A paruta di l’amore (l’apparence de l’amour).- Delizie d’amore (extases amoureuses).- L’amore cresce da San Ghjuvanni à San Michele (l’été est propice à l’amour).- Cum’è a luna, l’amore, quandu cresce, quandu rincresce (l’amour suit les rythmes saisonniers).- L’amore hè un fiume chì acceca.- L’amore toglie u ghjudiziu. - Amore è signuria ùn volenu cumpagnia.- Amore è tigna ùn guardanu duve si mettenu.- L’amore hè zitellu è vince i grandi.- Per sapè fà l’amore, ùn ci hè bisognu d’andà à a scola.- Un’ ci hè amore senza ghjelusia.- Chì di l’amore hè in brama, ùn hà più nè babbu nè mamma.- Da a brama à l’amore, hè cum’è da a tramula à u fiore.- L’amore hè cecu, u disamore peghju.- L’amore nasce spessu maiò.- Spessu l’amore nasce in burla è po finisce in veru.- L’amore hè dispettosu, invece di rifretassi divene più fucosu.- Chì li mezani impiega in l’amore, tostu o tardi ne hà gran dulore.- A tinnerezza azzolla l’amore (la tendresse exhausse l’amour).- L’amore ùn si cumanda.- A donna chì face l’amore à palesu, hà più pocu à teme di quelle chì u facenu à l’appiattu.- L’amore ùn affratella (l’amour n’est pas amitié).- Duve ci hè l’amore, nisun male noce, duve ùn ci hè l’amore, nisun bene ghjova.- A donna senza fiore face fruttu fendu l’amore .

amurevule, a. Aimable.

amurichjà, v.t. Courtiser, flirter.

amurichjassi, v.p. S’amouracher.

amurichjata, n.f. Amourette, passionnette. Sin. passiunella.

amurinu, n.m. Amour d’adolescent, amour innocent.

amurosamente, avv. Amoureusement.

amurosu, a. Amoureux.

amurottu, n.m. Amour naissant.

anellu, n.m. Anneau, bague, alliance. Anellu di a parolla o di l’abbracciu (bague de fiançailles).- Mette l’anellu in ditu (épouser).- Ùn dì mai u mio maritu fin ch’ùn ai l’anellu in ditu.

anguria, n.f. Vif désir.

antenna, n.f. Antenne. Corne. E to antenne ! (tes cornes !).

anu, n.m. Anus. Sin. culu, ochju merlinu, organu, uchjera, duve elle fischjanu e noci.

apparentassi, v.p. (da parenti, parents). Entrer dans une famille par le mariage.

apparullassi, v.p. (da parolla, parole, engagement). Se fiancer. Sin. fidanzassi, prumettesi, accurdassi.

appassiunassi, v.p. (da passione, passion). Se passionner.

appicciata, n.f. (da piccia, paire). Fiançailles. Sin. abbracciu, accordu.

appiccicà, v.t. Coller, appliquer. Per estens. Appiccicallu à una donna (la pénétrer). Sin. Ciuttà.

appiccicagliula, n.f. Cumbriccula culpevule cù una donna (Manigance amoureuse).

appiccicaticciu, a. Apparenté par alliance.

appuntamentu, n.m. Rendez-vous, pop. rencard.

arcone, arcione, n.m. (da arcu, arc). Arçon. Fig. Membre viril. Sin. V. carru.- Forte d’arcone (bien monté).

arde, v.t. Brûler. Arde d’amore (brûler d’amour).

ardente, v.t. Ardent, brûlant, vif. Un amore ardente (un amour passionné, plein d’ardeur). Una brama ardente (une envie folle, un désir ardent).

ardetta, n.f. Passion amoureuse intense mais vite éteinte : a so ardetta fù corta.

arditu, a. Hardi. Discorsi arditi (propos grivois).

ardore, n.m. Ardeur, désir intense.

armentu, n.m. Troupeau de gros bétail. Esse in armentu (être en rut ; se dit surtout de chevaux mais aussi des humains). D’autres animaux ont aussi leur vocabulaire propre, parfois utilisé avec vulgarité pour les femmes : a capra hè imbicchita ; a cuchja hè incanita o inghjacarita ; a lofia hè imburita ; a pecura hè immuntunita ; a sumera hè in bullore ; a vacca hè inturita o immanzita ; a gallina hè ingallichjita o impiumazzita ; a misgia hè marzita o marzulita.

arrizzassi, v.t. Dresser, ériger. Entrer en érection. Li s’arrizza (il a une érection).

arruzzà, arruzzicà, v.t. Taquiner, exciter.

assedià, v.t. Obséder, harceler. Sin. assiccà, attasanà.

assiccà, v.t. Obséder, harceler. Sin assedià, attasanà.

attacà, attacàr, n.m. Viol symbolique. Vieux délit qui consistait à déshonorer une femme en la caressant en public ou, plus simplement, en touchant son visage ou ses mains, ou en la décoiffant. A cundanna di l’attacar era prevista da i Statuti civili è criminali di Corsica di u 1571.

attasanà, v.t. Obséder, harceler. Sin assedià, assiccà.

attizzà, v.t. (da tizzone, tison). Attiser, exciter : attizzà l’amore. Sin. arruzzà, azzizzà.

attrae, v.t. Attirer, séduire, charmer.

attraenza, n.f. Attirance, attrait. Sin. lusinga, seduzzione.

avviziatu, a. (da viziu, vice). Vicieux, dépravé.

azzizzà, v.t. Exciter. Sin. arruzzà, attizzà

badaghjine, n.f. U fattu di piglià u so piacè à fighjà scene erotiche senza esse vistu. Voyeurisme.

bagascia, n.f. Bagasse, femme de mauvaise vie, gourgandine, Arg. morue, pétasse, pouffiasse, roulure, salope.

bagascione, n.m. 1. Homme qui recherche les femmes de mauvaise vie. 2. Bardache, giton, jeune homme qui se prête, à l’égard d’un autre homme, à des complaisances contre nature.

ballà, v.t. Danser. Chì balla senza sonu, trova un maritu pocu di bonu (il s’agit d’une simplette).

bandà, v.i. Gall. Etre en état d’érection, bander.

baronchju, n.m. (da « barru », « varru », verrat). Polisson, homme se permettant des plaisanteries grivoises, osées, grotesques.

barunchjime, n.m. Polissonnerie, cochonnerie. Grivoiserie érotique dans l’expression : ùn hà chè barunchjime in capu.

basgià, v.t. Baiser, embrasser. Au sens libre, faire l’amour. Sin. v. cuità.- Chì duie bocche basgia, una puzza (qui trop embrasse, mal étreint).

basgiarellu, n.m. Bise, bisou, bécot. Sin. basgiucciu, basgiuchju, basginu.

basgiarinu, a. n.m. Qui aime embrasser.

basgiassi, v.p. S’embrasser

basgiatu, a. Baisé, embrassé.- Donna basgiata s’hè mezu chè data.

basgiazzu, n.m. Baiser amoureux.

basgichjà, basgiuchjà, v.t. Baisoter, bécoter. Sin. sbasgittà.

basgichjassi, v.p. Se bécoter.

basgime, basgiulime, n.m. Embrassades. Sin. abbracciu, allacciu.

basginu, basgiucciu, basgiuculu, n.m. Bécot.

basgiottu, n.m. Bisou.

basgiu, n.m. Baiser.- Basgiu suchjolu (suçon).- Un basgiu nantu à a bocca (sur les lèvres).- Un basgiu in bocca (en pigeonne, la langue en bouche).- Dà, mandà un basgiu.- Un basgiu per forza ùn vale una scorza.- I basgi ùn lascianu stampa.- Basgiu à pizzichì, V. pizzicu.

bastardu, a. n.m. Bâtard, adultérin. Sin. spuriu, ganziru.

batarchju, n.m. Gourdin. Fig. Gros sexe d’homme. Sin V. cazzu.

battagliolu, battaddolu, n.m. Battant de cloche. Fig. Gros sexe d’homme. Sin. V. cazzu.

batticore, n.m. Palpitation, battement de cœur.

bellettu, n.m. Fard, fond de teint.

bellezza, billezza, biddezza, beltà, n.f. Beauté.- Bellezza è fullia sò spessu in cumpagnia.- Donna chì mette in prova cù astuzia a so bellezza, accende tutti i cori.- A bellezza ùn empie a casa.- Bellezza di corpu ùn hè eredità.- A bellezza si mette in paraventula (la beauté ne s’expose pas).- A bellezza hè putente, ma u denaru omniputente.- Si cerca a virtù indì a moglia, è a bellezza indì a cuncubina.

bellezze, n.f.pl. Appas physiques, charmes.- A donna chì ùn sà cuntà chè sopra à e so bellezze, si trova à mani viote è à panza piena.

bellinu, a. Joliet, mignon. Sin. carinu.

bellone, billone, a. Fort beau.

bellu, bella, beddu, bedda, a. Beau, belle.- Fà u bellu (faire le beau, l’aimable).- U mio bellu (mon mignon, mon chéri).- A mio bella (ma jolie, ma beauté, ma bien-aimée).- Dite duie volte à una donna ch’ella hè bella è a ripete centu volte da per ella.- Donna bella, trivulu di casa.- Vinu bonu è bella moglia arrecanu assai amichi in casa.-  À chì nasce bella, nasce maritata.- Omu bravu è donna bella duranu pocu.

bellumostu (di-), luc.avv. De beauté fade.

billicu, n.m. Nombril. Avè u billicu frustu (se dit d’une femme aux mœurs faciles, d’une Marie-couche-toi-là).

bolla brutta, n.f. Chancre. Sin. Cancaru.

bonadonna, n.f. Accoucheuse, sage-femme. Sin. accuglidora, levatrice, mammana.

bordellu, n.m. Bordel, maison de tolérance. V. puntettu.

borse, n.f.pl. Enveloppe cutanée des testicules, scrotum, bourses.

bottulellu, buttulellu, n.m. (da bottulu, bouton). Clitoris. Sin clitorida, ghjuvichellu, pinzettu.

bozzacu, n.m. 1. Gobelet à long manche, louche, 2. Fig. Derrière, arrière-train, postérieur. Sin. V. daretu. Una donna senza bozzacu (au derrière plat).

braccere, bracceru, n.m. (da bracciu, bras). Chì dà u bracciu. Cavalier, cavalier servant. Sin. cicisbeu, mugliaccheru.

brama, n.f. Envie, désir ardent. Désir subi et violent, parfois bizarre, qu’éprouve une femme enceinte.- Esse in brama accesa (pétiller de désir sexuel).- Azzizzà brame (attiser un désir sans le satisfaire.- In brama di fichi, si manghja sturzoni. Sin. desideriu, desiu, invidia, voglia.

bramà, v.t. Désirer ardemment.- L’omu brama cosa ellu hà, ma più brama u pruibitu.

bramatu, a. Désiré, attendu.- Nè speziale, nè duttore pò curà u mal d’amore, quandu hè prestu curatu da l’ogettu ch’hè bramatu.

bramevule, a. Désirable, enviable. Sin. desiderevule.

bramosu, a. Désireux, avide.

burlà, v.t. Tromper. Burlà una donna. Sin. Ingannà.

caccià, v.t. éjaculer. Sin eiaculà, scaricà, schizzà, tirà, zirlà.

caghju, scaghju, n.m. (da caghjà, lat. coagulare). Sperme. Sin. lampu, lampetta.

cagnetta, n.f. (da cagna, chienne). Zitella o giuvanotta assai viziosa. Mijaurée, garce.

calafrunà, v.i. (da calafrone, frelon). Folâtrer autour d’une dame, papillonner.

calore, n.m. Chaleur. Lasciveté.- Esse in calore (être en chaleur, en rut). Sin. V. armentu, estru.- Focu senza calore, cusì fubbe u nostru amore.

campanacciu, n.m. (da campana, cloche). Charivari lors du mariage de veufs. Sin. banghigliacciu.

canavacciu, n.m. (da canapa, chanvre). Torchon, serpillière. Fig. D’una donna frusta per avè fattu una vita di piaceri, si dice : hè un canavacciu (c’est un chausson).

cancaru, cancheru, n.m. Chancre. Sin. Bolla brutta.

caperozzulu, n.m. Gland de la verge. Sin. Fava, maciappula, maschjottu, palla.

capicciolu, n.m. Pétiole. Prépuce. Sin Prepuziu, cappucciu.

capitignulu, capitingnulu, capitinghju, n.m. Bout de sein, mamelon, téton.

capivana, n.f. Ecervelée.

capivoglie, v.t. (da voglie : girà). Châtrer (en parlant du gros bétail). Sin. castrà.

cappotta inglese, n.f. Gall. Capote anglaise, préservatif. Sin. preservativu.

cappucciu, n.m. Capuche. Prépuce. Sin. Prepuziu, capicciolu.

capricciosu, a. Capricieux.- Esse capricciosu cum’è e belle donne.

capricciu, n.m. (da capra, chèvre). Inclination soudaine et passagère, caprice.

capuchjina, n.f. Femme frivole.

carezza, n.f. Caresse.- Una donna tutta carezze (toute douceur).- Carezze asinine (grossières, malhonnêtes).- Carezze ghjattine, misgine (pinçons).

carezzine, carizzine, n.f.pl. Cajoleries, câlins, attouchements amoureux.

carinu, a. Mignon, arg. girond. Sin. bellinu.

carizzà, v.t. caresser.

carizzante, a. Caressant.

carizzevule, a. Caressant, qu’on peut caresser.

carizzosu, a, Caressant, qui caresse volontiers.

carnacciutu, a. (da carne, chair). Bien en chair.

carnale, a. Charnel.

carnalmente, avv. Charnellement : Usà carnalmente cù una donna.

carogna, n.f. Donna sfrinata. Femme facile, Vx fr. carogne.

caru, a. Cher, chéri. Tene caru (aimer, chérir. Correspond au verbe « amà », peu utilisé, sauf en poésie). Der. Carettu, carinu, cararellu, carucciu, caruculu, caruculellu, carone, carissimu.

castamente, avv. Chastement : Vive, campà castamente.

castità, n.f. Chasteté, pureté, pudicité. Fà votu di castità.

castone, n.m. Homme pudique, sans velléités sexuelles.

castrà, v.t. Châtrer. Sin. capivoglie.

castratu, n.m. Castrat, eunuque.

castrone, n.m. Homme impuissant.

castrunacciu, n.m. Homme âgé vicieux.

castu, a. Chaste, pudique.

catracula, n.m. Postérieur. Sin.V. daretu. Chì stà bè di catracula (callipyge), sin. culapputa.

