. abandon
1. d'un droit : abbandonu, rinunzia
2. d'un terrain : sbandita, guaru, trasandu. Laisser à l'- :
lascià à guaru, à l'agguaru, in sbandita,
à l'allera, à l'abbandonu
3. d'un bien à des créanciers (= cession) : abbandonu,
cessione, ceduta
4. de foyer : sbandonu, abbandonu di famiglia. - du domicile conjugal
: abbandonu di u dumiciliu cuniugale
5. de la procédure : abbandonu di l'istanza
6. d'animaux, d'armes, d'objets : abbandonu d'animali, d'arme,
d'ogetti periculosi chì impediscenu u passu nantu à a
strada publica (delittu). Animaux à l'- : bestie sciolte.
Laisser à l'- : lascia spatrunatu. A l'- : di agguaru,
à l'allera
. abandonné
1. enfant: zitellu à u sbandonu, à l'abbandonu
2. terrain: terrenu trasandatu, à l'agguaru
3. affaire: trascuratu (négligé)
. abandonnement: abbandunamentu, rinunzia, cessione
. abandonner: abbandunà, rinunzià à (un droit) ;
desistesi di, lascià, lacà, trasandà (un
terrain) ; cede (un bien) ; lascià, lacà,
abbandunà (le foyer) ; trascurà (une affaire) ;
lascià corre (une affaire embarrassante)
. abasourdi: bambucchitu, uchitu, abbambanatu
. abois (aux -) : talluzzicatu
. abonnement (au docteur, au forgeron,
) : ruga
. abonner: abbunà. S' - : abbunassi, arugassi, aruiassi. Spr.
S'hè arugatu à u medicu
. absoudre: assolve, scancellà
. absout: assoltu, scancellatu
. abus: abusu. - du droit : - di u dirittu. - de blanc seing : -
fraudulente di signatura in biancu. - en matière
d'intérêt : usura. Comme d'- : ricorsu d'abusu di putere
di l'auturità ecclesiastica contru l'auturità civile, o
vice versa
. abuser: abusà, ingannà, sbaglià. - d'une femme
: ingannà una donna. S'- : abusassi, inguanassi, sbagliassi,
illudesi
. abusif: abusivu. Possession- ive : pusessu-. Recours- :
ricorsu-
. accéder: accede : accunsente
. acceptant, -e : accettante, cunsentente
. acceptation: accittazione, accitata. - de succession : accittazione
d'eredità. -pure et simple : - semplice. - sous condition : -
cundiziunata. - bénéficiaire ou sous
bénéfice d'inventaire : accittazione cù
benefiziu d'inventariu. -d'une lettre de change : - d'una tratta. -
spécifiée : - spicificata
. accepter: accittà
. accession: accessione. accunsentu
. accessoire: accessoriu : ghjunta
. accident: accidente, incontru. - d'automobile : incontru,
riscontru. - de travail : accidente di travagliu. - de parcours :
accidente di tragettu
. accidenté: vittima ; invalidu (travail)
. accidentel: accidentale
. accidentellement: à casu, à disgrazia, pè
cumbinazione
. accidenter: esse causa d'un accidente
. accise: imposta inderetta
. accommodement: accomudu, acconciu. Par voie d'- : per mezu
d'acconciu. Spr. Hè megliu un ghjattivu accomudu chè
una bella sintenza
. accommoder: accumudà, accuncià. - une affaire
à l'amiable : accuncià un affare à l'amichevule.
S'- : accunciassi, cuntentassi
. accord: accordu, accunsentu. D'un commun - : di cumunu accordu, in
cunsunente. Dans le meilleur - : tutti d'amore è d'accordu. -
de l'administration : accunsentu. - secret : cunfaffa. D'accord ! :
simu intesi ! Tomber d'-, être ou se mettre d'- : sentesi,
esse, truvassi o mettesi d'accordu, pattuì. Avec l'- :
cù l'accordu, cù l'accunsentu (administration)
. accorder: accurdà, cuncede, accunsente, accuncià. -
un délai : dà tempu. - deux adversaires :
accuncià dui avversarii. S'- : accurdassi, cuntrassi,
cuncurdà
. accroissement (croît de bétail) : leva, (de dot) :
aumentu di dota, accriscimentu o crisciuta di dota. Nota: l'aumentu
di dota "post matrimonium" era permessu in l'anticu dirittu corsu
. accroître: aumentà, cresce, accresce. - sa fortune :
cresce a so furtuna
. accusable: accusevule, - abile
. accusateur, - trice : accusatore, - trice. - privé : -
privatu. - public : - publicu, prucuratore
. accusatif: accusativu
. accusation: accusa, accusazione. Acte d'- : attu d'accusa. Chambre
d'- : camera d'accusa o d'accusazione. Mettre en état d'- :
mette in statu d'accusa. Chef d'- : capu d'accusa. - sans fondement :
accusa o accusazione senza prova o sballata o falza. - calomnieuse :
accusa bugiardaghja
. accusé (quellu chì deve passà davanti à
a Corte d'Assise) : accusatu, incausatu, messu in causa. - levez-vous
! : accusatu arrizzatevi ! , Accusé de réception :
ricevuta, ricevuta di ritornu, avisu di ricivimentu
. accuser: accusà, appone un crimine, incausà, esse o
andà contru. Spr. Tuttu li và contru, tuttu l'hè
contru (les apparences l'accusent). - de lâcheté celui
qui n'obéit pas à son devoir en vengeant un parent :
dà u rimbeccu. S'- : accusassi, cunfessassi
. acharner (s'-) : accanissi
. achat: compra, accattu, acquistu
. acheter: cumprà, accattà, acquistà. - comptant
ou au comptant : cumprà cuntante o à soldi in manu. -
à terme ou à crédit : cumprà à
tempu à pacarò, à debitu.- avec
l'échéance de
: cumprà à tempu
à l'uttobre ; à u chjostru (duv'ellu s'accatasta e
castagne) ; à l'aostu ; tempu à l'aghja ; à e
feste di u Santu Natale ; à u mese di marzu (pè u
furmagliu in Talasani), à u mese di sittembre, A Croce,
Rustinu pè u granu; à a fine di e vacanze di e vindemie
(San Martinu : 11 nuv.); à e tempere di Santa Maria (Bastia) ;
metà pè San Michele (29 sitt.) è l'altra
à Natale ; metà à i Santi (1u nuv.)è
l'altra pè tuttu ghjennaghju.
A Calvi, XVIe s. (v. BATTISTINI), les échéances
principales étaient : à la St Michel, en période
de Carnaval et à la St Pierre-ès-liens (1er
août).
. acheteur: cumpratore
. acompte: accontu, capara. - de préférence : capara
per ozzione. - sur dividende : accontu di dividendu. - provisionnel :
accontu pruvisiunale
. acqueduc: acquidottu. Servitude d' - : servitù d'-i
. acquérir: v. ACHETER. - la personnalité juridique :
acquistà a persunalità ghjuridica
. acquêts: acquisti, ropa acquistata. Communauté
réduite aux- : cumunione ridotta à l'acquisti, o
à a ropa acquistata. Les- de la Communauté : a ropa
acquistata in cumunione, o in cumunu
. acquiescement:
- à une condamnation : accunsentu à una cundanna, o
accettazione di una cundanna
- à une amende : pagamentu di l'ammenda
- à une demande : accunsentu à una richiesta, o
à una chersita
. acquiescer: accunsente, pagà (l'ammenda)
. acquisition: v. ACHAT. - d'un domaine : acquistu d'una tenuta, d'un
pricoghju. - d'une nationalité étrangère :
acquistu di una naziunalità straniera, incetta. Spr. Pocu
incetta !
. acquit n.m. : ricevuta definitiva. Pour-: per ricevuta definitiva.
Donner-: dà -, adj. Bien mal- : v. BIEN
. acquittement: pagamentu (somma), assuluzione (accusatu). Verdict
d'- : verdettu assolutoriu
. acquitter: saldà, pagà, assolve. Es. Assolve un
accusatu. Envoi acquitté : inviu pagatu. -ses impôts :
pagà i so impositi. S'- d'une obligation de faire : liberassi,
scugiurassi, dissubligassi
. acte: attu. -juridictionnel : attu dicisoriu o ghjuridiziunale. -
d'information : attu d'infurmazione, o di struzzione di una causa
penale ; attu struttoriu. Donner-: dà attu (di qualcosa).
Prendre-: piglià attu (d°). Dresser un acte
notarié sur papier timbré : redige (o rugà) un
attu di nutari nantu à carta bullata. - de
notoriété : attu nutoriu, o di nuturietà. - sous
seing-privé : attu, o scrittura, privatu (a). - de poursuite :
attu di citazione. - d'administration et - de disposition : v. isse
parolle. - authentique : v. issa parolla
. actif n. m. : attivu (d'una sucetà). Adj. : attivu, fattiu,
faccendinu
. action: azzione. Intenter une - : v. ACTIONNER.- paulienne : -
pauliana o rivucatoria. -oblique : - surrogatoria. - criminelle ou
pénale : criminale, o penale. -possessoire : -pusessoria.
- pétitoire : -pititoria (pè a ricunnuscenzà, a
prutezzione, è l'esercitu di un dirittu reale immubiliaru. -
en réscision : - riscissoria o di annullamentu. - en
nullité : - di nullità. -negotiorum gestio : - in
rimborsu di i danni cagiunati da a gestione di negozi altrui. -
rédhibitoire : - ridibitoria
. actionner: furmà una lita, intentà o move una lita, o
una causa in ghjustizia, o in tribunale; dumandà davanti
à u tribunale ; chjamà in tribunale. - en
dommages-intérêts : cità à e spesi
. adhésion (par-) : per addupratura
. ad hoc : v. APPROPRIE : quellu chì ci vole, quellu
chì si dice, si face o si crea per un scopu speziale
. adition: accettazione. - d'hérédité :
-d'eredità
. adjudicataire: aghjudicatariu, fattore
. adjudicateur: aghjudicatore, appaltatore
. adjudicatif, -ive (sentence) : sintenza aghjudicativa
. adjudication: aghjudicazione. - de biens communaux pour servir
à l'élevage : erbaticu. - de biens communaux
destinés à être cultivés : terraticu.
-à la surenchère : - à chì più
offre, à chì più incarisce
. adjuger: aghjudicà, attribuì. - au plus offrant, ou
au dernier enchérisseur : aghjudicà à u
migliò offerente, o dicente.
