« Le Roi de Corse »

Michael Kleeberg

 

 

 

         Un rumanzu nant'à a vita di Teodoru di Neuhoff hè esciutu à l'edizioni Flammarion. U so autore, Michael Kleeberg, 45 anni, hà publicatu parechji rumanzi è racolte di nuvelle, frà queste « Pieds nus » è « Le Communiste de Montmartre ». Traduttore litterariu, campa oghje in Berlin induve a so nova traduzzione di « À la recherche du temps perdu » hè stata salutata da critica prustiana.

 

         In u rumanzu, chjamatu « Le Roi de Corse », Michael Kleeberg trova l’estru in u destinu incredibile di stu persunagiu sputicu, è hà lasciatu sprime u so talentu di capifulaghju pè tesse u rumanzu di un’epuca di trasizione trà a smisura di u baroccu è l’Europa di i Lumi. Descrive à Teodoru, figliolu di un gentilomu westfalianu, insistendu nant’à u seduttore è oppurtunistu giovanu barone di Neuhoff chì principia a so carriera à a corte di Versailles, à u serviziu di a duchessa d’Orléans, più cunnisciuta cù u nome di principessa Palatine.

 

         Eppo, l’annu 1736, induve i ribelli corsi feranu di Teodoru un rè di Corsica pruvisoriu, rispunsevule di prugetti primurosi à prò di st’isula. À sente à ellu, ghjera a soia. A storia ci hà digià palisatu u destinu di un omu micca cum’è l’altri, u solu rè di l’isula. In più, hà campatu in Cervioni. Da una banda, dapoi una bella stonda, u museu etnograficu di l’ADECEC espone un bellissimu ritrattu di u persunagiu, opera di u pittore bastiacciu Hector Filippi, chì si ritrova in a cuprendula di u libru di Michael Kleeberg. D’altrò, dapoi l’estate scorsu, un bustu di u Rè Teodoru, creatu da Katia Martinetti, giovana artista cerviuninca, si trova nant’à a piazza Canonica.

 

         Ramentemu a stonda storica induve Teodoru entrò in Cervioni, scurtatu da i capi di a nazione, acclamatu da a pupulazione, mentre chì e campane sbattagliulonu. Cusì, u paese diventava capitale è versu ella, durante qualchì mese, s’orientonu i pensamenti di e capitali europee.