Cavalcata, accavalcata, accavalciunata, n.f. Cavalcade. Cortège des mariés.

cavezza, n.f. Licou. Frein- Fig. Rompe a cavezza (se livrer au libertinage ; avoir des mœurs dissolues ; se dit surtout des hommes qui cherchent d’autres hommes plutôt que des femmes).

cavizzinà, v.i. Folâtrer ; jouer avec le sexe.

cazzate, n.f.pl. Erections successives du sexe. Sin. mazzupichjate.

cazzu, n.m. (BATTISTI è ALESSIO, « Dizionario etimologico italiano », supponenu chì « cazzo » hè una metafura sporca di u gr. Tardiu « akation », maghju maestru d’una nave, nata in a parlata di i marinari frasturnati da a mancanza di donne, è, citandu à BRANTOME, dicenu chì l’anz. fr. « cas » venia da l’it.sett.. In fatti, in « Des Dames galantes » di Brantôme (XVIe s.), a parulla « cas » serve tantu pè u sessu maschile chè pè u sessu femminile : « avait sa femme couchée près de luy, et qui lui tenait son cas en pleine main », « il y eut un certain quinquailleur qui apporta une douzaine de certains engins à la foire de Sainct-Germain pour brider la cas des femmes ». Verge, pénis, membre viril. Der. cazzacciu, cazzone, cazzettu, cazzucciu. Sin. chjichju, fallu, membre virile, minchju, pene, zira ; fig. acellu, arcone, batarchju, battagliolu, cianciafagliulu, coda, creapopulu, manganu, mazzupichju, nardellu, natura. Cazzu sticchitu (rigide), duru, durettu, durottu, tennerinu, (enfantin), debule (impuissant), incurdatu (en érection), penciulu (qui bande mou).
Un’ capisce un cazzu (nunda).- Piglià cazzi per fischji (prendre les vessies pour des lanternes).- Spressione fantasmatica : « vurebbi esse tuttu cazzu ».
Per analugia, cazzu marinu (holothurie).

celibatariu, n.m. Célibataire.

celibatu, n .m. Célibat.

cera, n.f. Cire. Mine. Esse di bella cera (avoir un gentil minois).

chjappa, n.f. Fesse.

chjavà, v.t. Chjude à chjave. Fig. Avoir commerce avec une femme, la pénétrer, la baiser, faire l’amour, coïter. Sin. V. cuità.

chjavata, n.f. Coït, coucherie. Fassi una chjavata (tirer un coup). Sin. V. coitu.

chjichja, n.f. Sexe de femme, vulve. Sin. V. vulva.

chjichjà, v.t. Coïter. Sin. V. cuità.

chjichjata, n.f. Coït. Sin. V. Coitu.

chjichjetta, n.f. Verge de très jeune enfant, quéquette, quiquette, zizi. Sin. pippina, piscina.

chjichju, n.m. Verge, pénis, membre viril. Sin. V. cazzu.- Figliolu di u chjichju (né de père inconnu, bâtard).

cianciafagliulu, n.m. (da ciancià, s’affaisser). 1. Grappillon. 2. Fig. Pénis qui pendouille.

cicisbea, n.f. Femme coquette. Sin. civetta, rubacori, vizzusetta.

cicisbeu, n.f. Sigisbée ; cavalier servant ; homme qui aime courtiser les femmes.

cilagnonu, n.m. (da cilagna, ensemble des bêtes à cornes). Cocu, cornard. Sin. curnutu, currutu.

cipolla, n.f. 1. Oignon. 2. Fig. vulve. Sin. V. vulva.

civetta, n.f. Femme coquette, affoleuse, allumeuse. Sin V. cicisbea.

clitorida, n.f. Clitoris. Sin bottulellu, ghjuvichellu, pinzettu.

coccu, cocca, n. Chéri, chérie.- A mio cocca ! (ma chérie, ma préférée). - Esse u coccu di e donne di u paese (être la coqueluche du village).

cochja, V. alzacochja.

coda, n.f. Queue. Fig. Pénis. Sin. V. cazzu.- A donna hè un animale senza coda ;

coglie, n.f.pl. Scrotum, les bourses.

cogliesi, v.p. Monter sur. Fig. Cogliesi à una donna (la pénétrer). Sin. V. cuità.

coitosu, cuitosu, a. 1. Pensif, triste, 2. En extase amoureuse.- Brama coitosa (envie de baiser).

coitu, n.m. Accuppiamentu sessuale. Coït. Sin. Chjavata, chjichjata, copulazione, futtita, pichjettu, trumbata, zingata.

colta, a. (da u v. coglie, V. cogliesi) Pregna (parlendu d’una sumera è vulg. d’una donna). Fécondée.

connu, cunnu, n.m. Con, vulve. Sin. V.vulva.

copulà, v.i. Cunghjunghjesi carnalmente. Copuler.

copulazione, n.f. Accoppiu di u maschju è di a femmina. Copulation.

core, cori, n.m. Cœur.- Mi spezza u core (mon cœur se brise).- Arrubassi u core (rendre amoureux).- Avè a morba à u core (être triste).- Avè u core neru (être désespéré).- Esse à core saettatu (avoir le cœur meurtri).- U core d’una donna hè cum’è una furtezza.- Sì a donna hè custretta à dì di sì, u core dice di nò.

coridolce, coritenneru, a. Au cœur tendre.

coriduru, a. Au cœur dur.

coritintu, a. Au cœur triste.

corna, n.f. Corne.- Purtà e corne (être cocu).- À u riccone, ancu e corne li fiuriscenu.- L’ultimu à avvedesi ch’ellu hà e corne, hè quellu chì e porta.

coscia, n.f. Cuisse.

creapopulu, n.m. Meton. Verge, pénis. Sin. V. cazzu.

crescenza, criscenza, n.f. Croissance. Puberté dans l’expression : esse in crescenza.

cristianella, n.f. Zitella simpliciotta chì cerca l’omu (adolescente maladivement attirée par les hommes). Era rispettata è prutetta da a cumunità. V. furzà.

cruccà, v.i. Glousser, en parlant de la poule qui annonce qu’elle veut couver.- Fig. Una zitella chì crocca (qui commence à se faire remarquer par les garçons, qui roucoule).

cuglione, n.m. Testicule, génitoire, couillon. Sin. V. Testiculu.

cuità, v.i. (da coitu, coït). Coïter. Sin. Copulà, basgià, è triv. abbuchjà, appiccicà, chjavà, chjichjà, cogliesi, cuzzà, futte, impannà, incrichjà, infrugnà, intinghje, mette, sciaccà, trumbà, zimbrà, zingà, zirbà, zumbà.

cula, n.f. Fesse. Dim. culetta : chì belle culette !

culappa, n.f. Fesse, arrière-train. Sin. V. daretu

culapputa, culipputa, culapparuta, culattuta. Chì stà bè di catracula. Callipyge.

culetta (in-), luc.avv. Tout nu.

culu, n.m. 1. Derrière, postérieur, fondement, séant. Sin. V. daretu.- U troppu ghjimbà, u culu mostra.- Esse culu è camisgia (être en de très bonnes relations).- Stà culisquizzata (largement ouverte). 2. Cul, anus, vulg. Trou du cul. Sin. anu, ochju merlinu, organu, uchjera, metaf. Duve elle fischjanu e noci.- Culu di donna ùn guastò mai u parentatu.- Avella in culu cum’è u merlu di u Viscuvatu (?).

cuncubina, n.f. Concubine.- Campà in cuncubina (vivre en concubinage).

cuncubinatu, n.m. Concubinage, collage.

cuncupiscente, a. Concupiscent.

cuncupiscenza, n.f. Concupiscence. A cuncupiscenza di a carne (la concupiscence de la chair).

cuniugale, a. Conjugal.

cuniugu, n.m. Conjoint.

cunnichja, n.f. (dim. di connu). Dans le langage enfantin, sexe de la femme, vulve. Sin. V. vulva.

cunsanguinità, n.f. Consanguinité.

cunsanguinu, cunsanguignu, a. è n. Consanguin.

cuntentà, v.t. Satisfaire. Cuntentà a so moglia.

cuntentu, a. Content, satisfait, heureux.- L’omu hè cuntentu quand’ellu hà a vacca pregna è a moglia briaca.

curnione, n.m. (da corna). Cornard.

curnutu, currutu, a. è n. Cornard, cocu. Sin. cilagnonu.- Omu ghjelosu, prestu curnutu.- A ghjelusia hè motina o curnuta.- A ghjelusia hè tantu ceca o pocu astuta chì hà e corne in pettu è e si mette in fronte.

curruzzione, n.f. Corruption, débauche.

curtighjà, v.t. (da corte, cour). Courtiser.

curtighjana, curtigiana, n.f. Courtisane, femme de mauvaise vie.

cuzzà, v.t. Pousser, glisser, introduire. Cuzzallu à una donna (la pénétrer). Sin. V. cuità.

daretu, n.m. Derrière, postérieur. Sin. Bozzacu, catracula, culappa, culu, preteritu, sessulu, sghizzu. « Vous n’avez jamais vu son derrière ? lançait-elle. C’est bien le mot derrière (daretu) qu’elle employait car elle avait horreur de la grossièreté et évitait les termes crus. De ses bras, elle (Joséphine) dessinait rieuse, une mappemonde où il ne restait de l’orateur en chemise noire (Mussolini) que deux fesses énormes, vaguement impudiques » (Eugène MANNONI, « L’insulaire », p. 83).

desiderà, v.t. Désirer. Sin. bramà.

desiderevule, a. Désirable.

desideriu, n.m. Désir.

dilettà, addilettà, v.t. Délecter ; donner du plaisir, charmer.

dilettissimu, n.m. Bien-aimé.

dilettu, n.m. Dilection, amour raffiné. Piglià una femmina à dilettu (pour son plaisir à soi et s’en moquer).

dilettu, a. Aimé, bien-aimé, cher.

dissulutezza, n.f. Dissipation, libertinage, paillardise.

dissulutu, a. Dissolu, libertin, paillard.

divorziu, n.m. Divorce. Divorziu in cunsunente, d’accunsentu (par consentement mutuel).

divurzià, v.i. Divorcer.

donna, n.f. Femme.
Donna capra (capricieuse), vipera (infernale), narpia (boulotte et amorphe), cascatoghja (qui s’amourache facilement), mantenuta (entretenue : lorette), legera (légère : caillette), vana (frivole), cappiata, lintata (sans retenue).-
Hè a so donna (c’est sa maîtresse, son amante).- A mio donna (ma femme, mon épouse).- L’emancipazione di a donna.- Fà donna cù donna (tribadisme).- A donna hè cum’è a castagna, bella fora è dentru -o in casa di u babbu- a macagna.- A donna vole è si face pregà, pare ch’ella ùn voglia è si lascia furzà, ma quandu ella ùn vole mancu u diavule l’hà.- Legnu di punta (à la verticale) è donna di pianu (à l’horizontale) sustenerianu un palazzu sanu.- Lacrime di donna, funtana di malizia.- A donna sà duve u diavule tene a coda.- Hè a donna ch’ùn parla chì s’arruba i cori.- E donne è u vinu scaldanu l’omu.- Donna senza fiore (déflorée), face fruttu.- Bestia pregna u maschju rispinghje, donna gravida à l’omu si stringhje.- E donne dicenu aspessu di nò è po facenu di sì.- A gattiva donna cambia aspessu di reghjone.- Fichi è donna caccianu e voglie.- Donna bella in l’agnone, trivulu seccu à u fucone.- Tira più un pelu di donna à l’insù chè un paghju di boi à l’inghjò.- À donne è mule matte teni sempre e guide tratte.- Un’ ci hè sabbatu senza sole, pratu senza fiore, donna senza amore.- Donna di finestra, donna disunesta.- A donna face l’omu è po u si manghja.- Cavalli, ghjacari, donne è arcusgi ùn si ne tene in cumunu.- A donna chì dicia què vogliu è què n’ùn vogliu si restò in casa di u babbu.- Cù capelli, belli ochji è belli denti, a donna pò sperà avè galanti.- Nè di donna, nè di vinu, ùn fà magazinu.- Omu bravu è bella donna, duranu pocu.- L’omi è e donne scimiscenu una volta l’annu.- Trè cose ùn si ponu parà, l’acqua, u focu è u culu di a donna.