. admettre: ammette, adimette, fà contu, riceve. -quelqu'un
à un concours : riceve o amette à qualchisia à
un cuncorsu. - quelqu'un à se justifier : ammette à
qualchisia à ghjustificassi. - quelqu'un au barreau : riceve
à qualchisia cum'è avucatu, ammettelu à u bancu
di l'avucati
. administrateur: amministratore. - civil : -civile. -
délégué : -delegatu. - gérant d'un
journal : gerente d'un ghjurnale. - provisoire : - pruvisoriu. -
sequestre : - sequestru. - sequestre de biens ennemis : - sequestru
di beni nimichi. - de Société anonyme : - di
sucetà anonima. Mauvais - : sguernu
. administration: amministrazione. Actes d'- : atti d'- : sò
l'atti chì, cù modi nurmali è currenti,
permettenu di sfruttà è di trae prufittu di un casale
(patrimoniu). Differenti di l'atti di DISPUSIZIONE (v. issa parolla).
- légale : - di i beni d'un incapace. - pénitentiaire :
- penitenziaria
. administrer: amministrà, direge. - la justice : direge a
ghjustizia. - un pays : amministrà un paese. - les sacrements
: da l'oliu santu. - une preuve : fà a prova. - une correction
: accurrettà, dà una concia
. admis: ammessu, adimessu, accettatu, ricevutu.
Non-: dissattu, micca ammessu, ricusatu
. adopter: aduttà, fà soiu, accettà
. adoptif: aduttivu
. adoption: aduttazione
. adresse: indirizzu. -postale : pustale
. adresser: indirizzà, mandà, fà capità,
invià. - un reproche : rimpruverà. - un reproche
imparable : rimbiccà
. adultération: adulterazione, falsificazione, fattura
(boissons)
. adultère, n. : adulteriu. Adj. adulteru
. adultérer: adulterà, falsificà, fatturà
(boissons)
. adultérin: adulterinu, bastardu
. affaire: affare, faccenda, negoziu, fattu. Dur en - : camandulinu.
Etre sûr de son - : esse da cavallu à Codimozza. Avoir -
à : scumpete cù. - peu claire : affare infurficatu. -
embarrassante : nocciulu, capatoghju, pesciu. -s : ropa. Spr.
Chì negozii sò, què ? (affaires louches).
Cù u tale, mancu in prucessiò ! (je ne veux rien avoir
affaire à lui). -s d'autrui : affari altrui. Pruv. A'
chì s'occupa di l'affari altrui, di trè malanni li ne
tocca dui
. afférent: chì occore, o chì accore à ;
chì li s'appiccica (à qualcosa) ; singu, afferente
. affermage: affittu
. affermer: affidà, affittà. - des biens ruraux :
dà o piglià in affittu, affittà. - des services
: appaltà. Issu termine s'impiegava solu per l'affittu di
l'impositi indiretti chì ghjè statu suppressu in u
1789. - pour pâturage: affittà à erba, dà
una terra à erba.
. afflictive et infamante (peine-) : pena afflittiva è
infamatoria
. afforestage: furestu, abbuschime
. affouage (droit d'-) : lignaticu, tacca in furesta cumunale
. affouager n. m. : patrone d'un lignaticu. V.t.: dà o
avè u lignaticu
. affranchir: francà, affrancà, liberà. S'- :
affrancassi, sfrancassi, liberassi
. affranchissement: - d'esclave : liberazione, manumissione (arch.).
- de lettre : affrancamentu, affrancata
. affrètement: nolu
. affréter: piglià à nolu
. affront: offesa, inghjulia, scherzu, scornu, "affrontu"
. agent: agente. - de police : cummissaru ; a gobba (Bastia ;
sous-entendu: a pulizza gobba)
. aggravant: aggravante, peghjurante. Les circonstances-es : i
peghjuranti
. aggravation: aggravazione, pighjurera, pighjuramentu, crescimentu,
magiurazione
. aggraver: aggravà, pighjurà, impighjurì,
cresce, magiura
. agio, agiotage : spiculazione
. agioter: spiculà
. agioteur: spiculatore
. agir: agì (sce), dassi di rumenu (o di manu), fà,
operà. -en justice : v. ACTIONNER. Faire - en haut lieu :
mette mezi, o cugne. Il s'agit de
si tratta di
Pruv. :
Fà à chì ti face ùn hè peccatu
!
. agissement: fà, andamentu, cundotta, fattu, maneghju. Spr.
Da u dì à u fà hè cum'è da u tesse
à u filà
. agréer: agradì, -à, accittà, piace
. agrée: (n.m. et adj.) : agraditu. - près le Tribunal
de commerce : - davanti à u Tribunale di cummerciu
. aide n.f. : aiutu, -a, assistenza, succorsu, affollu, appoghju,
sullevu. - sociale : aiuta suciale. - judiciaire : assistenza.
Donner, porter, ou prêter, aide et assistance :
scunfinì, assiste, aiutà. N. m. : aiutu, assistente,
aghjuntu
. aider: aiuta, assiste, succore, scunfinì. - à
entretenir quelque chose : attuarì. S'- : aiutassi, servesi,
ghjuvassi
. aisances et dépendances : siti, circuli
. ajournement: attempu, l'attempà, rinviu, aghjurnamentu
. ajourner: attempà. - un procès : attempà o
rinvià un affare
. alcootest: alcolprova
. aliéné: scemu, toccu di cerbellu, pazzu, tontu,
alteriatu, mantacatu, pisatu, ch'ùn hà micca u capu
à segnu. Asile d'-s : casa di scemi, ind'è i scemi
. aliéner: alienà, cede, perde, pisassi
. alimentaire (obligation-), aliments : mantenimentu, obligu di
l'alimenti, obligu alimentariu
. alliance: alleanza, appicciu, appicicanza, matrimoniu
. allié, ou parent par alliance : parente appicicaticciu o
appicciaticciu, alleatu, apparentatu
. allier (s' -) : alleassi, ligassi, unissi, imparentassi, spusassi,
maritassi
. allogène: razzisfarente
. ambages: ambaghi, rigiri. Sans- : senza ambaghi
. âme: anima. En mon - et conscience : in anima, in anima
è in corpu
. amélioration (apportée en matière de fermage)
: migliuramenti, migliuranza, amigliurazione. -
(rétablissement d'un malade) : migliuramentu
. améliorer: migliurà, bunificà (terre). S'- :
migliurassi, bunificassi
. amende: amenda, e-. Frappé d'- : amindariu
. amender: amendà, e-, migliurà, bunificà,
currege, accumpulà. S'- : amendassi, migliurassi, curregesi.
Pruv. A' chì pecca è po s'amenda, cun Diu vive è
regna
. amiable: amichevule. A l'- : à l'-, à bonu à
bonu
. amnistie: amistia
. amnistier: amnistià, cuncede un 'amnistia,
perdunà
. amodiataire (de terrains cultivables) : affittuariu
. amodiateur: chì cuncede un fondu rusticu in affittu
. amodier: dà in affittu
. amortissement: amurtimentu. - d'une rente : riscattu
. animosité: animusità, vispiglia
. annexe: anessu, aghjustu. -(maison) : appicciu, tirata
. annoncer par criée, ou publier : gridà, da à
grida
. annulabilité: annullabilità, cassabilità
. annulable: annullevule, -abile, cassabile
. annulatif: annullatoghju, -ivu, cassatoghju
. annulation: annullamentu, -azione, riscissione, cassazione
. annuler: annullà, cassà (gall.); Etre annulé :
andà à monte
. antécédents: antecedenti (d'una persona)
. anthropométrie: antropometria
. anthropométrique: antropometricu. Carnet-: librettu,
quaternu, squinternu
. antichrèse: anticresi
. antipathie: antipatia. Eprouver de l'- : pigliassi in onca. v.
DESACCORD
. apaiser: appacià, appattà, appatimentà,
appatimà, azzittà, chietà, arrichità,
richità, pacificà, asserinà, calmà,
tranquillà
. apercevoir: vede, scopre, sculinnà. S'-: accorgesi,
scorgesi, avvedesi, arivvedesi. Spr. On ne s'est aperçu de
rien : hè passata liscia
. apparentage: imparentime, appiccicu
. appartenances: appartinenze. Opposte à e dipendenze (o
siti), l'appartinenze sò l'ogetti chì formanu e parti
propie di a tenuta o di l'immobule (casa, fondi è lochi,
custruzzioni)
. appartenir: appartene, spettà, esse soiu, esse ropa soia,
tuccà, sende, cumpete, occorre. Spr. A' chì spetta
à pagà ? (à qui appartient-il de payer ?). Un'
tocca à tè, o un ti sende, di parlà cusì
(il ne t'appartient pas de parler ainsi). Un' cumpetendu à
ellu di fà
(ne lui appartenant pas de faire
).
Quantu piu occorre (ce qu'il appartiendra)
. appel: appellu, appellazione. Faire-: fà appellu,
appellà, -assi. Spr. Appellatine à u Senatu (di
Ghjenuva) ! Sans - : senza appellu. Cour d'- : Corte d'-. - à
minima : appellu à minima. - principal : appellu principale.
-incident : appellu incidente
. appelant: appellante
. appelé: appellatu. Spr. Bene appellatu è male
ghjudicatu
. appeler: chjamà, mandà à chjamà,
cunvucà, (bêtes) : allettà. v. faire APPEL. - en
justice : chjamà davanti à u ghjudice
. appréciable: apprezzevule, -abile. Biens non -s en nature :
beni chì ùn si pone apprezzà materialmente
. appréciation: apprezzazione, parè, arbitriu. Spr.
Appellazione à arbitriu di u magistratu : appel dont
l'opportunité est laissée à
l'appréciation du juge
. apprécier: apprezzà, prezzà, fà
casu
. appréhender: piglià, chjappà, afferrà,
arrestà, teme
. appropriation: apprupriazione
. approprié: tercanu, adattu, capace, u veru, quellu
chì pò esse
. approprier: appruprià, adattà, intunà. S'- :
impatrunissi
. apuré (contu) : schjaritu, quadratu ; - (impegnu) :
liquidatu (engagement apuré)
.apurement: quadratura (contu)
. apurer: verificà, schjarì, quadrà,
liquidà. - des engagements : liquidà impegni
. arbitrage: arbitratu, stimera, estimu
. arbitraire (adj) : arbitrariu: tiranicu : - (n.) : straputere,
tirania
. arbitrale: arbitrale. Sentence-: sintenza-
. arbitre: arbitru, ghjudice cumprumissariu, paceru, piatese, luseru
v. EXPERT. Libre-: arbitriu, ragione. Avoir son libre arbitre : esse
in sè
. arboraire (propriété -) : prupietà
arburaria
. arboriculture: arburicultura. Partie du territoire communal
réservé à l'- : circulu
. argent: soldi, denaru, argentu. - comptant : soldi in tavula. Spr.
Ch'elli caschinu !
. argousin: aguzinu, anzinu, guardianu
. arguer: cunclude, cuntradì, tirà una cunsequenza,
piglià pè pretestu, pè scusa, o per azzingu. -
de faux : attaccà pè falzità o pè
falzu
. argument: argumentu, ragione, sugettu. Spr. Fà valè e
so ragioni. -s de discorde : leppiche
. argumentation: argumintazione, ragionu, ragiunamentu
. argumenter: argumintà. - un litige : scumpete
. argutie: arguzia, suttilezza, argaliffu, assettu, ancinellu,
ganciu, cavillu. Spr. Circà ancinelli : circà ganci, o
cavilli, pè imbruglià
. arrêté: arrestatu, ingantu, pescu. -d'expulsion :
arrestatu o ordinanza di spulsione. - de compte : regulamentu o
chjusura di un contu. On l'a - : l'anu inguantu, l 'anu pescu.
