E reliquie di

in Corsica


Da u 15 à u 30 uttobre di u 2003, e reliquie di Santa Teresia eranu in Corsica, un evenimentu impurtante pè a cumunità catolica isulana.
"Je voudrais annoncer l'Evangile dans les cinq parties du monde, jusque dans les îles les plus reculées". Eccu ciò chì Santa Teresia scrivia. Un seculu dopu a so morte e so reliquie eranu prisentate in l'isula. À l'iniziativa di u cunsigliu episcupale, ghjunghjianu in primu locu in Aiacciu. In Cervioni u sabbatu 18 uttobre in prisenza di Mgre André Lacrampe, vescu di Corsica, Mgre Gaucher, Vescu ausiliaru di Lisieux è i preti di e parochje accumpagnavanu u Reliquiariu, una messa hè stata fatta cù una distribuzione, per i malati, di fiori chì annu toccu e reliquie. In Bastia, eranu aspettate da a cummunità cristiana u 28 uttobre à Notre Dame des Victoires. Una ceremonia eucaristica hè stata fatta in a chjesa San Ghjuvan Battista cù l'abbate Ange-Michel Valery. U 29 uttobre, e reliquie sò state prisentate à Notre-Dame de Lourdes, nanzu di piglià a strada di u santuariu di Lavasina.
E cummunità di: Cervioni, San Ghjulianu, Valle di Campulori, Sant'Andria di u Cutone, A Petra di Verde, Chiatra di Verde, Tocchisu, Campi, Matra, Canale di Verde, Linguizzetta, Moita, Tallone, Pianellu, Santu Niculaiu, Santa Lucia di Moriani, Santa Maria Poghju, San Ghjuvanni di Moriani, Peru Casevechje, Tagliu Isulacciu, Poghju Mezzana è Talasani eranu invitate à pregà cù: Santa Teresia di u Bambinu è Santu Lisandru Sauli. Ci eranu numerosi celebrazioni, venerazioni di e reliquie è insegnamenti ma dinù messe sulenne cù predicazioni.


- Esempiu di rosula distribuita durante a messa in Cervioni -

Puntu storicu :

Marie-Françoise Thérèse Martin hè nata in Alençon, dipartimentu di l'Orne, in una famiglia divota di 9 figlioli. À 14 anni scunvince u babbu d'accumpagnalla in Roma per dumandà à u Papa l'autorizazione d'entre à u carmel di Lisieux, dipartimentu di u Calvados. U s'amore, a so fedeltà à Ghjesù è a so prighera à prò di l'evangelizazione struiscenu e so cumpagne. À 15 anni entre in religione in e carmelitane, more tisica in u cunventu di Lisieux u 30 settembre 1897, à l'età di 24 anni, per via chì, di notte, vuculava scalza in a so cellula. In fatti, vulia esse “missiunaria à a so manera”. Hè stata beatificata in u 1923, cannunizata in u 1925, pruclamata patrona di e missioni in u 1927. Cum'è Sant'Austinu è San Tumasgiu d'Aquinu, Santa Teresia di u Bambinu hè stata fatta Duttore di a Chjesa. Teresia, cunsigliata da a so superiora, avia scrittu i so pensamenti, e so prighere è meditazioni in un libru intitulatu "Histoire d'une Ame". Stu libru, esciutu ch'ellu hè, scunvoglie millaie di persone è opereghja parechje cunversioni, vocazioni, risanamenti miraculosi, grazie diverse cù l'intercessione di a Santa, soprattuttu durante a guerra 14-18.
"Histoire d'une Ame" hè traduttu in tutte e lingue di u mondu. A "piccula" Santa di Lisieux hè a più pupulare di tutte e Sante di a cristianità. A so festa hè celebrata u 1u uttobre. In Corsica, i nostri genitori anu sempre vulsutu una statua in ogni chjesa, ancu i zitellucci a ricunnoscenu. D'altrò, millioni di persone anu vistu u filmu realizatu da Alain Cavalier in u 1986, intitulatu "Thérèse", chì hà avutu cinque ricumpense à a ceremonia di i "Césars".
Santa Teresia dicia: "je veux être missionaire à ma façon". Oghje u Vaticanu a manda in ogni locu secondu a so vuluntà.
E so reliquie sò digià state venerate à u Brasile, duv'elle anu cuncoltu un milione di persone, ma dinù à u Libanu è in Iraccu nanzu a guerra. Per compie u so giru di st'annata 2003, sò ghjunte in Corsica, ciò chì fù un evenimentu impurtante tantu per quelli chì credenu chè per quelli chì ùn credenu.

Situ Internet ufficiale di Santa Teresa di u Bambinu

Riferenza in l'archivie ADECEC: A – CM 04.10.03 MAZ