dorme, v.t. Dormir. « E or’ chi durmendu in lettu ti ne stai, / Oh fussi u cavizzale, o u cuscinettu, / O u lenzolu supranu d’u to lettu » (S. VIALE).- Coucher avec : dorme cù una donna.

dulcinea, n.f. Dulcinée.

dunnaccia, n.f. Femme de mauvaise vie.

dunnaghju, dunnaghjolu, dunnaiu, dunnazzeru, n.m. Coureur de jupons, coureur de filles.

dunnicciola, n.f. Femmelette, grisette, péronnelle.

dunnighjà, v.i. Courir le guilledou, flirter.

dunzella, n.f. Pucelle ; fille à marier.

dunzellu, n.m. Puceau ; damoiseau.

eccità, v.t. Exciter : eccità l’amore.

eiaculà, v.t. Ejaculer.

eiaculazione, n.f. Ejaculation.

erezzione, n.f. Erection.

ermafroditu, a. è n.m. Hermaphrodite.

eroticu, a. Erotique. Spasimu eroticu (pâmoison, transe amoureuse).

esibiziunistu, a. è n.m. Exhibitionniste.

esibiziunismu, esibiziunisimu, n.m. Exhibitionnisme

estru, n.m. Caprice, envie, toccade.- In estru (en rut). Sin. in amore, in armentu, in calore, invaghitu, triv. incazzitu.

fallicu, a. Phallique.

fallismu, fallisimu, n.m. Phallisme.

fallu, n.m. Phallus. Sin V. cazzu.

fante, fantu, n.m. Enfant impubère. Sin. Zitellu.- Andà nudu in fante (tout nu).

fantinu, fantina, a. è n. Petit garçon, petite fille.- Célibataire, dans l’expression : firmà fantinu (ne pas se marier). Sin. Celibatariu, figliu, scapulu.

fava, n.f. 1. Fève. 2. Fig. Gland de la verge. Sin. V. Caperozzulu. 3. Fig. Vulve. Sin. V. vulva.

fecundà, v.t. Féconder. Sin. impregnà, incigne.

fede, n.f. Foi ; fidélité.- A fede cuniugale.- L’anellu di a fede (l’alliance).

fellazione, n.f. Fellation.

femmina, n.f. Femelle, femme, fille.- Spassighjava cù a so femmina (il promenait avec sa tendre amie).- Focu è femmina dumandanu maneghju.- E femmine, in ogni locu, spulanu cennere è accendenu focu.- Chì crede in e femmine, hè ublicatu di fà quaresima.- Ogni incastru hà a so femmina (chaque partie mâle a sa partie femelle).

femminella, fimminella, n.f. Garçon efféminé, minet.

femminetta, fimminetta, n.f. 1. Petite femme. 2. Homme efféminé. Sin. Zinzala. 

femminilità, fimminilità, n.f. Féminilité.

femminismu, femminisimu, fim-, n.m. féminisme.

femministu, fimministu, n.m. féministe.

fica, n.f. (fem. di ficu, figue). La « nature » de la femme, vulve. Sin. V. vulva.- Dopu a sessantina, si lascia a fica pè a cantina.

ficcà, v.t. Fà entre cù forza. Fig. Ficcallu à una donna (la pénétrer).

fidanzà, v.t. Fiancer.

fidanzatu, fidanzata, a. è n. Fiancé, fiancée.

fidele, fidu, a. Fidèle.

fideltà, n.f. Fidélité : fideltà cuniugale.

figliolu, figliola, n. Fils, fille.- Alliscià a mamma per avè a figliola.- Figliola sola alliscia a coda.

figliu, a.è n. Célibataire. Sin. celibatariu, fantinu, scapulu.

filippina, n.f. Philippine.- Fassi una filippina (se masturber).

focu, n.m. Feu. Ardeur, passion.- A suppa ch’omu ùn hà da manghjà, ùn li si face focu (on n’excite pas une femme -ou un homme- qu’on ne peut posséder).

fragà, v.t. Empoigner, se ruer sur.- Fig. Fragassi una donna (la serrer dans ses bras voluptueusement).

fraiu, n.m. Agitation joyeuse ; partie de plaisir.

fralleppula, n.f. Petit jeune homme léger, freluquet. « Une poche di « fralleppule », surelle indegne di e nostre maschiotte, si piglianu un bagnu furzatu, è pensanu à tutt’altru che à l’ore terribile che no’ passemu » (L’Orsu d’Orezza).

frigidu, a. Frigide.

Fughje, fughjesine, v. Convoler d’un commun accord avant épousailles. Sin. scappà, scappassine, fà scappetta.

fughjiticci, fughjitii, n.m.pl. Couple qui convole avant épousailles. Sin. scappaticci.

furnicà, v.i. Forniquer.

furnicazione, n.f. Cunghjunzione illecita trà omu è donna. Fornication.

furzà, v.t. Forcer, contraindre.- Fig. Furzà una donna : piglialla pè forza (violer une femme).- Sin. Abusà, viulentà.- Furzà a cristianella -V. a parulla – (commettre un forfait infâme, une action condamnée par la communauté).

furzamentu, n.m. Viol.

futte, v.t. « Foutre », mette bruscamente, appiccicà cù viulenza. Vulg. Coïter. Sin. V. cuità.

futtita, n.f. Coït. Sin. V. coitu.

futtitoghja, a. Si dice d’una zitella capace di riceve l’omu. Nubile. Baisable.

futtitoghju, n.m. Locu piattu duve si face l’amore. Lieu retiré propre aux ébats amoureux, vulg. foutoir, baisodrome.

futtitu, futtutu, a. Baisé.

galante, a. è n. Galant. Amoureux, amant.

galanteria, n.f. Galanterie.

gallu, n.m. Coq.- Dui galli in un pullaghju ci stanu male.- Quandu u gallu canta, ùn canta a gallina.

ganza, n.f. Maîtresse, amante.

ganziru, n.m. Figliolu di u cavallu è di a sumera. Bardot. Sin arcimulu. Fig. Fils adultérin. Sin. bastardu, spuriu.

ganzu, n.m. Soupirant, galant. Amant.

garbu, n.m. Entregent, dans l’expression : avè garbu d’amore (s’insinuer avec adresse pour arriver à ses fins).

garzunottu, n.m. Garçon en âge de puberté. Sin. zitellone.

genitale, a. Génital. Amore genitale (amour génital).

genitore, n.m. Père. N.m.pl. genitori, le père et la mère.

ghjallà, v.t. (da ghjallu, coq). Féconder un œuf.- Fig. Vulè fassi ghjallà (d’une femme : vouloir coïter).

ghjelosu, ghjalosu, a. è n.m. Jaloux.- Ghjelosu fracicu, merzu, persu, scemu (jaloux à l’excès).- Un’ si hè ghjelosu chè di ciò ch’omu tene caru. Omu ghjelosu, prestu curnutu.- Quandu a donna attimpata si face sposa, ingiuvanisce un pocu, ma hè prestu ghjelosa.

ghjelusia, ghjalusia, n.f. Jalousie.- Esse rosu da a ghjelusia.- Ùn ci hè amore senza ghjelusia.- A ghjelusia hè motina (sans cornes) o curnuta.

ghjuvanotta, giuvanotta, n.f. Jeune fille.- E giuvanotte ùn devenu guardà di l’omi chè i straglieri (les jeunes filles doivent demeurer les yeux baissés devant les hommes). E giuvanotte sò cum’è i fiori, si ponu guardà ma micca tuccà.- E giuvanotte devenu esse curate cum’è u granu à u sole (les jeunes filles doivent être surveillées jalousement).

ghjuvanottu, giuvanottu, n.m. Jeune homme. Der. ghjuvanuttellu, ghjuvanuttone.

ghjuvichellu, n.m. (da goiu, jouissance). Clitoris. Sin. clitorida, bottulellu, pinzettu.

gode, v.t. Jouir, se réjouir, prendre plaisir, pop. goder.- M’hà gosu (il a joui de moi).- Godesila cù una femmina (se donner du bon temps avec une fille).- Omu vechju chì sposa una zitella risica d’ùn godela solu.

goiu, n.m. Jouissance. Sin. gudimentu.- L’amore colla u goiu in paradisu (l’amour fait grimper le plaisir jusqu’aux nues).

gradì, gradisce, v.t. Agréer, accepter.- Iss’omu ùn mi gradisce micca (cet homme ne me plaît pas, ne me convient pas).

grassu, a. Gras. Incongru, grivois.- Parlà grassu (grivoiser).- Discorsi grassi (gauloiseries, propos gaillards). Sin. licenziosu, sconciu, sporcu.

gravida, gradiva, a. Enceinte. Sin. V. incinta.

gravidanza, n.f. Grossesse.

gravigna, a. Enceinte. Sin. V. incinta.

groppa, n.f. Croupe.- Purtà in groppa (d’une jeune fille, être déjà femme).

gualdrappa, n.f. Tapis de selle, caparaçon. Fig. Femme de mauvaise vie, chabraque, gourgandine. Sin. bagascia, pocadibonu.

gudimentu, n.m. (da gode). Jouissance. Sin. goiu.

idilliu, n.m. Idylle.

imbafachjà, v.t. (da bafachju, bavard, blagueur). Emberlificoter par des discours.

immurbidissi, v.p. (da morbidu, délicat). S’efféminer.

impachjarissi, v.p. (da pachjà, désirer fortement). Se prendre d’une folle passion.

impachjaritu, v.p. Engagé dans de folles amours faites de passion et de souffrance.

impachjulitu, a. Fort attaché à une femme, malgré des difficultés.

impannà, v.t. (da panni, habits). 1. Emmailloter, habiller. 2. Entre in i panni : fig. impannallu à una donna (la pénétrer). Sin. V. cuità. V. Brantôme : « leurs dames ont dérobé leur coup en robbe. »

impedita, a. Enceinte. Sin. V. incinta.

impelà, v.i. (da pelu, poil). Pousser du poil au sexe ; devenir pubère.- U zitellu impela prima di tirà, a zitella impela sempre nanzu à e prime regule.

impregnà, imprignà, v.t. Féconder, engrosser.

impuberu, a. Impubère.

impudicità, n.f. Impudicité.

impudicu, n.f. Impudique.

imputente, a. è n. Impuissant.

inanillà, v.t. (da anellu). Mette l’anellu, fà l’anellu. Epouser.

inanillassi. v.p. Se marier.

inarcà, v.i. (da arcu, arc). 1. Arquer. 2. Etre en érection, vulg. bander.

incapricciassi, v.p. (da capricciu, caprice). S’éprendre, s’énamourer, s’engouer.

incazzì, incazzisce, v.i. (da cazzu). Rechercher l’accouplement

incazzitu, a. In esaltazione erotica. Fou d’amour, en rut.

incestu, n.m. Inceste.

incestuosu, a. Incestueux.

incinghje, incigne, v.t. (da cinta, ceinture et taille, partie du corps). Féconder, engrosser.

incinta, a. Enceinte, grosse. Sin. gravida, gravigna, impedita, pregna.- Avè a sputachjula cum’è e donne incinte.

incrichjà, v.t. (da incrichja, trou de la serrure). Fig. Incrichjallu à una donna (la pénétrer). Sin. cuità.

incristita, a. (da cresta di a gallina, crête). Si dice d’una donna disposta « à far male » -dice FALCUCCI- cù un omu. Coureuse.

incudati, a. (da coda, queue). Se dit des chiens qui ne se séparent pas après l’accouplement.

inculà, v.t. (da culu, cul). Fà attu di sodomia. Enculer, sodomiser.

inculatu, a. Enculé, sodomisé, n.m. Pédéraste passif.

incurdatu, a. Raide, raidi.

incurniame, incurnime, n.m. (da curnutu). Cocuage.

indebulì, -isce (da debule, faible). Affaiblir, avachir. Dettu : « amore indebulisce », risposta : « pane è casgiu scimisce ».

indunnazzitu, a. (da donna, femme). Qui désire la femme.

infantassi, v.p. Faire les relevailles.

infimminì, -isce, v.i. S’efféminer.

infrugnà, v.t. (forse metat. di infurnà). Pousser pêle-mêle.- Fig. Infrugnallu à una donna (la pénétrer). Sin. V. cuità.