-fermement : stacchitatu
. arrêter: arrestà, catturà, interrompe,
stabilì, fissà, parà, cummissiunà (una
cosa). Saisir-: fà fà o eseguì un sequestru
. arrhes: capara, accapara, pegnu. Donner des - : dà à
capara. Retenir une denrée avec versement d'- : caparà.
Avec - : à capara, cù capu avanti
. arriéré: in daretu ; (paiement) arretratu
. arrondissement: circundariu
. articulation (au sens fig.) : articulazione, affirmazione, manera
(o mudu) di vede
. artisan (fig.) : organu
. ascendant : ascendente, influenza, autorità
. ascendants: antenati, denzani
. asile: asiliu. Droit d'- : dirittu d'-
. assassin: assassinu
. assassinat: assassiniu
. assassiner: assassinà, tumbà cù premeditazione
(o cù calculu) è à tradimentu,
ammazzà
. assiette: pusizione, piattu. - de l'impôt : ciò
chì ghjè impunibile. - de l'hypothèque : i beni
nantu à i quali hè custituita l'iputeca. Biens ayant
leur assiette à
: beni posti (o cullucati, o situati)
à
. assignation: chjamata o chjama à l'udienza, assignazione,
ordine di cumparizione (s'ellu s'hè chjamati davanti à
u tribunale di pulizza, o d'istanzia, o di e pensione, o in
currezzione, l'assignazione hè detta: citazione, v. CITATION).
- de quote-part attribuée à quelqu'un : rasegnu.
. assigner: chjamà, assignà
. assises (cour d'-) : corte d'assise
. assistance: v. AIDE
. association (navigation) : v. CONTRAT de PARTAGE
. associer: assucià ; S'- : fà soccita, assuciassi
. assumer: incaricassi, appittassi. - la responsabilité ou la
charge de
:agguantassi a croce di
. assurance: assicurazione. Compagnie d'- : cumpagnia d'-. Police d'-
: cuntrattu o pulizza d'-. Prime d'- : premiu d'-
. assurer: assicurà. S'- : assicurassi, cartighjassi. S'- de
la personne de quelqu'un : arrestà o catturà
qualchisia. Pruv. A' chì hà paura, s'assicura
. astreindre: ubligà
. astreinte: obligu, indennità di ritardu. Condamnation sous -
de payer x F par jour de retard : indennità di ritardu in
esecuzione di un'obligazione
. attendu n.m. : alinea, mutivu. Des -s déshonorants : mutivi
desunurevuli. Attendu que : attesu chè
. attente: attesa, aspettera, -ime, speranza. Pierre
d'-(matérialisant un droit à l'extension) : petra
d'appicciu, morsu, -a, testimoniu. Pierres d'ajoutées sans
aucun droit : falsi testimonii
. attestation: fede, attestazione. Es. fede di nascita o di
matrimoniu. - sous serment : attestazione, testimunianza
. attester: fà fede. -sous serment : attestà,
testimunià
. attraper: chjappà, achjappà, ricute, aghjustà,
ingannà, ingabià, incappià, coglie. Pruv.
S'aghjusta prima un bugiardu chè un zoppu. - une amende, un
mois de prison, un horion : ricute un'amenda, un mese di
prigiò, un pattone
. audience: udienza, seduta. Jour d'- ou jour plaidable : ghjornu
d'udienza. - foraine : udienza furanea, o di fora. Lever l'- : chjude
o finì l'udienza. A' u XVIIIu s., si dicia "levà" o
caccià u bancu chì separava u locutenente, presidente
di u Tribunale, da u publicu
. audiencer: mette à rollu
. audiencier: usceru (o uscieru) d'udienza
. audition: udizione, cunfessione. - du défendeur :
cunfessione di u difenditore
. augmentation: aumentu, criscimentu, accr-. - de dot : v.
ACCROISSEMENT
. authentique (acte-), attu nutariatu, attu d'ufficiale publicu
chì hà forza esecutoria
. augmenter: cresce, aumintà. - les prix : rincarì,
cullà i prezzi
. autoritaire: auturitariu. On dit d'une personne- : Ordine è
cumandamentu !
. autorité: auturità, putere, forza è putere. -
de la chose jugée : auturità di u ghjudicatu. -
parentale : auturità parentale o paterna. Les -s : i
capizzoni, quelli chì anu forza è putere
. autrui: altrui, l'altri. Pruv. A' chì si mischia di i fatti
altrui, di trè malanni li ne tocca dui
. avantage: avantaghju, tornacontu. Il s'en est tiré à
son avantage : hè partutu cù i so avantaghji
. avantager: avantaghjà
. avantageux: vanitosu, avantaghjosu. Etre-: turnà contu
. avenant: pattu addiziunale, cumplementu
. avenir: avenire. Vu l'- donné par notre huissier : vistu
l'avenire datu da u nostru uscieru
. aventure: aventura, casu, risicu, azardu. Prêt à la
grosse - : imprestitu à cambiu marittimu
. aveu: cunfessione, palesu, accunsentu. Homme sans- : birbone,
furdanu
. avis: avvisu, abbisu, parè, pensamentu, avvertimentu. Sauf
meilleur- : salvu migliò parè o salvu à
chì dice megliu. Lettre d'- : lettera o bigliettu d'avvisu.
Prendre avis : piglià u parè. - donné au public
(annonce) : grida. A notre avis : pè contu nostru, à
parè nostru
. avocaillon, avocassier : avucatuzzu, -ichju, -ellu. Spr. Avucatu
cacò, o perde o impatta !
. avocat: avucatu. Exercice de la profession d'- : avucazione. -
plaidant : avucatu difensore. - postulant : piatese, causidicu (issa
prufessione currisponde à quella di "avoué")
. avocat-conseil: avucatu cunsigliu
. avoué (à la Cour) : issa prufessione ùn esiste
più chè in e Corti d'Appellu;v. AVOCAT POSTULANT
. avouer: palisà, cunfessà, ricunnosce. S'- :
palisassi, cunfessassi, dissi
. bagne: galeia, galera, travagli furzati. Spr. Calescia o galera
! (= o dentru o fora ! : ou tout ou rien !). Restu, o arca di galera,
o avanzu di galera: vaurien
. bagnard: galirianu
. bail: affittu, lucazione. -de terrain : affittu di terrenu. -
à louer : lucazione, affittu. Donner à-à loyer :
dà à titulu d'affittu, dà à pigione,
appigiunà. - de vigne = donner une vigne à - :
dà una vigna pè mezu = louer par moitié de
vendange. - à complant: affittu à pastinera (v. VIGNE),
à pullunera. -à colonat partiaire : culunia à di
mezu o culunia parziana. - à domaine congéable :
affittu à riscattu o à ricompera. -
emphytéotique : enfiteusi. - à nourriture : vitaliziu,
cascia morta. Pruv. Pè a terra, terraticu ; pè i boi,
buiaticu ; pè a sumente, interessu ; è pè a
racolta, ùn ferma nunda chè ventu!
. bail à cheptel : soccita, soccida, soccia, socita, guadagnu.
Donner à- : dà à soccita, o à guadagnu, o
à capezzu, - à forfait, moyennant un forfait :
trattura. Modalités et paiement : Au XVIIe s., chèvres
et brebis étaient données "à soccita" (capital
et bénéfice), pour une durée de 3 ans, au bout
desquels le berger devait rendre un troupeau équivalent
à celui qu'il avait reçu, le croît ("a leva") de
ce dernier devant être partagé moitié
moitié
. bail à ferme : terraticu, ta-. - pour le bétail :
terraticu à livellu (prélèvement du patron sur
les produits tant de la terre que du bétail). - pour la
semence : interessu. -pour les bufs : buiaticu.
Modalités et prix : à Ghisoni, les porcs étaient
donnés "à livellu". Le propriétaire livre un
certain nombre de truies, dix par ex. , pour un an ; le berger
s'engage à lui restituer dix truies de valeur égale et
ajoute une somme, 3"lire" ou plus, par tête originelle. Bien
plus qu'un fermage, ces baux à ferme constituent un
métayage précaire, selon A. Casanova. Le "terraticu",
prélèvement du propriétaire sur le produit de la
terre, allait du quart à la moitié du produit dans le
Deçà des Monts en l'an X (métayage à part
de fruit). Le "livellu", prélèvement sur le
bétail, va aussi du quart à la moitié dans le
Delà des Monts. Sur le domaine de Porti Vechju
(comtés). Les paysans payaient aux propriétaires des
"terratichi" variables selon l'état de culture des terres :
pour le pacage du bétail : 2L. Par cheval, 1 L par vache, 10
s. par treuil (pressoir), 2s. par tête de chèvre ou de
brebis
. bail à herbe ou à pacage du bétail ou à
légumes : erbaticu, ar-. Modalités et prix : en 1782,
A.M. a pris à "erbaticu" le clos de l'orrevechja pour 300
livres à payer à Ch. De Buonaparte, plus un mouton. En
1784, du fait que le clos était ensemencé, le montant
de "l'erbaticu" fut de3000 L(X. Versini). En 1789, les comtes et
marquis
reçoivent des paysans usagers le droit à
lever "erbaticu" et "terraticu" (= bail à ferme) ; ces droits,
à Porti Vechju, sont transformés en CHAMPART (v. ce
mot) pour les terres défrichées et mises en valeur dans
les 5 ans.
. bailler: dà in affittu, affittà (bail à
ferme)
. bailleur, -esse : prupietariu, -a. - de fonds : imprestatore,
-sti-, -trice
. ban: bandu, esiliu. -municipal de récoltes
(châtaignes, olives, vendanges) : furestu. En rupture de - :
scappatu di galera. Mettre quelqu'un au- de l'opinion, ou de la
société : marcallu, mettelu à u taglione
. bande: banda (ds ts les sens), binda, (animaux) rebulu, soccita,
mansa, massa, batterecciu, rochju, brancu, stolu, schjera, (oiseaux)
volu, stolu, ciorma, (terre de culture) lenza, fasciu, striscia.
. bandeau: fasciu,-a, binda, mascara. Ils se sont mis le- sur les
yeux : si sò messi a mascara à l'ochji
. bandit: banditu
. bannir: bandì
. banqueroute: bancarotta. -simple : -semplice. -frauduleuse :
-cù froda o cù ingannu. Faire-: fà- (a banca
("comptoir") di u cummerciante era, realmente spezzata).
