« Paoli, un Corse des Lumières »

Michele Vergé-Franceschi

 

 

 

Michele Vergé-Franceschi cunsacra un studiu assignalatu à Pasquale Paoli in core di l’attualità litteraria è pulitica. 

 

Jean-Jacques Rousseau scrivia in u so Contrat social : « Il est encore en Europe un peuple capable de législation. C’est l’isle de Corse. La valeur et la constance avec lesquelles ce brave peuple a su recouvrer et défendre sa liberté mériteraient bien que quelque homme sage lui apprît à la conserver. J’ai quelque pressentiment qu’un jour cette petite isle étonnera l’Europe ».

 

Michele Vergé-Franceschi, specialistu famosu di a storia marittima, ùn s’hè micca scurdatu chì un so antenatu ebbe l’unore d’accoglie in casa soia u Babbu di a Patria.

 

In stu libru, l’autore preciseghja à modu ammirevule i liami trà Paoli -è u so babbu- cù a framassuneria ghjacubbita britannica, chì avia sustenutu a causa di i pretendenti Stuart. Unepochi fecenu ceppu in Corsica è fubbenu cusì numerosi ch’omu trova i Stuart in certi paesi. Mostra dinù chì Paoli, cum’è Montesquieu, hà lettu assai à Machiavel è chì i scritti di u Fiurentinu sò indispensevuli pè capì a tesa difesa da u capu generale di a nazione cuncernendu una rigenerazione murale, pulitica è suciale di u so populu. Ancu s’ellu era credente, Paoli ùn era manc’appena pretaghju è i so aversari li rimpruveronu a so tulleranza religiosa, in particulare l’invitazione à i Ghjudei di Livornu di vene à stallassi in L’Isula Rossa.

 

L’opera, propiu documentata, custituisce una descrizzione di prima trinca di a sucietà corsa à u XVIIIu seculu, una sucietà aperta à l’idee nove. Ubligatu à esiliassi dopu à a vendita di a Corsica da Genuva à Parigi, Paoli si rifugiò in Inghilterra induve avia à prò soiu una reta di rilazioni. Vultatu in Francia è in Corsica in u 1790, pruvò à accunciassi cù a Custituante, a Legislativa è a Cunvenzione, ma li tuccò à parte torna da a so patria pè more in Londra.

 

Michele Vergé-Franceschi,
« Paoli, un Corse des Lumières », Fayard, 637 p., 27 €.