infullì, -isce, v.i. Pè u più, di e donne, impazzisce per capricciu d’amore. Devenir folle d’amour.

infurcatoghja, infurcatura, n.f. (da forca, fourche). Entre-jambes. D’une femme, ouverture des cuisses. Sin. tralanchera.

ingallichjitu, ingallizzitu, a. (da gallu, coq). Excité sexuellement, émoustillé. Sin. ingrillachjitu.

ingannà, v.t. Tromper. Ingannà una donna (Séduire une femme et l’engrosser).

ingannadore, n.m. Suborneur.

ingarzillì, -isce v.i. Regaillardir.

ingarzillitu, a. Emoustillé, « Eppo’ dopu, tutta ingarzillita, mi prupone di chjinami in u so’ lettu » (P. ROCCA).

ingenerà, inghjenerà, v.t. Engendrer, procréer.

ingenuità, n.f. Ingénuité.

ingenuu, a. 1. ingénu, naïf. 2. Fem. Ingenua, qui est libre. Si dice d’una femmina matura sempre fantina, vieille fille.

inghjelusì, inghjalusì, -isce, v.i. Devenir jaloux. Rendre jaloux.

inglesi, n.m.pl. Menstrues. Sin. regule, mesi.- Prucantula : « L’inglesi scalanu ogni mese ; -chì face tandu u Capicursinu ?-Parte in Capraia è s’anneia ; -È u Venachese chì face ? -Cambia pozzu è tanieghja ».

ingravidà, v.t. (da gravida, enceinte). Engrosser.

ingrillachjì, -isce, v.t. (da grillu, grillon). Emoustiller, exciter, inciter au plaisir.- A vista ingrillachjisce l’omu quant’è a tucchichjata a donna.

ingrillachjissi, v.p. S’exciter facilement.

ingrillachjitu, a. Excité sexuellement, émoustillé.

innamurà, v.t. Rendre amoureux.

innamuramentu, n.m. Période, temps de l’amour.

innamurassi, v.p. S’énamourer, s’éprendre, devenir amoureux.- S’innamoranu ancu i cechi, o i sordi.

innamurata, a. è n.f. Amoureuse, dulcinée, femme aimée, par ext. Fiancée. Sin. dulcinea, pachjara.

innamuratu, a. è n.m. Amoureux, énamouré, soupirant.- Innamuratu fracicu (amoureux fou).- Innamurati cum’è Parigi è Vienna (allusione à l’opera di u Pueta Pastore).- U più grande penseru d’una donna deve esse di rende sempre u maritu innamuratu.- Dui veri innamurati ùn si sanu nigà mai nunda.- I più struiti, savii è assinnati, scimiscenu quandu elli sò innamurati.- Un’ si pò esse innamuratu tutta a so vita.

innamurichjassi, v.p. S’amouracher.

innumaccì, innumazzì, -isce, v.i. (da omu, homme). Si dice di i zitelloni chì « tiranu » u caghju. Se muer en homme, devenir un homme.

intimu, a. è n.m. Intime.

intinghje, intigne, v.t. mette à mogliu. Tremper. Fig. Coïter. Sin. V. cuità.

intrigante, a. è n.m. Intrigant, entremetteur.

intrigu, n.m. Pratica secreta per fà riesce un affare. Intrigue.- Intrighi amurosi (commerce de galanterie).

invacuchitu, a. Epris.

invaghì -isce, invacucchì, -isce, v.i. S’éprendre. Avoir le « coup de foudre ». Etre pris d’une impulsion sexuelle soudaine. Etre fou d’amour. Etre en rut. « … in u mese di li fiori, / quandu roncanu i sumeri, / invaghiti da l’amori » (Simonu d’AULLÈ, « Risa corsa », p.3).- Invacucchì di a più goffa (s’éprendre de la plus laide).

invaghichjassi, v.p. Devenir amoureux. Se passionner, se coiffer de quelqu’un.

invidia, inviglia, n.f. Envie, jalousie.- E donne anu più invidie è ghjelusie frà elle chè cù l’omi.

invidià, inviglià, v.t. Envier, jalouser.

inviduvà, v.i. (da veduvu, veuf). Devenir veuf ou veuve.

invirtitu, a. è n.m. Inverti, homosexuel.

lacrime, n.f. pl. Larmes.- Lacrime di donna, funtana di malizia.

lampetta = lampu.

lampu, n.m. Ciò chì ghjè lampatu, zirlatu. Sperme.

levatrice, n.f. (da levà, enlever). Accoucheuse, sage-femme. Sin. Accuglidora, bonadonna, mammana.

lesbiana, n.f. lesbienne. Sin. omosessuale, tribada.

lezia, n.f. Mignardise.

libidinosu, a. Libidineux, lascif.

licenzia, n.f. Libertà cuntraria à u galateu. Licence.

licenziosu, a. Licencieux, grivois, graveleux. Sin. grassu, oscenu, sporcu, svergugnatu.

lingua, n.f. langue.- Fà una lingua (V. u lat. « cunnilingus, da « cunus », connu, è « lingere », liccà ; chì chjama a lingua).

lofia, n.f. Truie. Fig. Femme de mœurs faciles. Marie-couche-toi- là.

lubricità, lubricitai, n.f. Lubricité.

lubricu, a. Lubrique.

lucchettu, n.m. Cadenas, loquet. Mette u lucchettu à una donna (lui mettre une ceinture de chasteté).

lunatica, a. (da luna, lune). Stérile. Bréhaigne (animaux).

lusinga, lusinghera, n.f. Flatterie, leurre, cajolerie.

lusingà, allusingà, v.t. Flatter, attirer, aguicher, cajoler.

lusingheru, a. Attrayant, alléchant. Una donna lusinghera (alléchante).

lusingu, allusingu, n.m. Attirance. Sin. attraenza, seduzzione.

lussuria, n.f. Luxure, lubricité, débauche.

lussuriosu, a. Luxurieux, impudique.- Esse un beccu (o un caprone) lussuriosu (avoir une passion immodérée pour faire l’amour).

maccarellu, n.m. Proxénète. Sin. ruffianu.

maciappula, n.f. Bulbe, oignon. Gland de la verge. Sin. V. caperozzulu.- Maciappula appinzata, inciaccata, purpurina.

malfrancese, n.m. Syphilis, vérole.

malinconicu, a. Mélancolique, triste, chagrin.

malincunia, n.f. Mélancolie, vague à l’âme.

mammana, n.f. (da mamma, mère). Accoucheuse, sage-femme. Sin. accuglidora, bonadonna, levatrice.

manfiu, n.m. Colon, gros intestin du caecum au rectum.- Fig. Pocu manfiu, (quelle grosse verge !).

manfu, n.m. (da manfanile, manche de fléau). Verge des équidés.

manganu, n.m. (da manghinà, balancer). Pop. Grosse bitte. Sin. V. cazzu.

manighjà, v.t. (da manu, main). Tripoter.

manimollu, n.m. Geste efféminé.

marità, v.t. Marier, donner en mariage.- A donna chì sceglie assai, si marita male.- À chì si marita in seconde nozze, pianghje spessu e prime.- Figlie da marità, fastidiose à guvernà.- À ch’ùn hè nè omu nè donna, ùn si deve marità.

maritaghju. n.m. Epousailles.- Ùn ci hè maritaghju senza batalaghju.- Muvra di maghju, prontu maritaghju (la vue d’un mouflon en mai -ce qui est rare- est signe d’un mariage prochain).

maritassi, v.p. Se marier.- Maritassi per amore (se marier par amour).- Maritassi per cunvenienza (se marier par convenance).- A giuvanotta deve esse donna di casa prima di maritassi.- À chì dice sempre di nò, ùn pò sperà di maritassi.- L’omu chì sceglie di maritassi, face spessu cum’è a farfalla : gira è gira è po casca in a lumera.

maritu, n.m. Mari, époux.- Giuvanotta da maritu (fille à marier).- Circà maritu (vouloir se marier).- Piglià maritu (se marier).- Ripiglià maritu (se remarier).- Megliu chè nunda, maritu vechju, o guarciu.- Maritu aghju, maritu ùn aghju, mi maritu à e pompe di maghju.- Moglia è maritu ponu esse in guerra u ghjornu, ma a notte facenu a pace.

maschezza, maschjezza, mascezza, n.f. Masculinité, virilité. 

maschigna, a. Hommasse : una donna di isse maschigne.

maschjaccia, maschjetta, maschjotta, n.f. Garçonne.

maschile, maschjile, mascile, a. Mâle, masculin. U sessu maschile (le sexe masculin).

maschjottu, n.m. Ferru chì entre in un altru ferru per cunghjunghje. Fig. Gland de la verge. Sin. V. caperozzulu.

maschju, mascu, masciu, a. è n.m. Mâle, masculin.

maschjufemmina, n.m. Chì hà a natura di u maschju è di a femmina. Hermaphrodite, androgyne.

mascighjà, v.i. Parlendu d’un omu, circà à tenesi cù un’altru omu. (pour un homme, désirer l’amour physique avec un homme).

maschilinismu, -isimu, n.m. Masculinisme.

maschilinità, n.f. Masculinité.

maschilinizà, v.t. Masculiniser.

masochismu, -isimu, n.m. Masochisme.

masturbazione, n.f. Masturbation . Sin. onanismu.

masturbassi, v.p. Se masturber, vulg. se branler.

matrimoniu, n.m. Mariage. Noces.
Matrimoniu legale, civile, religiosu, putativu, nullu, cristianu, morganaticu.- Matrimoniu in chjesa (mariage religieux).- Matrimoniu di cunvenienza (mariage de raison).- Impedimenti di matrimoniu (empêchements à un mariage). – Prumessa di matrimoniu (promesse de mariage).
Matrimoniu sittembrinu, prestu veduvu o mischinu.- U ghjornu di u matrimoniu, o si nasce o si more.- U matrimoniu hè un mantellu chì copre più e miserie di l’omu chè quelle di a donna.- Matrimoniu à a greca (forse da « gregha », foule), o à mal destinu, o à gran destinu, o di volpi (mariage à la gaumine) : « Lorsque les parents s’opposent à leur mariage, les jeunes gens, accompagnés de témoins, se rendent à la messe du dimanche. À l’élévation de l’hostie, le garçon se lève : à haute et intelligible voix il déclare que devant Dieu et devant les hommes il prend telle fille ici présente pour sa véritable et légitime épouse et il quitte aussitôt l’église en courant ; immédiatement après lui, la jeune fille prononce les mêmes mots et, à son tour, s’enfuit » (M.-R MARIN-MURACCIOLE, « L’Honneur des Femmes en Corse du XIIIe s. à nos jours », éd. Cujas, Paris 1964, p. 307).

matrimuniale, a. Matrimonial. Dispensa matrimuniale.

mazzupichjate, n.f.pl. (da mazza, bâton è pichjà, taper). Erections successives. Sin. cazzate.

mazzupichju, n.m. Membre génital des équidés. Pocu mazzupichju ! (se dit d’un pénis exceptionnellement grand). Sin. V. cazzu.

meatu, n.m. Méat urinaire.

membru virile, n.m. Membre viril. Sin. V. cazzu.

mesi, n.m.pl.  Mois, Menstrues : avè i so mesi. Sin. inglesi, morbetta, regule.

messalina, n.f. Femme de mœurs débauchées.

mette, v.t. Mettre. Mettelu à una donna (la pénétrer). Sin. V. cuità.

mezana, mizana, meziana, n.f. (da mezu, milieu). Entremetteuse, procureuse.

mezanu, mizanu, mezianu, n.m. Entremetteur, marieur.

minchjone, n.m. 1. Grosse bitte. 2. Sot, niais.

minchju, minchjulu, n.m. Verge, pénis, membre viril. Sin. V. cazzu.

moglia, moglie, mugliera, n.f. Femme, épouse.- Piglià moglia (prendre femme).- Ùn vulè moglia (ne pas vouloir se marier).- L’omu ch’ùn piglia moglia hè una anca di trisori.- Cavalli, cani, fucili è moglie ùn si ne tene in cumunu.- Vinu bonu è moglia bella finiscenu prestu.- A moglia di u cumpagnu hè sempre più bella.- À chì perde a moglia cù ragione, ùn si pò chjamà curnutu.- In cumpagnia, ancu u frate pigliò moglia.- Fichi è moglie si pò sceglie.

monogamia, n.f. Monogamie.

monogamu, a. Monogame.

morbetta, n.f. Menstrues. Sin. inglesi, mesi, regule.- Hè scalata morbetta (c’est le début des menstrues).

mugliaccheru, n.m. Cavalier d’escorte d’une mariée. Garçon d’honneur. Sin. braccere, cicisbeu. « E strade… eranu nere di mugliaccheri, à sella, à umbastu e à pelu. Quelli ch’un’ avianu cavalcatura a s’eranu tocca à pedi par un mancà a nozza » (S. CASANOVA : « Primavera corsa », p. 27).

mugliera, mugliere, n.f. V. Moglia.- Piglià mugliè, ch’affirmarè.- Me mugliera hè fatta à cricca, quandu troppu, quandu micca.