Spr.pusà di culu in chjappa : quandu chì un
cummerciante facia cattivi affari,i creditori u purtavanu à u
marcatu, li facianu calà e braghe, è u mettianu in
pusoni di culu nantu à un lastrone
. barre: barra (du tribunal) ; sbarra, asta (de fer ou d'or ; stanga
(bois) ; timone (bateau)
. barreau: cavichju (chaise) ; bancu di l'avucati (justice)
. base: basa, fundale, fondu. - légale : basa legale.
Spr.Iss'azzione penale manca di basa legale
. bâtonnier: capu, o presidente di l'avucati. (anticamente)
mazzeru
. battre: batie, minà, pichjà, tribbià,
imbatangà, vince. Se-: battesi, impicciassi, inzuffassi,
imbaruffassi, incarapicciassi
. bénéfice: benefiziu, prufittu, guadagnu, vincita.
Sous - d'inventaire : sottu à benefiziu d'inventariu. A son- :
à prò soiu
. bénéficiaire (héritier-) : erede
benefiziariu
. bénéficier: benefizià, prufittà. -de
l'usufruit : usufruttuà
. berger: v. PAYSAN
. bétail, bêtes : ropa viva, vivu, bistiame, animali,
fere, banda, soccita. Pruv. Per vive, ci vole u vivu. Tête de -
: capite. Petit-: minutume, -ame, ferriattuli
. bien: bene, bè, ropa, terra, locu, mon- : u meiu ; son-: u
soiu, etc. - mal acquit : furaticciu. Spr. U furaticciu ùn
ghjova. -d'autrui : a ropa di l'altri. Pruv. A ropa di l'altri
brusgia e mani è ingonfia e ghjambe. -s de l'Eglise : catapia.
Séparation de -s : spicchera o separazione di i beni cumuni
frà sposi. Le - public : u bene cumunu. Corps et -s : ghjente
è ropa. -s communaux : i beni cumuni ;
(propriété de tous les habitants) : u cumunu, e
cumunanze ; (propriété privée de la commune) : u
cumunincu ; (endroit où une bête a l'habitude de
séjourner sur les -s communaux) : rughjone. Les biens
communaux devant être semés à
céréales : presa. L'assemblée de la
communauté décidait des "prese" à mettre en
culture et tirait les parcelles au sort ("à l'imbusca")
lorsqu'elle n'était pas assez riche en terres
. billet: bigliettu. - de banque : cambiale, -di banca. - à
ordre : pagherò, pagarò
. blé: granu. Les -s : e biade. Terrains plantés en - :
paghjata. Terrains plantés en -l'année
précédente : nuvale
. blesser: ferì, offende, af-, mucà. -gravement :
struppià. Se - : ferissi, fassi male, affendesi. Se -
gravement : struppiassi
. blessure: ferita, mucà. - grave : struppiatura, ferita grave
o seria. -s par imprudence : ferite pè imprudenza. Coups et -s
volontaires : colpi è ferite
. bois de justice : mannaia
. bonifier: bunificà (bunificà veut dire aussi
HYPOTHEQUER)
. bon sens : arbitriu, al-
. bornage: messa di e piccule, posta di i termini, determinazione di
e cunfine, limitazione
. borne: piccula, mozu, unteru, termine, cunfina, ghjura
. borner: muzà, mette e piccule, pone i termini o e cunfine,
limità
. boute-feu: picciafocu
. bout portant (à-) : a brusgiastuppone
. bouvier: buiaghju, -tteru, vaccaghju, cumpagnone. -travaillant par
moitié : cumpagnone chì lavora à medità.
Ci era à u seculu scorsu, u principale (patrone), i cumpagnoni
è a lucchiseria
. brader: vende sottu à u prezzu, liquidà
. braderie: vendita sottu à u prezzu, liquidazione
. bras: bracciu, putenza, putere, auturità, forza. -de
justice, -séculier : forza publica, bracciu seculare
. brétaudage: segnu. Spr. U segnu porta u patrone. "Cette
pratique a des principes de droit reconnus : dans la succession, le
brétaudage reconnu au chef de famille revient à
l'aîné des garçons ; chacun des autres
garçons ajoute un"segnu" particulier au brétaudage
familial (M.Caisson.). Contre-faire le- : contrasignà
. brétauder: signà ; tonde à scala o à
caprunu, tonde, castrà
. brèves (régistre de-) : librettu di nutaru
. brigue: briga, ragiru, maneghju, manuvra
. briguer: brigà. Spr. Hà fattu è hà
brigatu.
. bris: ruttura. -de clôture : strunchizzulime o rumpitura o
sciappatura o truncatura di chjudenda, o di serrenda di un campu, o
di muru d'accintu
. brouille: staccanza (=séparation de fait), ruttura
. brouiller: mette male, bulià, mischjà. - les cartes
(fig.) : gastà e serchje
. brouiller (se-) : v. ROMPRE
.brouillon: primu abbozzu, minuta
. brulis: (terrain défriché) vichjetu, guizzettu,
(maquis, forêt) puretta, (champ) debbiu
. bûcher: lignaghju. Supplice du - : focu (cundannà
à u focu)
. cabale: cumbriccula, camandula, cunfaffa, cumplottu,
tramangula
. cacher: piattà, asconde. -son jeu : tene a volpe sottu
à l'ascella. Se-: piattassi, ascondesi, infrascassi. Se - dans
le maquis : tramachjassi
. cachette: piattatoghju, allucatoghju. En - : à l'appiattu,
à l'affurtu, sottu manu, sottu sottu, à l'insottu.
Faire des -s : fà e piattatelle
. caisse: cascia, massa. -noire : massa nera
. calomnie: calunnia
. calomnier: abbugià, mette o pone calunnie,
calunnià
. calomnieux: calunniosu. Dénonciation -se : dinunzia
calunniosa, o bugiardaghju, o bugiaghja, o falza
. cambriolage: sbuttinamentu, l'abbuttinà
. cambrioler: abbuttinà, sbuttinà, abbuttà,
scuzzà, sfundà, sbundà, spundà
. cambrioleur: sbuttinatore, latru
. canton: pieve
. capable: capace, attu, camonchju, adattu, espertu. Etre - : esse in
abitu, in statu, in quella di, in deresi. Etre - de tout : esse attu
à falle tutte ; ùn esse tantu tralintu. Spr. A'
chì ùn hè capace, ùn ci si metti
. capacité: capacità. - en droit : - in dirittu. -
juridique : -ghjuridica. - de tester : arbitriu, sensu, intellettu.
Avoir la - de tester : esse in sè, avè tuttu u so
arbitriu
. cardinal (point -), cardinaux. N: tramuntana, nordu. NE: grecale.
NO: maistrale. S: meziornu, sud. SE: sciloccu. SO: libecciu, mezu
punente. E: livante, est. O: punente, ovest
. carence: carenza, insulvabilità. Délai de - : periodu
di carenza, suspensione di effetti. Procès verbal de - :
prucessu vebale di mancanza o di difettu di pagamentu. Certificat de
- : certificatu d'insulvabilità
. cancanier: puttachjone, pulizzonu, pulizzaghju, sparlaccione
. carcéral: carcerale. Univers-: u mondu di a
prigiò
. carnage: carneghju, carneficina, carnugliu, sanguiniccia,
misciccia, accidiu, viste, scumpiera, strage, sterminiu, fracellu,
stirpamentu, tazzu
. cas: casu. - fortuit : -fortuitu o imprevistu o inaspettatu
. casier: cantara. - judiciaire : librettu penale
. cassation: cassazione. Cour de - : Corte di cassazione, a corte
più suprana
. casser: v. ANNULER
. cause: causa, prucessu, cagione, mutivu. -s de litiges : cagioni o
cause di una lita, di una letica, di una quistione o di un prucessu.
- pendante : causa sempre appesa o causa chì pende. Spr.
Più pende, più rende ! -concomittante ou concours de -s
: causa cuncumittante, o cuncorsu di cause. - absolutoire : cagione o
causa assolutoria. -s aggravantes : cagioni o cause peghjuranti. Ce
n'est pas sans- : ùn hè senza mutivu o senza cagione.
C'est à - de toi : hè pè causa toia, hè
per via di tè. Tu en es la- : hè tuttu per tè,
ne si causa, ne si cagione, ci n'ai colpa tù. Obtenir gain de
- : vince una causa o avella vinta. Mettre ou appeler en - :
incausà o chjamà in causa. Donner gain de - à :
dà a ragione à, dà vinta à,
ghjudicà in favore di. Juger en connaissance de- :
ghjudicà cù piena cunnuscenza di causa o cunnuscendu
bè a causa. Etre hors de- : esse for'di causa. En
désespoir de - : persu pè persu, à l'ultime di e
righe, à causa persa, ogni speranza essendu persa. Prendre
fait et - pour : piglià a parata di, a pretesa di. Pruv. In
causa propia, nisunu vale
. caution: cauzione, guaranzia, sicurtà, guarante, -ente.
Liberté sous -: libertà cù cauzione. Servir de -
à quelqu'un : guarantì pè qualchidunu, rendesi
guarante di, francallu. Sujet à- : bracanatu, muscatellu,
à quale omu ùn ci si pò cuntà o
fidà; spr. L'amicu Chjarasgia !
. cautionnement: cauzione, guaranzia, sicurtà
. céder: cede, lascià, lacà, abbandunà,
dalla vinta. - à la force : sottumettesi, sbragà,
cappià. Commerce à - : cummerciu in vendita
. cédule: cedula. - de citation : - di citazione
. célibataire: figliu, scapulu, fantinu
. certificat: v. ATTESTATION
. certifier: assicurà o incaricassi di a guaranzia di a
cauzione, o pigliassila in cura, o à collu, accertà,
fà fede, autentificà. - sous serment :
attestà
. cessant: cessante, suspesu. Toute affaire -e : lascendu tuttu in
pianta, o in pian'di capechja, o in cazzola, o ogni altra
attività essendu suspesa, subitu subitu
. cessibilité: cedibilità, cessi-
. cessible: cidibule, -bile
. cession: ceduta, cessione. - des biens : cessione di i beni. - de
créance : cessione di creditu
. cessionnaire: cessiunariu
. cessation: fine, stanciamentu, cessazione. - de paiements :
stanciamentu di i pagamenti
. chamailleur: liticarinu
. chambre: camera. - d'un Tribunal ou d'une Cour : -,- civile, -
currezziunale, - suciale di a Corte d'appellu. - d'accusation (v.ce
mot). - du Conseil : - di Cunsigliu
. champart: erbaticu,terraticu, ma solu pè e terre diccippate
è messe in valore ind'i 5 anni
. change: cambiu, scambiu. Lettre de - : cambiale, lettera di cambiu,
tratta
. chantage: ricattu
. charge: incaricu, carica, pesu, somma, croce. Assumer la - de :
agguantassi a croce di
1. soma (di legne, di vinu, di fenu,
)
2. (fardeau) : Porter une lourde- : purtà a somma ; soma,
carica, -u, pesu, incaricu. Spr. U tale hè statu tutta a so
vita sottu à a soma di un debitu.