muglierassi, v.p. Se marier, prendre femme. Sin. ammugliassi, maritassi, spusassi.

muglierassi, v.p. Se marier, prendre femme. Sin. ammugliassi, maritassi, spusassi.

mullizzosa, a. (da mullizzu, saleté, crasse). Sale. N.f. Femme de mœurs faciles, et vénale, grue, salope. Sin. bagascia, gualdrappa.

munta, a. (da munghje, traire). Traite. Una donna munta (plate de poitrine).

muschighjà, v.i. (da mosca, mouche). Si dice di e truite chì saltanu for d’acqua per caccighjà l’insetti è di l’omi chì cercanu a donna. Courir le guilledou, chercher des aventures galantes.

muscu, n.m. Odeur.- Per l’omu basta a vista, ma pè a donna, u muscu.

mutevule, (da mutà, muer). Inconstant, volage.

muzza, n.f. Les poils du pubis. Par extension, le sexe féminin. Sin. V. vulva.- Una muzza in cova (le sexe d’une vierge).- Una muzza secca (le sexe d’une vieille).

narcissismu, -isimu, n.m. Narcisisme.

nardellu, n.m. Verge en érection.- S’o piantu u mio nardellu, nascenu l’omi senza capelli (je suis malchanceux).

natica, n.f. Fesse.

natura, n.f. Nature. Parties qui servent à la reproduction, surtout chez les femelles. V. Brantôme : « Il la fit empaler par sa nature, ce dont elle mourut ». Sin. V. vulva è cazzu.

nizzulime, n.m. Vagissements, gémissements. U nizzulime di l’amore (Cris haletants caractéristiques du coït). Sin. spatansciu.

nozza, n.f. Noce, mariage, épousailles.

nudu, a. Nu.- Nudu in fante, cum’è un pernicottu, o cum’è un ovu (nu comme un ver).

nuzziale, a. Nuptial.

ochjizà, uchjizà, v.t. (da ochju, œil). Faire les yeux doux à une femme. Lancer des œillades.

ochju, n.m. Œil.- Ochju merlinu (l’anus). Sin. anu, culu, organu, uchjera.

omesca, n.f. Virago.

omosessuale, a. è n.m. Homosexuel, -elle. Sin. invertitu.

omosessualità, n.f. Homosexualité.

omu, n.m. Homme.- Hè u so omu (c’est son homme).

onanismu, -isimu, n.m. Onanisme.

organu, n.m. organe. Anus. Sin. anu, culu, ochju merlinu, uchjera.- Avellu in l’organu (l’avoir dans l’os).- Vai è pigliala in l’organu (va te faire fiche).

orgasmu, n.m. Orgasme.

oscenu, a. Obscène.

ossessu, a. Obsédé.

ovachja, n.f. (da ovu, œuf). Ovaire.

ovu, n.m. Œuf (symbole de fécondité).

oziu, n.m. Oisiveté, loisir.- L’oziu amurosu scaccia u sonnu.

pachjà, v.t. Désirer fortement. Pachjassi una donna d’ochji.

pachjaru, pacciardu, a. Paillard, lubrique. Un frate pacciardu.

paffa, n.f. Fesse

paffutu, -a, a. Potelé, -e. Fessu. Sin. culapputu. Donna paffuta in lettu piumutu (femme potelée dans un lit douillet).

palla, a. Balle. Fig. Gland de la verge. Sin. V. caperozzulu, N.f.pl. E palle, les testicules. Sin. V. testiculu.

palpighjà, v.t. Peloter. Sin. tucchighjà.

parte, v.t. Partir. Atteindre l’orgasme.

partu, n.m. Accouchement, enfantement.- In partu (sur le point d’accoucher, en travail).- Esce di partu (relever de couches).- Esciuta di partu (relevailles). Coglie, piglià un partu (accoucher une femme).

parturì, -isce, v.i. Accoucher, enfanter.- Esse vicinu à parturì (être sur le point d’accoucher). Sin. sgravà. Per l’animali : purcellà (a lovia) ; catellà (a cuchja) ; pulletrà (a ghjumenta) ; vitellà (a vacca).

parturiente, parturiscente, n.f. Accouchée.

pascipecura (à-), luc.avv. (Coïter) comme les moutons, comme les bêtes, face contre dos.

pasciutu, a. (da pasce, paître). Brouté. Esse d’amor pasciutu (être repu d’amour).

paspà, appaspà, v.t. Palper, tâter, peloter.

passione, Passion, amour.- Pigliassi di passione pè una zitella.- A passione acceca.

passiunaccia, n.f. Passion folle.

passiunassi, appassiunassi, v.p. Se passionner, s’enticher.

passiunatu, appassiunatu, a. Passionné, entiché.- Pò purtà à a tomba un amore appassiunatu sì da u matrimoniu ùn hè cuntentatu.

passiunella, n.f. Passionnette, amourette. Sin. amurichjata.

patana, patanechja, n.f. (da « patanu », évident, manifeste, que tout le monde doit connaître). Vulve (terme d’adolescents, indiquant le sexe féminin avec le sens de chose que l’on peut et doit découvrir dans l’autre sexe. Sin. V. vulva.

patena, n.f. Patène. Testicule dans l’expr. Fig. et euphém. Mi rompi e patene ! Sin. V. testiculu.

pederastia, n.f. Pédérastie. Sin. Sodomia, uranismu.

pederastu, n.m. Pédéraste.

pedigialla, n.f. Putain.

pelu, pilu, n.m. Poil.- Pelu caninu, o tupinu (poil follet).- U primu pelu (le duvet).- À pelu (à poil).

penciulu, spenciulu, a. Pendant, retombant, flasque.

pene, n.m. Pénis, verge, membre viril. Sin. V. cazzu.

pettacciuta, pittacciuta, a. (da pettu, sein). Qui a une forte poitrine.

pettegula, pittegula, a. Bégueule.- Ùn mi fà a pettegula (ne sois pas si prude).

pettichjola, pittichjola, n.f. (da pettu, sein). Femme qui a de petits seins.

pettighjà, pittighjà una donna (peloter ses seins).

pettignolu, n.m. Pénil, mont de Vénus.- Avè u pettignolu mondu (être impubère).- Avè u pettignolu pilutu (être pubère).

pettu, n.m. Poitrine. Mamelle, sein : petti inziriti, uverozi (fermes), pallerini (fermes et ronds), à bastella, à schiaccia (plats), vaccini (tombants).- Avè un bellu pettu (avoir une belle poitrine).- Avè i petti gonfii (avoir les seins gonflés de lait).

petturiccia, pitturiccia, n.f. Poitrine opulente : poca petturiccia !

pillula (cuntraccettiva), n.f. Pilule contraceptive : piglià a pillula.

pichjettu, n.m. (da pichju, coup). Coup léger.- Tirassi un pichjettu (tirer un coup). Sin. V. coitu

pinnechja, n.f. 1. Touffe de poils. 2. Vulve. Sin. V. vulva.

pinzettu, n.m. (da pinzu, pointe). Clitoris. Sin. bottulellu, clitorida, ghjuvichellu.

pippa, n.f. Pipe.- Gall. Fà una pippa (faire un pompier).

pippina, pippinella, pippinu, n.m. Verge de très jeunes garçons, quéquette, quiquette, zizi. Sin. piscina.

pisà, suppisà, v.t. Lever, soulever, relever.- Pisassi, suppisassi e rote (se trousser).

pisciarritta, n.f. Litt. Qui pisse debout.- Esse una pisciarritta (avoir franchi la ménopause).

piscina, piscinella, n.f. (da piscià, pisser). Verge de très jeune garçon, quéquette, quiquette, zizi. Sin. Pippina, pippinu

pisella, n.f. Vulve.- L’hà incalcatu a pisella (il l’a baisée). Sin. V. vulva.

pitturicciuta, a. (da petti, seins). Qui a une poitrine opulente, qui a du corsage.

pizzicore, n.m. Impatience amoureuse.- Avè u pizzicore (avoir les sens qui démangent).

pizzicu, n.m. Pinçon.- Basgià à pizzicu o à pizzichì (embrasser à la pincette, en pincette).

platonicu, a. Platonique : amore platonicu.

pocadibonu, n.f. Dévergondée, gourgandine. Sin. bagascia, gualdrappa.

poligamia, n.f. Polygamie.

poligamu, a. è n.m. Polygame.

pornografia, n.f. Pornographie.

pornograficu, a. Pornographique.

potta, n.f. (forse da una basa indoeuropea cù u significatu di labbru, lèvre). Vulve. Sin. vulva.- Per analugia : potta marina (méduse).

predilettu, a. Bien-aimé.

predilezzione, n.f. Prédilection.
	
pregna, a. (da impregnà, féconder). Enceinte, grosse. Sin. V. incinta.

prelebatu, prelibatu, a. Excellent, sublime.- Prelebatu cum’è l’amore scappaticciu.

prepuziu, n.m. Prépuce. Sin. cappucciu, capicciolu.

preservativu, n.m. Préservatif. Sin. cappotta inglese.

preteritu, n.m. Derrière, postérieur. Sin. V. daretu.

prettu, a. Qui a la chair ferme : avè i petti pretti.

priapismu, priapisimu, n.m. Erezzione invuluntaria di u pene. Priapisme.

priappu, n.m. In a Roma antica, diu di l’orte è di e vigne, persunificazione di a virilità, ma in Corsica ùn s’amenta chè pè e briachine, ciò chì spiega l’espressione : « avellu cum’è Priapu » : esse incapace d’amore fisicu (être impuissant, manquer de virilité, avoir l’aiguillette nouée).

prucace, a. Téméraire, pétulant, provocant.- Una donna prucace (insolente).- Donna prucace hè petra fucace.

prude, prudì, -isce, v.i. (da prudita, prurit). Démanger.- Li prudisce (elle désire coïter).

pruposta, prupusizione, n.f. Proposition, offre.- Fà pruposte à una femmina (faire des avances à une fille).

prustituì, -isce, v.t. Prostituer.

prustituta, n.f. Prostituée. Sin. Puttana.

prustituzione, n.f. Prostitution. 

pruvucà, v.t. Provoquer, défier.

pube, n.m. Pubis.

pubertà, n.f. Puberté.

puberu, a. Qui a du poil, pubère.

publiche, n.f.pl. Publications de mariage.

puchjucula, puchjuculella, n.f. (da puchjuculu, porc). Femme de mœurs légères, coureuse.

pudibondu, a. Pudibond. Sin. vergugnaghjolu.

pudicamente, avv. Pudiquement.

pudicità, pudicizia, n.f. Pudicité. Sin. ritenuta, russore, vergogna.

pudicu, a. Pudique. Sin. castu.

pudore, n.m. Pudeur.- Pienu di pudore (prude).

pugnetta, n.f. (da pugnu, poing). Masturbation. Sin. masturbazione, sega.- Batte a pugnetta, fassi una pugnetta (se masturber).

pulzellu, -a, Gall. pussellu, -a. è n. Puceau, pucelle.

puntettu (u-), Quartieru bastiacciu. « U Puntettu è sempre statu u nidu di e belle zitelle chi facenu cummerciu di a so carne » (S. DALZETO).- Andà à u Puntettu (fréquenter les maisons closes, aller au bordel).

puppa, puppula, n.f. Sein, mamelle.

puppuluta, a. Qui a une poitrine avantageuse (Pop. il y a du monde au balcon !).- (Pregà) pace è salute, è donne puppulute.

purghjena, n.f. Femme de mauvaise vie, gourgandine.

pussede, v.t. Posséder : pussede una donna.- Beatu chì ti vede, è più chì ti pussede.

putifara, n.f. Vagin. Sin. vagina.

puttana, a. è n.f. Putain. Sin. prustituta.

puttaneru, n.m. Omu chì li piacenu e puttane. Putassier. Omu chì spende i so solli cù e puttane. Arg. miché, micheton. Maccarellu. Ruffian.

quentu, a. Beau, parfait, accompli.

raffrinassi, v.p. (da frenu, frein). Commander à ses passions, se maîtriser.

rapì, -isce, v.t. Enlever de force, ravir.

rapidore, -trice, n. Ravisseur, ravisseuse. 

rapimentu, n.m. Rapt, enlèvement fait avec violence.

regule, n.f.pl. Règles, menstrues. Sin. inglesi, mesi, morbetta.

relazione, rilazione, n.f. Relation.- Avè una relazione (avoir commerce avec une femme).

ribaldu, a. è n.m. Personne de mœurs déréglées, ribaud, coquin.

ritenuta, n.f. Retenue, pudeur.

rivale, a. è n. Cuncurrente in amore. Rival.

rivalità, n.f. Rivalité.

rivalizà, v.i. Rivaliser.

rizzevule, arrizzevule, a. (da rizzà, dresser). Erectile.

rocca, n.f. Quenouille, (jadis, cadeau traditionnel de mariage).

rota, n.f. Jupe.- Pisassi, suppisassi a rota (se trousser).

rubacori,  n.f. (da rubà, arrubà, voler). Femme coquette, allumeuse. Sin. V. cicisbea.

ruffianu, n.m. Ruffian, débauché. Proxénète, souteneur.

russore, russure, n.m. (da rossu, russu, rouge). Pudicité, pudeur.

ruzzicà, stuzzicà, taruccà (donne, zitelle). Lutiner.

sadismu, sadisimu, n.m. Sadisme.

salitu, a. (da sale, sel). Salé.- Discorsi saliti (propos grivois).

sangue, n.m. U sangue (les menstrues).

sbancalata, n.f. Femme de mauvaise vie, prostituée, pop. salope.

sbiguttitu, a. Troublé, effaré. Sbiguttitu d’amore.

sbramà, v.t. (da brama, envie). Satisfaire l’envie, le désir.

sbramassi, v.p. Se satisfaire, s’en payer.

sbrancassi, v.p. (da sbrancà, écarter). Ecarter les cuisses. Sin. sfurcassi.

sbroglia, a. (da sbruglià, caccià l’imbrogliu). Qui a accouché : una donna sbroglia.

sbuchjà, v.t. (V. abbuchjà). Eplucher.- Fig. Sbuchjà cazzi (pour une femme, coïter sans retenue).

sbuchjona, n.f. Femme qui se donne facilement. Dicenu : « hà sbuchjatu più cazzi chè pomi ».

sbuzzacata, a. (V. bozzacatu). Senza bozzacu. Qui a le derrière plat. Sin. scatraculata.

scaldapiscia, scallapiscia, n.f. (da scaldà, chauffer, è piscia, urine). Blennoragie.

scappà, scappassine, v.t. Convoler d’un commun accord avant célébration du mariage. Sin. fughje, fughjesine.

scappaticci, n.m.pl. Couple qui convole avant la célébration du mariage. Sin. fughjiticci.

scappuccià, v.t. (da cappucciu, prépuce). Décalotter.

scapulu, a. célibataire. Sin. Fantinu, figliu.- Donna impedita (enceinte) deve avè più cura di sè chè quandu ella hè scapula.

scaricà, v.t. Décharger. Gall. Ejaculer.

scatraculata, a. Qui a le derrière plat. Sin. sbuzzacata.

schizzà, schizzità, v.t. Gicler. Ejaculer.

sciaccà, v.t. Ecraser. Sciaccallu à una donna (la pénétrer). Sin. V. cuità.

sconciu, a. Dérangé, défait : un lettu sconciu.- Manere sconce (manières inconvenantes, obscènes). Sin. grassu, licenziosu, oscenu, sporcu.

scrottu, n.m. pelle chì cuntene i testiculi. Scrotum.

sculappà, v.t. (da cula). Mettre les fesses à nu.

sculettà, sculittà, v.i. Remuer les fesses. Pop. Onduler du popotin.

sculifà, v.i. Trousser.

sculifassi, v.p. Se trousser.

sculifatu, a. Qui a le derrière découvert.- Donna sculifata, chere una chjichjata.

sculiscià, v.i. Glisser, tomber.- Sculiscià in u peccatu (se laisser séduire, fauter). « E vo, zitelli spitturisgiate, / Comu è che tanta roba ci mustrate ? / Sfidendu di la carne, a tentazione ? / piattate a pitturiccia, attinzione ! / quandu s’ha pelle tinnarata e liscia, / si nun s’ha capu fermu, si sculiscia ! (S. D’AULLÈ, « Risa corsa », p. 29).

scuncià, v.t. Avorter. Sin. aburtì.

scunciassi, v.p. Avorter, faire une fausse couche.

scunduttatu, a. (da cundotta, conduite). Dissolu, libertin.

secreti di sacone. Secrets d’alcôve.

sede, seda, v.t. Saillir (en parlant des ovins et caprins).

seduta, siduta, n.f. Saillie. Vulg. Quelquefois, en parlant des femmes, coït.

seduce, v.t. Séduire.

seducente, a. Séduisant.

seduttore, n.m. Séducteur, don Juan, aguicheur.

seduzzione, n.f. Séduction, attirance. Sin. attraenza, lusingu.

sega, n.f. Scie.- Fassi, battesi una sega (se masturber, se branler).

sensuale, a. Sensuel. Sin. libidinosu.

sensualità, n.f. Sensualité.

sentimentale, sintimentale, a. Sentimental.

sentimentalità, n.f. Sentimentalité.

sentimentu, n.m. (da sente, sentir). Sentiment.

serinatu, a. (da sera soir).- Amore seratinu hè crechju o anudinu.

Serichjula, n.f. (da seru, petit-lait). Ejaculation acqueuse d’un jeune impubère. Sin. acquazzina. Cuntr. caghju pagnu.

sessu, n.m. Sexe. Sessu maschile, sessu femminile.- Sessu ghjentile (les femmes).

sessualismu -isimu, n.m. Sexualisme.

sessuale, a. Sexuel.

sessualità, n.f. Sexualité.

sessulu, n.m. Le derrière. Sin. V. daretu.

sfacciatella, n.f. (da « faccia », figure). Zitella impachjucula chì li piace à scherzighjà cù i maschji. Jeune effrontée, garçonnière.

sfervuratu, -a, a. Sans ferveur. Passif -ive en faisant l’amour.- Donna sfervurata ùn vale una cazzata.

sfiurà, v.t. (lat. « deflorare », caccià u fiore). Déflorer. Sin. spulzellà, svirginà.

sfrinassi, v.p. (da frenu, frein). Se dépraver.

sfrinataghjina, n.f. Licence, libertinage.

sfrinatu, a. Débauché, dissolu, licencieux. « Emu da pianghje à Spanettu / Senza fà carnavalate / Un si parli di ghjemente, / Queste sò cose sfrenate. » (S. CASANOVA, « A morte di Spanettu »).

sfugliarella, n.m. fr.smu (da sfuglià, effeuiller). Effeuilleuse, strip-teaseuse.

sfurcassi, v.p. (da forca, fourche). Ecarter les cuisses. Jambe de-ci, jambe de-là. Sin. sbrancassi.

sghizzu, n.m. Derrière, postérieur. Sin. V. daretu.

sgravà, v.t. (da gravida). Accoucher. Sin. parturì.

sgualdrinu, a. Joyeux.- Una veduva sgualdrina (une veuve joyeuse).

sifilicitu, a. Syphilitique.

sirinatu, n.m. (da sera, soir). Sérénade.

sisu, n.m. Effluve. Sisu di donna (effluve féminin).

siza, n.f. Sin. V. vulva.

sodomia, n.m. Sodomie. Sin. pederastica, uranismu.

spasimà, v.i. (da spasimu, spasme). Etre éperdument amoureux.

spasimante, a. Pantelant.- Fà u spasimante (faire le langoureux).

spasimatu, a. En transes érotiques.

spasimu, n.m. Spasme. Transe érotique.

spatanscià, v.i. (da ansciu, haleine). Haleter.

spenciulà, v.t. Pendiller.

spenciulatu, spenciulu, a. Retombé, pendant.

spermatozoide, n.m. Spermatozoïde.

spermaticu, a. Spermatique.

spermu, sperma, n.m. Sperme.

sterile, a. Stérile.

sterilettu, n.m. (fr. smu). Stérilet.

spitturicciassi, spitturighjassi, v.p. (da pettu, poitrine). Se découvrir la poitrine, se dépoitrailler.

spitturicciata, spitturighjata. Qui montre ses seins.

spitturicciatu, spitturighjatu, a. Dépoitraillé.

sporcu, a. (da porcu, porc). Obscène, grossier, pornographique. Sin. grassu, licenziosu, sconciu, svergugnatu.

sposu, sposa. n. Epoux, épouse.- Dà per sposa (donner en mariage).- A sposa (la mariée).- Piglià per sposa (prendre pour épouse).- Prumessi sposi (fiancés).- À u mulinu è à a sposa manca sempre qualcosa.- Giuvanotta bella è ghjudiziosa puderà senza dota fassi sposa.

spregnà, v.i. Mettre bas. Sin. catellà (les chiennes), vitellà (les vaches) ; pour les femmes : parturì.

spuglià, v ;t. Déshabiller. Sin. sveste.

spugliaccassi, v.p. Se déshabiller à moitié ; étaler avec complaisance ses avantages physiques ; faire la belle jambe.

spugliaccata, a. è n.f. en petite tenue ; à demi-nue. Una spugliaccata (une femme galante ; pop. Une dégradée).

spugliassi, v.p. Se déshabiller.

spulzellà, Gall. Spussellà, v.t. Dépuceler. Sin. sfiurà, svirginà.

spurcheria, n.f. Obscénité.

spurchizia, n.f. Lubricité.

spurcinillata, n.f. (da purcellu, porc, cochon). Obscénité.

spuriu, a. Incestueux, adultérin, bâtard.

spusà, v.t. Epouser, marier.

spusaliziu, n.m. Epousailles, hyménée. Sin. maritaghju, nozze.

stanciu, n.m. (da stancià, cesser). Ménopause.

stimulà, v.t. Stimuler, émoustiller, exciter.

straviziu, n.m. Excès, orgie. Passion dévorante. Perversion sexuelle. Homosexualité.

strughje, v.t. fondre.- Fig. Si strughjia d’amore (il se mourait d’amour).- L’amore u strughje (l’amour le consume, le mine).

stupradore, n.m. Débauché, homme lubrique.

stupru, n.m. Stupre.

stuvigliu, n.m. récipient. Fig. très forte poitrine de femme.

sullizzicà, v.t. Chatouiller, Fam. Faire des papouilles.

sullizzi, sullizzichi, sulliculi, n.m.pl. Chatouilles.- Sullizzichi goderecci (caresses agréables, excitantes, attouchements qui font jouir).

susina, n.f. prune. Fig. La « nature » de la femme. Sin. V. vulva.

suspirà, v.t. Soupirer. Désirer ardemment. S’hè fatta suspirà assai (elle s’est faite longtemps désirer).

suspiru, n.m. soupir.- Suspiru fantinu (désir sexuel du célibataire).

svenesi, v.p. S’évanouir. Se pâmer. Sin. venesi menu.

svergugnà. Faire honte.- Svergugnà una donna (attenter à sa pudeur).

svergugnatu, a. (da vergogna, honte). Obscène, indécent. Sin. grassu, licenziosu, oscenu, sconciu.

sveste, svestì, -isce, v.t. Dévêtir. Sin. spuglià.

svirginà, v.t. (da vergine). Dévirginiser, déflorer, dépuceler. Sin. Sfiurà, spulzellà.

tene, tene caru, v.t. Tenir, aimer.- Dimmi quant’è tù mi teni è micca quant’è tù mi veni.

tenesi caru, v.p. S’entraimer.

testiculu, n.m. Testicule. Sin. cuglione, palla, patena, timpanu.

tetta, n.f. Mamelle, téton, pop. nichon.

tastichjà, v.t. Eprouver du plaisir à tâter. Patiner une femme, la peloter.

tichju, n.m. Humeur.- Esse in tichju (être entiché).- Avè u tichju cù qualchiduna (s’en être entiché).

timpani, n.m.pl. Clochettes, grelots. Fig. Testicules.- Rompe i timpani (1. Casser les oreilles. 2. Casser les couilles). Sin. V. testiculu.

tippessa, tippetta, n.f. Fille hardie, effrontée.

tirà, v.t. Tirer. Ejaculer. Tirà acquazzina, tirà serichjula, tirà pagnu.- Quandu un zitellu entre in età di pubertà, si dice « tira pagnu ».

trallanchera, n.f. Périnée, entre-cuisses, entre-jambes, enfouchure.

trasamaghjine, n.f. Passion exacerbée.

tribada, n.f. Donna chì face l’amore cù un’altra donna. Tribade. Sin. lesbiana, omosessuale.

troia, n.f. Truie. Fig. Femme de mœurs faciles, Marie-couche-toi-là.

truiata, reghja truiana, n.f. Bande de dévergondés.- Fà parte di a reghja truiana (cumpiacesi in detti o fatti sporchi ; praticà inseme amore trà femmine è maschji).

trumbà, v.t. (da tromba, trompe, trompette). Fig. Coïter. Sin. V. cuità.

trumbata, n.f. Coït. Sin. V. coitu.

tucchichjà, v.t. (da tuccà, toucher). Produire un chatouillement agréable, titiller.

tucchichjata, n.f. Attouchement, pelotage, frotti-frotta.

tura (in-), luc.avv. Vigoureux.- Un vechju sempre in tura (toujours vert).

uchjera, uchjettu, uchjittu, n.f. (da ochju, œil). Anus. Sin. anu, culu, ochju merlinu, organu. « S » e falu, t’inbuffu à calci l’uchjittu » (S. D’AULLÈ, « Risa corsa », p.28)

umore, n.m. Inclination, penchant.

uterinu, a. Utérin. Furore utereinu (se dit d’une femme ardente dans les rapports amoureux).

uteru, n.m. Utérus.

uranismu, -isimu, n.m. Uranisme. Sin. omosessualità, sodomia passiva.

vacca, n.f. Fig. Femme de mœurs faciles, Marie-couche-toi-là. Sin. lofia, pocadibonu.

vagina, vagina uterina, n.f. Vagin.

vaginale, a. Vaginal.

valsu, n.m. Valse.- Valsu di a capra : ballu, tempi fà, trà donne, praticatu in tempu di cugliere ; ogni donna si ficcava in a patanechja un pugnu d’ulive ; vincia quella chì compiu u ballu, avia lentatu menu « cacarognuli » (ulive).

vanghigliacciu, n.m. (da vanga, bêche). Charivari lors du mariage de veuf. Sin. campanacciu.

veduvu, veduva, a. è n. Veuf, veuve.