3. impiecu, carica, occupazione. Es.Carica d'usceru
4. (imputation) : carica, imputazione. Témoin à- :
testimone à carica. Tout est à ma - : tuttu hè
in capu o addossu à mè. Fait de- : fattu determinante,
rispunsabilità pè danni. A -de : à pattu di,
à cundizione di. Revenir à la - : v. REVENIR
. charte-partie (à-) : cuntrattu di lucazione di battellu
. chasse: caccia. Prohibition de - : bandita, bandu (v. RESERVE). -
gardée : bandita, caccia riservata. Permis de - : permessu di
caccia. - à la fouée : caccia à lume di
lampione, scotula (a scotula hè dinò u bastone
pè tumbà l'ocelli e notte di ventu). Produit de la- :
ropa di S.Petru, o di S.Martinu.
. châtaigne: castagna. Fermage à payer aux -s : affittu
à pagà à tempu à l'uttobre o da
pagà à u chjostru (enceinte où l'on entasse les
-s). "Uttobre " currisponde, in Francia, à San Michele (29 di
sittembre) ma un'antra scadenza assai currente era San Martinu (11 di
nuvembre) quand'elle finianu e vacanze di u Tribunale.
. châtaigneraie comportant plusieurs propriétaires :
circulu di castagni
. châtier: castigà
. châtiment: casticu, punizione, tacca (tour de rôle).
Spr. A tacca di u latru vene sempre. U signore ùn paga micca
tutti i sabbati à sera
. chef: capu, capizzone, testa. - d'accusation : v. ACCUSATION. - de
famille : capu di casa. Secrétaire ou greffier en chef :
capisecretariatu. - de nullité : capu di nullità. - de
bande de garnements : capimalannu
. chênaie comportant plusieurs propriétaires : ballu
(=valdu) di lecce
. chenapan: sgaliottu (v. FRIPOUILLE), birbone
. cheptel: v. BETAIL
. chercher: circà, pruvà. - la vérité :
circà a verità. - la petite bête : circà u
pelu in l'ovu, circà ghjatti à ligà. - chicane,
noise, querelle (v. issitermini). -des arguments de discorde :
circà leppiche
. cheval: cavallu. - de retour : - vechju. Pruv. Cavallu vechju
ùn cambia andatura. Monter sur ses grands chevaux : piglialla
da in altu, incristissi, incazzissi, saltà ind'è furie,
sbalzà, inzirissi
. chicane: lita, tribunalata, cavillu. Gens de - : ghjente di
tribunale, liticanci. Chercher-: circà l'azzinghi, o a tigna
à grattà, o a rogna à grattà, o i ghjatti
à ligà
. chicaner: sturzulà, liticà, stuzzicà
. chicaneux, -ier : liticanciu, -chinu, attaccalite,
quistiunaghju
. choix (au -) : à l'arbitriu di
Es. Lascià
à l'arbitriu di u Presidente
. chômage: disopera, posu, disoccupazione, riposu, arretta.
Spr. Le chômage du dimanche : u riposu di a dumenica
. chômer: esse à u posu, o di posu, rivicà, esse
disoperatu o disoccupatu o senza travagliu, arripusassi, arreghja
. chômeur: di posu, à posu, operaiu disoperatu o senza
travagliu
. chose: cosa, affare, fattu. - jugée : à cosa
ghjudicata, affare passatu "in rem judicatum". -volée :
arrupaticciu. La -publique : u cumunu. Pruv. A' chì serve u
cumunu, ùn serve à nisunu. -sans valeur ("res nulius")
: cosa di nunda
. chromosome: crumusomu. Nota: un sustitutu di u prucuratore di
Nizza,Pagès, dissi in riquisitoriu chì " i Corsi anu un
crumusomu in più, folcloricu è girandulone". In "Et
l'homme créa l'homme" ("L'express" di u 28.10.1978), Vance
Packard scrive : "Frà l'anumalie genetiche, ci n'hè una
chì ghjè sottuposta d'esse infamatoria: hè
quella d'avè un crumusomu Y in sopr'à più. Un
suciulogu hà dettu : esistenu di più in più
prove ch'indettanu chì e persone nate cù geni XYY ponu
avè una predispusizione pè a piazza criminale".
. cinquième (pour le- de la récolte ou du capital) :
Les "cinquinari"travaillaient" à cinquinu". Il existait aussi
des contrats à cheptel "à cinquinu" et des prêts
"à cinquinu" pour intérêt de 20%
. circonstance: circustanza, casu. -s atténuantes :
circustanze (o fatti) attenuanti. -s aggravantes : circustanze
peghjuranti o aggravanti. -s et dépendances : appartinenze,
circondi
. circonstancié: circustanziatu, stacchittatu, minuziatu, cun
tutti l'assetti, pè filu è pè segnu.
Spr.Ghjudiziu stacchittatu
. circonvenir: ingarattà
. citation: citazione. - à domicile : -à usciu è
a casa. - en mairie : - in merria. - à personne : -à
ellu stesu. - à personne déclarée au service du
cité : - à ghjente essendusi detta à u serviziu
di u citatu, o di u chjamatu in Tribunale
. citer: cità, chjamà in Tribunale, mandà
l'usceru
. citoyenneté: citatinità
. clause: pattu, cundizione, stipulazione, articulu. - de revente:
pattu di rivendita. - léonine : pattu leuninu. - de style:
pattu usuale o solitu, abituale o in usu di solitu. - d'arbitrage :
pattu d'arbitratu o di stimera, o arbitrale. - de
déchéance : pattu di perdita (o di decadenza) di un
dirittu. - compromissoire : pattu cumprumissoriu. -conventionnelle :
pattu o stipulazione cuntrattuale. - résolutoire : pattu
risulutivu. - à ordre : pattu à l'ordine. - or : pattu
oru. -de préciput (v. ce mot) : pattu di parte anticipata, o
di antiparte
. classer: classificà, assistemà, chjode un affare.
L'affaire est classée : hè passata liscia
. clôture: chjusura. Sans-: à baccu, à campu
apertu. Spr. Vende un locu à campu apertu. -d'ensemble :
pedali. Bris de- : v. BRIS. Ordonnance de - prise par le juge de la
mise en état des causes : ordinanza di chjusura
. clôturé: chjusu, inguaratu. Pruv. In chjosu inguaratu,
ùn ci andà à pasculà. - à haie :
à sepa. -à murs de pierre sèche : à
muru
. coalition: cualizione. Délit de - : delittu di cualizione, o
di lega, o di cungrega, o di cumbriccula
. code: codice. - civil : -civile. -pénal : - penale. - de
procédure civile : -di prucedura civile. - d'instruction
criminelle : -d'istruzzione penale o criminale. - de commerce : -di
cummerciu. -des impôts : - di l'imposte. -forestier :
-furestale. -rurale : -rurale
. codicille: codicillu
. cohéritier: coerede
. collégialité: cullegialità
. collocation: graduazione. - des créditeurs d'une faillite :
- di i creditori di una fallitta
. colon : culone
. colonat: culunatu. - partiaire : -pè parte o in parte
. command: cumpratore pusitivu. Déclaration de - :
dichjarazione di u nome di u -
. commandement: cumandamentu, cumandu, intimazione
. commander: cumandà, cummissiunà. Commande et ordonne
: ordina è cumanda
. commanditaire: accumandante
. commandite: accumandita. Société en -simple :
Sucetà o associu in - semplice. Société en
commandite par actions : - pè azzioni
. commandité: accumandatariu
. commencement: principiu. - d'exécution : - d'esecuzione
. commencer: principià. - les recherches : indizià
. commissaire: cummissaru. - priseur : stimatore, callegaru (Calvi,
XVIu s.)
. commission: cummissione, accumandizia, arric-, ordine (ordre
d'achat), manciata, bona manu (remise). -rogatoire : cummissione
rugatoria
. commissionnaire: cummissiunariu. - en douanes : spediziuneru
. commodat: v. PRET
. commuer: cummutà, cambià, scambià,
tramutà. -une peine : cummutà, tramutà una
pena
. communal: cumunale. Rendre - un bien particulier : accumunà.
Le territoire- : u cumunu
. communauté: cumunu, cumunione. Mariés sous le
régime de la -: maritati in cumunione o in cumunanza. -
réduite aux acquêts : cumunione ridotta à
l'acquisti, o à a ropa acquistata
. commune: cumuna, cumunità. Maison - : casa cumuna.
. commutation: cummutazione, tramutazione. - de peine : - di pena
. comparaître: cumparì (sce), passà in tribunale,
esse di causa. Spr. L'ultimu à cumparì fù
gambitortu. - devant le Tribunal correctionnel : passà in
currezzione
. comparant: cumpariscente
. comparution: cumparizione, cumparsa. Mandat de - : mandatu o ordine
di -
. compensation: cumpensazione, impatta, -u, "sporta" (panier) : c'est
en matière de colonat partiaire, une compensation
attribuée au maître (bailleur) pour lui tenir compte de
la consommation journalière du colon et de sa famille. Dans le
fermage, l'obligation de la "sporta" était limitée
à une certaine somme. - judiciaire : cumpensazione
ghjudiziaria
. compensatoire: cumpensativu. Prestations -s : pagamenti -i, o
à titulu d'impatta
. compensable: appattevule, imp-, cumpensevule
. compenser: cumpensà, impattà, app-. Spr. Pè
pagà e messe, appaterà in mele
. compétement: di manera cumpetente
. compétence: cumpétenza, capacità. - ratione
materiae : cumpetenza per via di a materia. - ratione loci:
cumpetenza per via di u locu
. compéter: ( appartenir en vertu de certains droits)
spettà, tuccà, appartene, (être de la
compétence) : esse di a cumpetenza
. compétiteur: cumpetitore, rivale
. compétition: cumpetizione, rivalità, cuntrastu,
discussione. Etre en - : avè à cumpete. Spr. Cù
u Tale, hè megliu a ùn avecci nunda à cumpete,
à discote, à cuntrastà, à scumbatte,
à dibatte
. complanté (ds le sens de : couvert de plantations) :
arbiutu
. complément: cumplementu. - d'information : - d'infurmazione
o supplementu d'istruzzione di un affare, -d'informu
. complication: cumplicazione. -s : impicci è imbrogli
. compliquer: cumplicà. Se-: imbrugliassi. Es. L'affari
s'imbroglianu o sò in francese
. compositeur: cumpusitore, Amiable- : cumpusitore amichevule,
arbitratore, paceru, chì ghjudicheghja in equità, in
ghjusta regula
. composition: cumpunimentu, acconciu. Entrer en - : accunciassi,
mettesi d'accordu, ghjunghjene à cumpunimentu o à un
acconciu. - amiable : cumpusizione amichevule, cumpunimentu
amichevule
. compromis: acconciu, transazzione, cumprumessu. Spr. Femu
trè libre cù u saccu
. compromissaire (juge-) : Ghjudice cumprumissariu
o di ragione, arbitru, arbitratore, paceru, v. ARBITRE
. compromission: cumprumissione
. comptant: cuntante. Payer - : pagà cù i solli in
tavula o in manu. Spr. Ch'elli caschinu
. compte: contu, pattu. En fin de - : à conti fatti,
à u tirà di e rete. Tout - fait : tirate e somme, tuttu
pisatu. - profits et pertes : contu prufitti è perdite. Pruv.
Patti chjari, amichi cari. Absolument en - : pari è patti,
patti è pagati, sdibitati. -courant postal : contu currente
pustale. -à découvert : contu à u scupertu
. comptoir: banca
. concéder: cuncede, accurdà, ammette
. concession: cuncessione. Spr. Ci vole à fà u
neguziatu (en matière de mariage)
. concessionnaire: cuncessiunariu
. conciliant: remissivu, cunciliante, paciosu
. conciliateur: paceru : cunciliatore
. conciliation: cuciliazione, acconciu. Procès- verbal de - :
prucessu verbale di cunciliazione, o d'acconciu, o d'accordu
. concilier: cuncilià, accuncià, mette d'accordu. Se-:
cunciliassi, sentesi, prucacciassi
. conclure: cunchjude, cunclude. Pour-: pè falla finita, per
compiela
. conclusions: cunclusioni. -additionnelles : - addizziunali.
-responsives : -riplicatorie o rispunsive ; riplicazioni.
Présenter des - responsives : riplicà, cuntradì
à a dumanda, cunclude in risposta
. concurrence: cuncurrenza. -déloyale : - sleale
. concussion: cuncussione, baratteria
. concussionnaire: cuncussiunariu
. concordat: cuncurdatu. -amiable : - amichevule. -préventif :
-preventivu. - par abandon d'actif : -cù cessione di l'attivu
à i creditori. - dividende : -cù pagamentu di un
interessu (o di un tantu per centu) à i creditori
. concordataire: cuncurdatariu
. concubinage: cuncubinatu. - aghju. Vivre en- : tenesi
cù
. condamnable: cundannevule
. condamnation: cundanna, sintenza. Arrêt ou jugement de- :
arrestu o ghjudiziu di cundanna. Jugement de -(philo) : rincalcu
assennatu
. condamné: cundannatu. -à mort : - à morte
. condamner: cundannà
. condescendant: remissivu
. condition: cundizione, pattu. A la- : pattu à. A la -
expresse ou à condition de : à patti è
cundizione chè. - intellectuelle : v. CAPACITE. Acheter
à- : cumprà à o sottu cundizioni. Tenir les-s
arrêtées : tene i patti. A aucune- : à nisun
pattu. - potestative, tacite, suspensive : cundizione o pattu
putestativu, tacitu, suspensivu. Sans -s : senza midià
. conditionnel: cundiziunale
. confiance: fiducia, fede
. confirmation: cumprova, cunfirmazione
. confirmer: cunfermà, cumpruvà, avvalurà,
cresimà (relig.). Es. "far le comprove dei
testimonii"(Morati)
. confisquer: cunfiscà, mette à la lia
. conflit: cunflittu, cuntrastu. -d'attribution : cunflittu
d'attribuzione. Elever le - : inalzà o arrizzà u
cunflittu
. confrontation: cunfrontu, -azione
. confronter: cunfruntà
. congé: licenziamentu, licenziu. Donner -(maison) :
sfittà, caccià di casa, nutificà o dà u
licenziu, mandà via un pigiunante. Recevoir son- : esse
mandatu via, riceve u so licenziamentu, (pour s'absenter) : permessu,
licenziu. (écoles) : vacanza, -e. Mises en - de maladie :
messa à riposu pè malatia. Donner - à une
domestique : mandà via una serva, licenzialla. - faute de
plaider : sintenza resa in mancanza di l'interessatu
. congédier: licenzià, mandà via, tirà
cappiu
. connaissement: pulizza di carica, rispunsale
. connaître: cunnosce, avè cumpetenza o esse cumpetente
pè ghjudicà tale causa. Faire-: mandà à
dì, fà sapè. S'y- : intendesine. Il ne se
connaît plus : hè for di sè
. consanguinité: sanguinità, cuns-
. conscience: cuscenza, sentimentu. V. AME. Prise de - :
cuscentisazione. Avoir des morts sur la- : avenne parechji à u
curighjolu. Garder sa- (lucidité) : esse in sè, in
sentimentu sinu à l'ultimu
. conscient: cuscente, in sè
. conseil: cunsigliu, avucatu. - de famille : cunsigliu di famiglia.
- de tutelle : cunsigliu di tutela, o assistente di a mamma tutrice.
- fiscal : cunsigliu fiscale. Donner un bon - : metteci una bona
parolla. Ne pas écouter les-s : da fratta longa. - des Prud'
Hommes : cunsigliu di l'Omiprobi
. conseiller: cunsiglieru. - de tutelle de mineur : Balese
. consentant: cunsente, cunsenzievule
. consentement: accunsentu
. consentir: accunsente, accundiscende, esse di cunsentu, esse
cunsente, cunsentì (sce). - un prêt : auturizà o
permette un imprestitu
. conséquence cunseguenza. Subir les -s de ses fautes :
pagà u feu di e so colpe
. conservateur: cunservatore. - des Poids et mesures : misuratore. V.
HYPOTHEQUE
. considérant que : attesu chì, vistu chì,
aghjà chì
. constituer: custituì (sce). Se- prisonnier : mettesi in
manu, mettesi manu
. constitution: custituzione. -d'un jury : -di un giuratu o ghj-. -
de rente viagère: - di vitaliziu o di cascia morta. - de
partie civile: - di parte civile
. contenance: stesa, superficia, capienda
. contenir: cuntene, tene. Es. Per tene l'acqua ci volenu l'argini,
implicà. Es. L'idea d'effettu implicheghja quella di a
causa
. contentieux: (subst) cuntrastu; (s. et adj.) cuntenziosu; (adj.)
cuntrastatu. Recours-: ricorsu cutenziosu
. contigu: appicciatu, cuntiguu, chì tocca, à tocca
tocca. Propriété -e: pruprietà in termini
. contestation: cuntesa, cuntestazione, cuntrastu, causa, letica,
cuntruversia
. contester: cuntestà
. contractant: cuntraente, cuntrattente. Les parties -es: e parti
. contracter: cuntrae. Es. Cuntrae matrimoniu o amicizia. - (faire un
contrat): cuntrattà, pigliassi un' obligazione à collu.
- une dette de reconnaissance: pigliassi l'obligazione
. contradiction: cuntradizzione
. contradictoire: cuntradittoriu, in presenza d'ogni parte o di i so
rapresentanti
. contradictoirement: ognunu essendu presente, cuntradittoriamente,
in modu cuntradittoriu
. contraignable: cunstringhjevule. - par corps: amendariu:
cunstringhjevule à andà in prigiò pè
debiti
. contraindre: custringhje, furzà, reprime. -par corps:
furzà à andà in prigiò pè
debiti
. contraint: custrettu, furzatu, sustantu
. contrainte: custrettura, custrizzione, "assughjettimentu". - par
corps: prigiuna pè debiti à prò di u statu;
esecuzione persunale. -morale: viulenza murale. -par saisie:
sprupriazione furzata. Porteur de-s: latore, cuntrente. Spr.
Trimà cum'è un latore
. contrat: cuntrattu, strumentu. - de métayage ou de bail
à cheptel: soccia, soccita. - de louage de bovins: buiaticu.
-a moitié fruit: cuntrattu à mezu, à dimezu. -
de navigation avec d'autres propriétaires: cuntrattu à
cumpagnia. Projet de contrat: primu abbozzu. Pruv.Primu strumentu,
ultimu testamentu
. contredit: replica, cuntradicime, risposta
. contre- enquête: contrinquesta, -inchiesta
. contrefaçon: cuntrafazzione
. contrefaction: cuntrafazzione di munete
. contrefacteur: cuntrafattore. -de bretaudage: contrassegnaboi
. contrefaire: cuntrafà
. contrefait: cuntrafattu
. contre-partie: contracambiu, contraparte
. controverse: cuntruversia
. controverser: discute, cuntrastà
. contumace: cuntumacia. Etre en-: tene à machja,
fighjassi
. contumax: cuntumace, con-, fughjiticciu
. convenir: intendesi, cunvene, cunface, appiccicassi, pattuì,
fermà, mettesi d'accordu, fà contu (supposer). Es. Femu
contu chì
Eramu fermati pè dumane. Era u mumentu
chì li s'appiccicava u megliu
. convention: cunvenzione, pattu
. conversion: cunversione: -de séparation de corps en divorce:
-di spicchera in divorziu
. convocation: cunvucazione, cedula verbale
. copartageant: spartitente, participante
. corps: corpu. -du délit: di u delittu. Séparation de
-: v. SEPARATION CONVERSION
. correction: currezzione
. correctionnel: currezziunale
. correctionnelle (Tribunal Correctionnel): Currezzione.Passer en-:
passà in -
. coup: colpu. - de feu: sparata. - double: colpu à duie mani.
- de poing: cazzottu. Echange de -s de poings: cazzuttata.
Roué de -s: chjibatu, tichjatu di colpi. -s et blessures:
colpi è ferite, colpi è tambate. Etre sous le- de la
loi, d'une accusation ou d'une condamnation: esse sottu legge, sottu
accusa, sottu cundanna, o incorre (o sponesi à) una
cundanna
. coupable: culpevule, reu
. Cour: Corte. -d'Appel: -d'Appellu, "Rota". -de Sûreté
de l'Etat: - di Sicurtà (o di Sicurezza)di u Statu
. cours: corsu. Suivre son-: avè u so locu. "Affine chè
la giustizia abbia il suo luogo" (Morati)
. crash: accidente
. créance: creditu, credenza. Lettres de -: lettere di
credenza. - alimentaire: l'alimenti, creditu alimentariu. -
vestimentaire de la veuve: vesti viduvali
. créancier: creditore. -saisissant: -seguestrante
. crédit: creditu. - foncier: - fundiariu
. créditeur (être-): avanzà
. crépage: increspatura. - de chignons: lite frà duie
donne, cirmigliata, cimicata, tancinata
. criée: grida, c-. Publier ou annoncer par-: gridà,
dà a grida. Vendre à la -: ghjallicà
. crieur: mughjone, briunone. -de journaux: stridone. -public:
surrucatu, cridatore, banditore
. crime: crimine. Juron: criminacciu!
. criminalité: criminalità
. criminel: criminale
. culpabilité: culpabilità. Sentiment de -: sentesi
culpevule
. curatelle: curatela
. curateur: curatore. -au ventre: - di u zitellu nascente o di u
nascitoghju o di nascituru. -à un mineur
émancipé: - di minore spullizzatu o emancipatu.