Venere, Vénus.- Esse una Venere (être une beauté, une très belle femme).

venereu, a. Vénérien.- Ghjochi venerei (fornication).- Pigliassi un male venereu (Contracter une maladie vénérienne, pop. poivrer).

vergine, a. è n.f. Vierge.

vergogna, n.f. Honte, vergogne. Sin. Pudore, ritenuta.- E vergogne (les parties honteuses, que l’on cache, les organes génitaux).- Piattà e so vergogne (cacher le sexe).

vergugnosu, a. Honteux. Pudibond.

vezzu, n.m. Caresse, mignardise, cajolerie.

virginellu, -ella, n. Jeune puceau, jeune pucelle.

virginità, n.f. Virginité, pucelage.

vergugnaghjolu, (da vergogna, honte) a. Pudibond.

virile, a. Viril, mâle.- Età virile (âge viril).

virilità, n.f. Virilité, vigueur, verdeur.

virilmente, avv. Virilement.- Sin. cum’è l’omi.

virtù, n.f. Vertu.- Esse di poca virtù.- À menu di prudenza è gran virtù, frà sposi d’età differente ci hè ghjelusia, corne è schjavitù.

virtuosu, a. vertueux, honnête.

viulentà, v.t. Violenter, contraindre. Sin. abusà, furzà.

viziosu, a. Vicieux.

viziu, n.m. 1. Vice.- (Pregà) salute è viziu, è donne in precipiziu !- 2. Sécrétions préséminales.  

viziusella, n.f. Zerbinotta niscentre è viziosa. Minette, nymphette.

vizzichina, a. è n.f. (forse dim. di vizzosa). Pudibonde, bégueule.

vizzusellu, a. Mignard.

vizzusetta, a. è n.m. Coquette. Sin. V. cicisbea.

voglia, n.f. Envie, désir. Sin. brama, désideriu, invidia.- Fà vene a voglia (exciter l’envie).

volpe, n.f. Renard.- Corre a volpe : si dice di u cane chì caccighjeghja a volpe è di l’omu chì cerca a donna (chercher des aventures galantes).

voltacori, n.m. Séducteur, charmeur, envoûteur.

voluttà, vuluttà, n.f. Volupté.

vuluttuosu, a. Voluptueux.

vulva, n.f. Apertura esterna di a vagina. Vulve, orifice du vagin. Sin. chjichja, cipolla, connu, cunnichja, fava, fica, muzza, natura, patana, patanechja, pinnechja, pisella, potta, siza, susina, zinga.

zerbinotta, zir-, n.f. Jeune fille, jouvencelle.

zerbinottu, zir-, n.m. Jouvenceau, adolescent.

zia, n.f. Tante.- Fà a zia (rester vieille fille).

zimbrà, v.t. (da zimbru, éperon rocheux). Piquer. Fig. Zimbrà una donna (la pénétrer). Sin. V. cuità.

zinga, n.f. Vulve. Sin. V. vulva.

zingà, v.t. (da zingu, piquant).- Fig. Zingà una donna (la pénétrer). Sin. V. cuità.

zingata, n.f. Piqure.- Fassi una zingata (une partie d’amour). Sin. V. coitu.

zinzala, n.f. 1. Anophèle. 2. Pédéraste.

zira, n.f. verge en érection, priape. Sin. V. cazzu.

zirbà, v.t. enfoncer, introduire. Fig. Zirballu à una donna (la pénétrer). Sin. V. cuità.

zirlà, v.t. Gicler. Ejaculer.

zirzolu, zerzolu, zirizolu, n.m. Orgelet, compère-loriot (on prétend qu’il peut être la conséquence d’un désir frustré de femme enceinte).

zitella, n.f. Fillette.- Esse sempre zitella (être impubère ; être pucelle). Maritassi zitella zitella (toute jeune).- Omu vechju chì sposa una zitella risica d’ùn godesila solu.

zitellone, n.m. adolescent.

zitellu, n.m. Garçon.- Esse sempre zitellu (être impubère ; être puceau).

zitulu, a. Se dit d’un fruit mûr à tomber.- Fig. Zitella zitula (fille facile à séduire).

zumbà, v.t. Batte, frapper.- Fig. Zumbà cù una donna (coïter). Sin. V. cuità.


INDICE FRANCESE CORSU

aborder, aburdà
abuser, abusà
accepter, gradì
accolade, abbracciu
accordailles, abbracciu, accordu
accoster, abburdà
accouchée, parturiente
accouchement, partu
accoucher, parturì, sgravà
accoucheuse, accuglidora, bonadonna, 
levatrice, mammana
accouplement, accoppiu
accoupler (s-), accuppiassi
accoupler, accuppià
adolescent, zitellone
adoration, adurazione
adorer, adurà
aduler (s’-), adulassi
aduler, adulà
adultère (a-), adulteru
adultère (n.), adulteriu
adultérin, adulterinu, bastardu, ganziru, spuriu
affectif, affettivu
affection, affezzione, amore
affectionné, affezziunosu, amatu
affectionner, affezziunà
affectueusement, affettuosamente
affectueux, affettuosu, affezziunosu
affoleuse, civetta
agréer, gradì
aguicher, allecculà, lusingà
aimable, amurevule
aimé, amatu, dilettu
aimer, amà, tene caru
alléchant, lusingheru
allécher, allazià, allecculà, allettà
allumeuse, civetta, rubacori
amant, amante, amicu, galante, ganzu
amante, amica, ganza
amazone, amazona
ami, amicu
amie, amica,
amitié, amicizia
amour, amore, passione, amurottu, amurinu
amouracher (s’-), amurichjassi, innamurichjassi
amourette, amurichjata, passiunella
amoureuse, innamurata
amoureusement, amurosamente
amoureux, amurosu, galante, innamuratu
androgyne, maschjufemmina
anneau, anellu
antenne, antenna
anus, anu, culu, ochju merlinu, organu, uchjera
aphrodisiaque, afrodisiacu
apparenté, appiccicaticciu
appas, bellezze
appât, allettu
ardeur, ardore, focu
arrière-train, bozzacu, culappa
attachement, affezzione
attendu, bramatu
attirance, attraenza, lusingu, seduzzione
attirer, allettà, attrae, lusingà
attiser, attizzà
attouchement, tucchichjata
attouchements, carezzine, sullizzichi
attrait, attraenza
attrayant, allettevule, lusingheru
avance, pruposta
avide, abbramatu, bramosu
avortement, abortu, sconciu
avorter (s’-), adulassi
avorter, aburtì, scuncià

bagasse, bagascia
baisable, futtitoghja
baisé, basgiatu
baisé, futtitu
baiser, basgià
baiser (n.), basgiu, basgiazzu
baisodrome, (n.), futtitoghju
baisoter, basgichjà
bander, bandà, inarcà
bardache, bagascione
bâtard, bastardu, spuriu
beau, belle, bellu, bella
beau, quentu
beauté, bellezza
bécot, basgiarellu, basginu
bécoter (se-), abbiccarazzassi, basgichjassi
bécoter, basgichjà
bégueule, pettegula, vizzichina
bien-aimé, dilettissimu, predilettu
bise, basgiarellu
bisou, basgiottu
bitte, minchjone
blennoragie, scaldapiscia
blottir (se-), aggrufulassi
bordel, bordellu, Puntettu
bourse, borse, coglie
branler (se-), masturbassi
bras, dessus bras dessous, abbraccetta, à braccetta

cajolé, accasgiulatu
cajoler, accasgiulà, ammasgiulà, lusingà
cajolerie, ammasgiulime, lusinga, vezzu
cajoleries, carezzine
calins, carezzine
callipyge, culapputa
capote anglaise, cappotta inglese
caprice, capricciu, estru
capricieux, capricciosu
caressant, carizzante, carizzevule, carizzosu
caressé, accasgiulatu
caresse, carezza, vezzu
caresser, carizzà
caresses, sullizzichi
carogne, carogna
castrat, castratu
cavalier, braccere, cicisbeu, mugliaccheru
ceinture (de chasteté), lucchettu
célibat, celibatu
célibataire, celibatariu, fantinu, figliu, scapulu
chabraque, gualdrappa
chaleur, calore
chancre, bolla brutta
chancre, cancaru
charivari, campanacciu, vanghigliacciu
charmant, allettevule
charmer, addilettà, attrae, dilettà
charmes, bellezze
charmeur, voltacori
charnel, carnale
charnellement, carnalmente
chaste, castu
chastement, castamente
chasteté, castità
chatouiller, sullizzicà
châtrer, castrà, capivoglie
chausson, canavacciu
cher, caru, dilettu
chéri, -e, chéri, -e, caru, -a, coccu, -a
clitoris, clitorida, bottulellu, ghjuvichellu, pinzettu
cochonnerie, barunchjime
cocu, cilagnonu, curnutu
cocuage, incurniame
cœur, core
coït, chjavata, chjichjata, coitu, futtita,
pichjettu, seduta, trumbata
coïter, basgià, chjavà, chjichjà, cuità, futte,
intinghje, sbuchjà, trumbà
collage, cuncubinatu
con, connu
concubinage, cuncubinatu
concubine, cuncubina
concupiscence, cuncupiscenza
concupiscent, cuncupiscente
conjoint, coniugu
conjugal, cuniugale
consanguin, cunsanguinu
consanguinité, cunsanguinità
contraindre, furzà, viulentà
convoler, fughje, scappà
copulation, copulazione
coq, gallu
coquette, cicisbea, civetta, rubacori, vizzusetta
coquin, ribaldu
cornard, cilagnonu, curnione, curnutu
corne, antenna, corna
corruption, curruzzione
cortège, cavalcata
coucher, dorme
coucherie, chjavata
couillon, cuglione
coureur, dunnaghju
coureuse, incristita, puchjucula
courir, dunnighjà, maschighjà
courtisane, curtighjana
courtiser, amurichjà, curtighjà
croupe, groppa
cuisse, coscia
cul, culu

damoiseau, dunzellu
danser, ballà
débauche, curruzzione, lussuria
débauché, ruffianu, sfrinatu, stupradore
décalotter, scapuccià
défier, pruvucà
déflorer, sfiurà, svirginà
dégrafée, spugliaccata
délecter, dilettà
démanger, prude
demi-nue, spugliaccata
dépoitraillé, spitturicciatu
dépoitrailler, (se-) spitturicciassi
dépravé, avviziatu
dépraver, (se-) sfrinassi
dépuceler, spulzellà
dépuceler, svirginà
derrière, bozzacu, culu, daretu, preteritu, sessulu, sghizzu
déshabiller, (se-) spugliassi
déshabiller, spuglià
désir, anguria, ardore, brama, desideriu, voglia
désirable, bramevule, desiderevule
désiré, bramatu
désirer, bramà, pachjà, suspirà
désireux, bramosu
dévergondée, pocadibonu
dévergondés, truiata
dévêtir, sveste
dévirginiser, svirginà
dilection, dilettu
dissipation, dissulutezza
dissolu, dissulutu
dissolu, scunduttatu
dissolu, sfrinatu
divorce, divorziu
divorcer, divurzià
don Juan, seduttore
dormir, dorme
dulcinée, dulcinea, innamurata