-à succession vacante: -à eredità chì
posa o chì ghjace o à eredità ghjacente
. dam: dannu. Au grand-: à maiò dannu
. datif: daticciu, dativu, datu, assignatu da un ghjudice. Es. Tutore
daticciu
. dation: dazione. -en paiement: -in pagamentu
. débat: dibattitu, discussione, udienza.Les -s de
l'assemblée: i dibattiti di a camera. -s judiciaires:
dibattimentu, discuzzione, udienza. -poétique:
cuntrastu,chjama è rispondi. - à huis clos: udienza
à porte chjuse
. débattre: dibatte, discote, cuntrastà. -d'une
affaire: cumpete, scum-
. débauche: vita (Spr. Fà a vita), cattiva vita, buara,
ghjuvannara. S'adonner à la-: v. EXCITATION
. debet: debitu. Enregistré en -: registratu à-
. déboutement: ricusu, ributtu,"righjettu"
. débouter: scapità, ributtà,
ricusà,"righjittà", dì a causa persa. -X de ses
demandes: ributtà a dumanda di un Tale, dichjarà
irricivibile a dumanda in ghjudiziu di Tiziu
. décès: morte. Avis ou acte de -: murtoriu
. déchéance: decadenza, -imentu, perdita di un dirittu,
trascattu. -s de la faillitte personnelle: e decadenze di a fallita
persunale. -de la puissance paternelle: perdita di l'auturità
paterna o parentale
. déchoir: decade, trascattà. Etre déchu de son
action: esse decadutu o trascattatu di a so dumanda
. décisoire: v. SERMENT
. déclarable: dichjarevule
. déclaratif: dichjarativu. Jugement- : ghjudiziu -
. déclaration: dichjarazione, dichjarata
. déclaratoire: dichjaratoriu
. déclarer: dichjarà, fà cunnosce. - un enfant:
fà mette à registru un ciucciu, un cininu, un
circulu
. déclinatoire: declinatoria. - de compétence: -di
cumpetenza
. de cujus: defuntu. Le- -: u ben dì, a preda di, u puvarettu
di, u tintu di, u corciu di
. dédommagement: cumpensu, cumpensazione, umpattu
. défaillant (défendeur-): difenditore chì
ùn si presenta micca à l'udienza,chì manca,
cuntumace
. défaut: difettu, mancanza. Faire-: ùn presentassi o
ùn cumparì micca (à ghjudiziu), fà
difettu, esse cuntumace. Par-: in cuntumacia. A- de: in mancanza di.
Jugement de-: ghjudiziu o cundanna per difettu o di cuntumaccia
. défendable: difendevule, sustenevule, sustenibile
. défendeur: difenditore, citatu in Tribunale
. défendre: difende, piglià a pretesa o e pretese o a
difesa o a parata di
pruibì (sce), impedì (sce).
Se-: difendesi
. défends (en-): in furestu
. défense: difesa, interdizzione, pruibizione. Prendre la-:
piglià a pretesa, a parata o a difesa di
Les droits de
la-: i diritti di a difesa
. défenseur: difensore, avucatu
. défensif: difensivu
. défensive: difensiva
. déférer: diferì. - le serment: v. SERMENT. -
un jugement: fà appellu, appellassi, fà un ricorsu
davanti una Corte o una ghjuridizione più alta. - quelqu'un en
justice: diferì, chjamà, cità à
qualchisia in tribunale; fà una lita
. définitif: difinitivu. Jugement devenu-: sintenza passata in
ghjudicatu
. dégager: caccià d'impegnu
. dégagé: cacciatu d'impegnu. - des liens du mariage:
scioltu, liberu, liberatu, divurziatu
. dégagement: disimpegnu
. dégât: guastu, dannu, "disguastu". -s d'animaux:
sguasci, danni
. délai: termine, tempu à
frà (tanti)
ghjorni, attimpata. Es. Frà ghjorni quattru, oghje
principiandu. Sans-: senzu altru, senza fallu (sans faute), senza
attimpà, subitu
A bref-: frà pocu. Dans le plus bref-: à u più
prestu. -d' épreuve: tempu o attimpata di prova o di
sperimentu. - de préavis: termine di primu avisu o di
preavisu. - de congé: termine di rinviu o di primu avisu.-
péremptoire: termine perentoriu, mora. - probatoire: termine
prubatoriu. Donner un-: dà tempu, dà un termine,
dà un'attimpata. -suspensif: termine suspinsivu. -de
comparution: termine di cumparizione o di cumparsa. -de garantie:
termine di guaranzia. -de livraison: termine di cunsegna o di
rimessa. - franc: termine francu, -de paiement: termine di pagamentu
o tempu
. délaissement: sbandonu, abbandonu. - d'une terre
hypothéquée: sbandonu di un terrenu iputecatu.
-à l'assureur: abbandonu à l'assicuratore (droit
maritime)
. délateur: spia, delatore, (argot) cagnetta
. délation: delazione, dinunzia, -cia
. délibéré (en-):à deliberà
. délibérer: deliberà, riflette
. délimiter: delimità. - un terrain: pone i termini
. délinquant: delinquente, reu, culpevule
. délit: delittu. Constater un-: prucissà. En flagrant
délit: à o in suffrattura, annantu à u fattu, in
delittu flagrante. Prendre en flagrant délit: coglie annantu
à u fattu. Quasi-délit: cotalita: quasì delittu.
- de fuite: mancamentu o omissione di succorsu. -d'imprudence:
delittu di sguvernu o d'imprudenza. Pruv. Ambasciatore ùn
porta delittu
. délivrance: liberazione( prisonnier); partu (accouchement);
rimessa di una seconda grossa
. demande: dumanda, di-, quistione, chjama, richiesta, chersa,
chersita. L'offre et la -: l'offerta è a dumanda (o a chersa).
-s, fins et conclusions: richieste è cunclusioni
. demander: dumandà, chere ,s'applique plutôt aux
demandes que l'on peut exiger (ex: loyers) ou aux secours que l'on
sollicite , chere a limosina, un favore. Pruv. Dumandà
hè lecitu.-en justice: v. PLAIDER (pete)
. demandeur: appellante (-en appel): chjamente, ricurrente,
dumandore, dumanditore, lagnante, citante, parte chì attacca o
chì intenta un'azzione
. demeure: casa, dimora (habitation), permanenza (temps passé
dans un endroit), mora. A'-: in modu stabile, fissu. Mise en-: messa
in mora, intimazione, ultimatomu. Mettre en- : inghjunghje o
intimà à qualchisia di fà qualcosa, mette in
mora o à u puntu di
, custituissi in mora. Se mettre en
-: mettesi in cundizione di fà qualcosa. Il n'y a pas de
péril en la-: nunda ùn periculeghja, ùn ci
hè nisun periculu à aspettà
. démonstration: dimustrazione
. démontrer: dimustrà, pruvà
. dénégation: dinigazione, nighera. Abuser de -:
mettesi à Santa Nega. -d'écriture: accusà
pè falzu o pè falzità
. déni: dinegu, u nigà, ricusu. - de justice: dinegu di
a ghjustizia
. dénonciation: dinunzia. - faite en justice: lagnanza
. dépendances: dipendenze, circuli (ES. Una casa chì
hà i so circuli. Dipendenze opposte àl'appartinenze: e
dipendenze sò i diritti chì ponu esse attaccati
à a pruprietà, vale à dì: servitù
attive; es. Diritti di passu di bestiame, di sbandita, di coglie
acqua
. dépens: spese. Aux - de: à e spese di o à e
spalle di. A'ses-: à so spese o à e so spalle. Spr.
A'chì perde paga e spese
. déposséder: spusessà, piglià u
pusessu
. dépossession: spusessu, presa di pusessu
. dérèglement: sguvernu, sregulamentu,sfrenamentu
. dérober: rubà, piattà. A la
dérobée: à furtachjonu
. dérogation: derugazione
. dérogatoire: derugatoriu
. déroger: derugà, trasgiattà,
traschjattà, trascattà
. désaccord: disaccordu, bischizza, -u, vispiglia,
disparè. Etre en -: esse à icchisi, esse à
sfarra, esse à rotta, ùn cuntrassi micca, ùn
sentesi micca, esse in bischizzu
. descente: discesa, scesa. - sur les lieux: trasportu sopr'à
locu, sgottu
. désespoir: disperazione. En- de cause: à l'ultime di
e righe, persu pè persu, à causa persa, à u fin'
di i fini, in cumpienda
. deshérence: vacanza, aspettera. Biens tombés en-:
beni chì posanu in mancanza di eredi (leghjittimi o
testamentàrii), beni vacanti
. déshériter: deserità, deseredità,
privà di l'eredità
. désistement: desistimentu, rinunziu, desistenza. - d'action
ou d'instance: desistenza d'azzione
. destruction: distruzzione. -de nouvel ordre: dinunzia di nova
opera
. désuétude: disusu, sminticu. Loi tombée en -:
legge cascata in isminticu o in disusu
. détention: prigiunia, prigiò, prighjò
. détenu: prigiuneru, -ghju-, incarceratu, in manu, sottu,
settu. Etre - esse settu
. détournement: tolta. - volontaire: - vuluntaria
. détours: rigiri, ra-,v. AMBAGES
. détriment: dannu, pregiudiziu, discapitu. Au- de: à e
spesi o à e coste di, à scapitu di , à u
pregiudiziu di
. détromper: disingannà. Résultat de l'action
de-: disingannu
. dette: debita, -u, crechja, chjodu, censu, obligazione. Payer sa-
à la société:esse crechju. - pour denrées
alimentaires ou boissons: cirottu. Criblé de-s: infeatu. Pruv.
Dece franchi di lacrime ùn paganu dece centesimi di debite
. dettier (= contraignable par corps): amendariu
. dévalisé: sbulinchjatu, sbalisgiatu, spugliatu
. dévoiler: svelà. -un secret: spanticà, scopre
a pignatta
. différer: attimpà
. diffusé (signalement, mandat d'arrêt
):
spartu
. diffuser: difonde, spanticà, sparghje. -une circulaire:
diramà una circulare
. dilapider: sciuppà, scialacquà, spulà denari,
fruzà, sperperà: manghjà fondu è
capitale, mandà in ruvina
. dilapidateur: sciuppone, spuladenari: sperperone, fruzone,
scialacquone
. dilapidation: dilapidazione, sciuppera, spulera, fruzu, sperperu,
scialacquamentu
. dilatoire: dilatoriu. Moyens -s: mezi dilatorii, rigiri, ra-
è modi finti, gabbule, attempatoghji, sutterfugii,
cavillazioni
. dire: dì. A- de l'expert: à dì di stimatore,
secondu u dettu di u stimatore o di u luseru
. discorde (arguments de-): leppiche. Objet de-: trivulu di casa.