écarter les cuisses, sbrancassi, sfurcassi
écervelée, capivana
effaré, sbiguttitu
efféminé (geste-), manimollu
efféminé, femminella, femminetta
efféminer (s’-), immurbidissi, infiminì
effeuilleuse, sfugliarella
effluve, sisu
effrontée, sfacciatella, tippessa
éjaculation, acquazzina, serichjula
éjaculation, eiaculazione
éjaculer, schizzà, caccià, eiaculà, scaricà, tirà, zirlà
emberlificoter, imbafachjà
embrassade, abbracciu, allacciu
embrassades, basgime
embrassé, abbracciatu, basgiatu
embrasser (s’-), abbracciassi, abbracciacassi, basgiassi
embrasser, abbraccià, abbracciacà, basgià
émoustillé, ingallichjitu, ingarzillitu, ingrillachjitu
énamouré, innamuratu
énamourer, (s’-), incapriciassi
enceinte, gravida, gradiva, gravigna, impedita, incinta, pregna
enculé, inculatu
enculer, inculà
enfantement, partu
enfanter, parturì
enfourchure, trallanchera
engendrer, ingenerà
engouer (s’-), incapricciassi
engrosser, impregnà, incinghje, ingannà
enlacer, abbraccià
enlassés, abbracciati
enlèvement, rapimentu
enlever, rapì
entiché, passiunatu
enticher (s’-), abbramassi, passiunassi
entr’aimer (s’-), tenesi caru
entre-cuisse, trallanchera
entre-jambes, infurcatoghja, trallanchera
entregent, garbu
entremetteur, intrigante, mezanu
entremetteuse, mezana
enviable, bramevule
envie, brama, estru, invidia, inviglia
envier, invidià
envoûteur, voltacori
épousailles, maritaghju, nozza, spusaliziu
épouse, moglia, mugliera, sposa
épouser, inanillà, spusà
époux, maritu, sposu
éprendre (s’-) incapricciassi, invaghì
épris, invacucchitu
érectile, rizzevule
érection, erezzione
érections, cazzate, mazzupichjate
érotique, eroticu
étreindre, abbraccià
étreint, abbracciatu
eunuque, castratu
excellent, prelebatu
excès, straviziu
excité, ingallichjitu
exciter, arruzzà, attizzà, azzizzà, eccità
ingrillachjì, stimulà
exhibitionnisme, esibiziunisimu
exhibitionnite, esibiziunistu

face contre dos, pascipecura
facile à séduire, zitula
fard, bellettu
fausse couche, abortu, scunciatura
fauter, sculiscià
fécondée, pregna
féconder, fecundà, ghjallà, impregnà, incinghje
fellation, fellazione
femelle, femmina
féminilité, femminilità
féminisme, femminismu
féministe, femministu
femme galante, spugliaccata
femme, donna, femmina, moglia
femmelette, dunnicciola
ferme, prettu
fesse, chjappa, cula, culappa, natica, paffa
fessu, paffutu
fiançailles, abbracciu, appicciata, accordu
fiancé, -e, fidanzatu –a
fiancer (se-), apparullassi
fiancer, fidanzà
fidèle, fidele
fidélité, fede, fedeltà
fille, femmina
fillette, zitella
fils, fille, figliolu, figliola
flasque, penciulu
flatter, lusingà
flatterie, lusinga
flirt, amica
flirter, amurichjà, dunnighjà
foi, fede
folâtrer, calafrunà, cavizzinà
fondement, culu
fondre, strughje
forcer, furzà
fornication, furnicazione
forniquer, furnicà
fou d’amour, incazzitu
foutoir, futtitoghju
frayer, abbulighjassi
frein, cavezza
freluquet, frallepula
frigide, frigidu
frivole, capuchjina
frotti-frotta, tucchichjata

galant, galante
galant, ganzu
galanterie, galanteria
garce, cagnetta
garçon d’honneur, mugliaccheru
garçon, zitellu, garzunottu
garçonne, maschjaccia
garçonnière, sfacciatella
gauloiseries, grassu
gémissements, nizzulime
génital, genitale
génitoire, cuglione
girond, bagascione
gland, caperozzulu
gland, fava
gland, masciappula
gland, maschjottu, palla
goder, gode
gourgandine, bagascia, gualdrappa, pocadibonu, purghjena
grisette, dunnicciola
grivois, grassu, licenziosu, salitu
grivoiserie, barunchjime
grosse, incinta, pregna, gradiva, gravida
grossesse, gravidanza, gradivanza
grossier, sporcu

haleter, spatanscià
harceler, assedià, azziccà, attasanà
hardi, arditu
hermaphrodite, ermafroditu, maschjufemmina
hommasse, maschigna
homme, omu
homosexualité, omosessualità, straviziu
homosexuel, invirtitu, omosessuale
honnête, virtuosu
honte, vergogna
honteux, vergugnosu
humeur, tichju
hyménée, spusaliziu

idylle, idilliu
impatience amoureuse, pizzicore
impubère, fante, impuberu, zitellu
impudicité, impudicità
impudique, impudicu, lussuriosu
impuissant, imputente, castrone
inceste, incestu
incestueux, incestuosu, spuriu
inclination, umore
incongru, grassu
inconstant, mutevule
inconvenant, sconciu
indécent, svergugnatu
ingénu, ingenuu
ingénuité, ingenuità
engrosser, ingradivà, ingravidà
intime, intimu
intrigant, intrigante
intrigue, intrigu
introduire, cuzzà
intromission, abbuchjata
inverti, invirtitu

jalouser, invidià
jalousie, ghjelusia, invidia
jaloux, ghjelosu
jeune fille, giuvanotta
jeune homme, giuvanottu
joliet, bellinu
jouir, gode
jouissance, goiu, gudimentu
jouvenceau, zerbinottu
jouvencelle, zerbinotta

mamelle, pettu, puppa, tetta
mamelon, capitignulu
mamours, afagnulerie
manières, afagnulerie
manigance, appiccicagliula
mari, maritu
mariage, matrimoniu, nozza
Marie-couche-toi-là, troia, vacca
marier (se-), ammugliassi, inanillassi, maritassi, muglierassi
marier, marità, spusà
marieur, mezanu
masculin, maschile
masculiniser, masculinizà
masculinisme, masculinismu
masculinité, maschezza, masculinità
masochisme, masochismu
masturbation, masturbazione, pugnetta, sega
masturber (se-), masturbassi
matrimonial, matrimuniale
méat, meatu
mélancolie, malincunia
mélancolique, malinconicu
mélanger (se-), abbulighjassi
membre viril, arcone, cazzu, chjichju
membru virile, minchju
ménopause, pisciaritta, stanciu
menstrues, inglesi, mesi, morbetta, regule, sangue
miché, puttaneru
micheton, puttaneru
mignard, vizzusellu
mignardise, lezia, vezzu
mignon, bellinu, carinu
mignonner, accasgiulà
mignoter, accasgiulà
mijaurée, cagnetta
minette, viziusella
minois, cera
monogamie, monogamia
monogame, monogamu
mont de Vénus, pettignolu
morue, bagascia

naïf, ingenuu
narcissisme, narcisismu
nature, natura
nichon, tetta
noce, nozza
noces, matrimoniu
nu, culetta (in-), nudu
nubile, futtitoghja
nuptial, nuzziale
nymphette, viziusella

obscène, svergugnatu
obscène, oscenu, sconciu, sporcu
obscénité, spurcheria, spurcinillata
obsédé, ossessu
obséder, assedià, assiccà, attasanà
odeur, muscu
œillades, ochjizà
œuf, ovu
offre, pruposta
onanisme, onanismu
orgasme, orgasmu
orgie, straviziu
ovaire, ovaghja

paillard, dissulutu
paillard, pachjaru
paillardise, dissulutezza
palper, paspà
palpitation, batticore
pâmer (se-), svenesi
pantelant, spasimante
papillonner, calafrunà
passif, sfervuratu
passion, passione, ardetta, focu, trasamaghjine
passionné, passiunatu
passionner (se-), appassiunassi, passiunassi
passionnette, amurichjata, passiunella
patiner, tastichjà
pédéraste, pederastu, zinzala, inculatu
pédérastie, pederastia
pelotage, tucchichjata
peloter, palpichjà, paspà, pettighjà, tastichjà
penchant, affezzione, umore
pendant, penciulu, spenciulu, spenciulatu
pendiller, spenciulà
pénétrer (une femme), abbuchjà, appiccicallu, cogliesi, ficcà, incrichjà,
infrugnà, mette, sciaccà, zimbrà, zingà, zirbà, zumbà
pénil, pettignolu
pénis, acellu, cazzu, chjichju, cianciafagliulu, coda, creapopulu,
mazzupichju, minchju, pene
père, genitore
périnée, trallanchera
péronelle, dunnicciola
perversion, straviziu
pétasse, bagascia
pétulant, prucace
phallique, fallicu
phallisme, fallismu
phallus, fallu
philippine, filippina
pilule, pillula
pinçon, pizzicu
plaire, addilettà
plate, munta
platonique, platonicu
poil, pelu
poitrine, pettacciuta, pettichjola, pettichja
poitrine, pettu, petturiccia
poitrine, puppulata
polisson, baronchju
polissonnerie, barunchjime
polygame, poligamu
polygamie, poligamia
pompier, pippa
pornographique, pornograficu, sporcu
pornographie, pornografia
posséder, pussede
postérieur, bozzacu, catracula, culu, daretu, preteritu, sghizzu
potelé, paffutu
pouffiasse, bagascia
prédilection, predilezzione
prépuce, capicciolu, cappucciu, prepuziu
préservatif, cappotta inglese, preservativu
Priape, Priapu
priape, zira
priapisme, priapismu
procréer, ingenerà
procureuse, mezana
proposition, pruposta
prostituée, prustituta, sbancalata
prostituer, prustituì
prostitution, prustituzione
provocant, prucace
provoquer, pruvucà
proxénète, maccarellu, ruffianu
pubère, impelà
pubère, puberu
puberté, crescenza, pubertà
pubis, pube
publications, publiche
puceau, pucelle, virginettu, -a, pulzellu, -a, dunzellu, dunzella
pucelage, virginità
pudeur, pudore
pudeur, ritenuta
pudeur, russore
pudibond, pudibondu, vergugnaghjolu, vergugnosu
pudibonde, vizzichina
pudicité, castità, pudicità, russore
pudique, castone, castu, pudicu
pudiquement, pudicamente
pureté, castità
putain, pedigialla, puttana, sbuchjona
putassier, puttaneru

quenouille, rocca
quéquette, quiquette, chjichjetta, pippina, pippinu, piscina

raide, incurdatu
ravir, rapì
ravisseur, rapidore
regaillardir, ingarzillì
règles, regule
relation, relazione
relevailles, infantassi
rencart, appuntamentu
rendez-vous, appuntamentu
repu, pasciutu
retenue, ritenuta
retombant, penciulu
retombé, spenciulatu
ribaud, ribaldu
rival, rivale
rivaliser, rivalizà
rivalité, rivalità
roucouler, cruccà
roulure, bagascia
ruffian, puttaneru, ruffianu
rut (en-), incazzitu
rut, armentu

sadisme, sadismu
sage-femme, accuglidora, bonadonna, levatrice, mammana
saillie, seduta
salope, bagascia, mullizzosa, sbancalata
satisfaire, (se-), sbramassi
satisfaire, cuntentà, sbramà
satisfait, cuntentu
scrotum, borse, coglie, scrotu
séant, culu
sécrétions, viziu
secrets, secreti
séducteur, seduttore, voltacori
séduction, seduzzione
séduire, allecculà, attrae, seduce, abusà, burlà, ingannà
séduisant, seducente
sein, pettu, puppa
sensualité, sensualità
sensuel, sensuale
sentiment, sentimentu
sentimental, sentimentale
sentimentalité, sentimentalità
sérénade, sirinatu
serrer, fragà
sexe, sessu
sexe féminin, chjichja, cunnichja, muzza
sexe masculin, batarchju, battagliolu
sexualisme, sessualismu
sexualité, sessualità
sexuel, sessuale
sigisbée, cicisbeu
sodomie, sodomia
sodomisé, inculatu
sodomiser, inculà
soupirant, ganzu, innamuratu
soupirer, suspirà
souteneur, ruffianu
spasme, spasimu
spermatozoïde, spermatozoide
sperme, caghju, lampetta, lampu, spermu
spusatu, -a, fiancé, -e
stérile, lunatica, sterile
stérilet, sterilettu
stimuler, stimulà
strip-teaseuse, sfugliarella
stupre, stupru
sublime, prelebatu
suborneur, ingannadore
suçon, basgiu suchjolu
syphilis, malfrancese
syphilique, sifilicitu

tante, zia
taquiner, arruzzà
tardif, seratinu
tâter, paspà
téméraire, prucace
tenter, abbramà, allecculà
testicule, cuglione, palla, patena, testiculu
testicules, timpani
tétin, capitignulu
téton, tetta
titiller, tucchichjà
toccade, spasimu
tribade, tribada
tripoter, manighjà
tromper, burlà
troublé, sbiguttitu
trousser, pisà, sculappà, sculifà
trousser (se-), sculifassi
trousseur, alzacochje
truie, lofia

vagin, putifara, vagina
vaginal, vaginale
vagissement, nizzulime
vague à l’âme, malincunia
valse, valzu
vénérein, venereu
Vénus, Venere
verdeur, virilità
verge, cazzu, chjichju, creapopulu, manfiu,
manganu, mazzupichju, minchju, nardellu, 
pippina, pippinu, piscina, zira
vergogne, vergogna
vérole, malfrancese
vertu, virtù
vertueux, virtuosu
veuf, (devenir-), inviduvà
veuf, -ve, veduvu, -a
vice, viziu
vicieux, avviziatu, castrunacciu, viziosu
vieille fille, ingenua
vierge, vergine
vigoureux, in tura
vigueur, virilità
viol, attaccà, furzamentu
violenter, viulentà
violer, abusà, furzà
virago, omesca
virginité, virginità
viril, virile
viriliser, ammaschì
virilité, maschezza, virilità
volage, mutevule
volupté, voluttà
voluptueux, vuluttuosu
voyeurisme, badaghjine
vulve, cipolla, connu, cunnichja, fava, fica,
muzza, natura, patana, pinnechja, pisella,
potta, siza, susina, vulva, zinga
zizi, chjichjetta, pippina, pippinu, piscina