Pruv. Ghjoculu di fora, trivulu di casa
. disculper: disculpà
. disjoindre: divide, separà, scunnette, staccà,
scioglie
. disjonction d'une procédure: disgiunzione, spicchime:
separazione, scunnezzione di una prucedura
. dispense: dispensa, esenzione.Spr. Costa di dispensa chè di
dota
. dispenser: dispensà, esunerà, affrancà,
distribuì, accurdà, scumparte
. dispositif: dispusitivu. - du jugement: -di a sintenza
. disposition: dispusizione. Actes de-: sò l'atti chì
supponenu vendite (cessioni), vale à dì: atti
chì impegnanu u casale (le patrimoine). -s légales:
dispusizioni di legge. -s testamentaires: - testamintarie
. dispute: disputa, cuntrastu, cuntesa, letica, lita, liticheghju,
ruzzica. Sujet de-: chimera
. disputer: disputà, discote, letigà, cuntrastà,
cuntende, scumpete. Es. A successione di Carlu VI era scumpetata
frà Carlu Albertu è Maria Teresia. Se-: leticassi,
cuntrastassi, taruscassi, ghjunghjene à a puzza o à e
grosse, attaccassi lite, trastugliassi, imparullassi
. dissension: discordia
. dissidence ( entre créanciers privilégiés et
créanciers lésés): dissidenza, disparè,
disaccordu, divergenza (trà creditori)
. dissolution: dissuluzione, disciugliera, sciugliera. du mariage:
sciugliera di matrimoniu
. distribuer: scumperte
. dividende: dividendu. -d'action: azziunariu. -cumulatif:
-cumulativu. -fictif: -fatticciu o fintu o figuraghju o fittiziu,
interessu, percentuale di liquidazione di un fallitu
. diviser: divide. -par lots cultivables: atterzà
. divorce: divorziu. -par requête conjointe: -cù dumande
(o riquieste)aghjunte. -par consentement mutuel: -per accunsentu o in
cunsunente o di cumunu accordu o per neguziatu; v. CONCESSIONS. - par
faute: - per colpa o per fallu. -par rupture de la vie commune:
-pè ruttura di a vita cumuna
. divorcé: divurziatu, scioltu
. divorcer: divurzià. -d'un commun accord: spiccassi amichi,
divurzià di cumunu accordu
. dol: dannu, ingannu, froda
. doléance: lagnanza. Adresser une lettre de-s: mandà
una lettera di lagnanze
. domaine: pricoghju, tenuta, duminiu, dumaniu. -s de la Couronne:
beni di a Curona. -public: duminiu publicu. Ouvrage tombé dans
le- public: opera diventata di duminiu publicu. - agricole: fondu (o
prupietà) agriculu, pricoghju. - de l'Etat: Duminiu o-a- di u
Statu
. domaniaux: dumaniali, -mi-
. domicile: dumiciliu. Elire-: eleghje-à, dumiciliassi
à. -conjugal: -coniugale. A-: à locu, in casa, à
dumiciliu. Signification d'exploit faite par huissier à -:
significazione d'attu fatta per man'd'uscieru à usciu è
à casa
. domiciliaire: dumiciliariu
. domicilier: dumicilià
. dominant: duminante. Fond-: fondu-o supranante
. dommage: dannu. -s: trentunate. -s causés par des animaux:
danni d'animali, losa, -u. Spr. Avè dannu è vergogna.
Auteur du-: dannificante. Victime du-: dannificatu. Causer des-s:
dannighjà, dannificà. -s et intérêts:
danni è interessi. Faire payer les -s intérêts:
cità à e spese, fà pagà i danni è
interessi. Qui cause des -s: dannaghju. Estimer un-: stimà un
dannu, fà una losa. - matériel: dannu materiale.
-moral: dannu murale. -s de guerre: danni di guerra
. dommageable: dannificu
. donation: dunazione. -déguisée: - finta o simulata.
-entre vifs: -frà vivi. -révoquée de droit par
survenance d'enfants: -annullata di dirittu pè infattata (o
pè sopravenenza) di figlioli
. dont: di u quale, di i quali, ecc, duve. -acte: in fede. Rilativu
universale: chì
. dot: dota. A valoir sur la-: à contu di-. Pruv. Giuvanotta
ch'hè bella è ghjudiziosa puderà senza dota
fassi sposa. Avec constitution de-: in carta dutale. Anticipazione o
solli avanzati: c'est la- du jardin
. dotal: dutale
. dotation: dutazione, appanagiu
. doter: dutà
. douaire: dota in casu di supravivenza: viduvile, cuntrattu (o
strumentu) di dota
. douairière: vediva o veduva dutata, signora strumintata
. doute: dubitu, dubbiu, suspettu. Ca ne fait pas l'ombre d'un-: se
poss'ella! Pruv. In u dubitu, asteniti. Adage de droit: u dubitu deve
sempre apprufittà à l'accusatu
. douter: dubità. Se -: suspettà, dubitassi
. douteux: dubitosu, dubbiosu
. draconien: draconicu. Mesures -nes: misure assai severe o
terribule, draconiche o"morandine"
. dresser un procès- verbal pour un délit:
prucissà; "caccià" o stende un prucessu
. droit: dirittu. De-: di ragione. - de garde: -di guardia paterna. -
de propriété: -di prupiétà. -s d'auteur:
-i d'autore. Tous -s réservés: tutti i diritti
reservati o ogni dirittu riservatu. Revendiquer, faire valoir ses -s:
fà valè i so -i, fassila valè. Aller sur les -s
de quelqu'un: calpighjà i-i di qualchidunu o di qualchisia.
Avoir des -s sur: avè diritti sopra
, avecci dirittu. A
bon-: cun ragione, di ghjustu è di ragione, di dirittu. En-:
in dirittu. Domicilié de plein-: dumiciliatu cun pienu-, di
ghjustu è di ragione.Cela me revient de-: questu mi rivene (o
mi spetta) di-. Qui de -: à chì tocca. - public:
-publicu. - privé: - privatu. - international ou - des gens: -
internaziunale. -civil: - civile. - pénal: penale. -
coutumier: - secondu l'usi o l'usanze. - canon: -canonicu. - du
travail: -di u travagliu. Faire son-: studià a legge.
Faculté de-: Facultà di -. - d'enregistrement: tassa di
registramentu. -de mutation: -di mutazione. Exempt de -s: esente o
francu di -i: francu è liberu di -i. -s d'importation: -i
d'impurtazione. -s d'entrée: -i d'entrata o di passeghju. Etre
en - de faire: esse ind'u so -di fà. -de pacage: ammanu. -de
pâturage: erbaticu. - de vaine pâture: angheria, grassa.
- de glandée: ghjandaticu. - féodal: feu. -de passage:
passu. Reconnaître un - ou faire -à une demande:
accoglie o riceva una dumanda o una chersa o una richiesta; fà
locu
. duper: ingarattà
. duperie: ingarattu
. dupeur: ingarattatore
. duplicité: duplicità, duppiezza, l'esse doppiu
è di cattiva fede, l'esse è sapella, fattu d'avè
duie facce cum'è Pruserpina
. écarteler: squartà, spertificà
. écartellement: squartera
. écarter: scartà, scantà. S'-: fà rogia,
fà chjassu, batte à a larga, scantassi
. ecchymose: pistatura, pistia-, pistiana-, pistighjatura, muca. Spr.
L'anu pestu. L'anu cunciatu a pelle
. échange: cambiu, barattu, scambiu. - de terrains: cambiu di
terreni. En-: in cambiu. Libre-: liberu scambiu. Procéder
par-: fà u cambiu. Par-: à cambiu, à
barattera
. échanger: cambià, scambià,
abbarattà
. échangiste:barattatore
. échappatoire: scappatoghja. -s: scappatoghji, appendici,
scuse, espedienti, minzogne
. échéance: termine, scadenza. A brève-:
à cortu andà
. échéancier: scadenzaghju
. échoir: occorre, capità, bisugnà, vene,
tuccà (à l'imbusche o in sorte), scade, pende,
scadisce, cascà. Intérêts à-: frutti
pendenti. Le cas échéant: s'ella casca in paru, s'ella
capeta, s'ella vene, bisugnandu
. échu: scadutu, maturu. Es. Interessi maturi
. éclaircir: sbruglià (une affaire)
. éclater: (faire- la vérité): fà
risplende a verità
. écobuage: debbiu, dibbiera. Restes d'-: ardetta
. écrasé: schiacciatu. - de dettes: infeatu di debiti.
-d'impôts: insumatu d'impositi
. écrou: incarcerazione. Levée d'-: scarcerazione
. effet: effettu, titulu, bene. -de commerce: cambiale, effettu di
cummerciu, titulu di creditu. - bancable: effettu bancabile. - de
complaisance: cambiale di cumpiacenza o di favore. -s publics: tituli
di u Debitu Publicu, beni. -s mobiliers: beni mobili. -s immobiliers:
beni immobili
. effraction: effrazzione, sbundera, furzera, abbottu, rumpimentu,
-tura, scassinamentu. Vol avec -: arrubecciu o latruciniu o
furaticciu, cù sbundera o cù abbottu o cun effrazzione.
Voler avec -: sbundà
. élargir ( = lacher = libérer, v. ces mots):
cappià, lintà, allintà, liberà,
scarcerà, mullà
. élargissement: liberazione, scarcerazione
. émancipation: emancipazione, venietà
. émancipé: spullizzatu, scacciatu di casa
. emblaver: imbiadà. Terre emblavée l'année
précédente: nuvale
. emblavure: suminatu, imbiadatura, nuvale
. emparer (s'-): impatrunissi, impatruniscesi, pigliassi,
impusessassi
. emphythéose: enfiteusi, lucazione perpetua
. emphythéotique: enfiteuticu
. emprisonner: incacerà
. emprunt: imprestitu, imprestu. -gagé: - impignatu,
assicuratu, o-guarantitu cù pegnu
. emprunter: piglià in prestu, fassi imprestà
. enchère: offerta (ind'un incantu), callega (v. COMMISSAIRE
PRISEUR). -s: incantu, asta, gallica, candela. Mettre aux -s: mette
à l'asta, mette à callega (o ga-). Folle-: offerta
pazza, alzata di l'offerta senza guaranzia (o cupritura) bancaria.
Payer la folle-: pagà l'ammenda per offerta à l'asta
senza guaranzia. Vente aux -s: vendita à l'asta o in gallica o
in callica o à l'incantu, vendita à a larga o à
chì più dice, o à a candela. Etre à l'-:
esse à chì paga. Pousser les -s: cresce o cullà
l'offerta. Couvrir une-: fà un'offerta più forte
chè l'altra. Le feu des -s: u parapiglia di l'offerte
. enchérir: dì o rilancià, ghjunghje o
cullà. Spr. Quantu l'avete dettu? A' quantu site cullatu?
. enchérissement: rincaru, rincarata, cullata di prezzu
. enchérisseur: dicente, offerente,chì più
dice
. enclave: incastru
. enclavement: incastrera
. enclaver: incastrà, inchjustrà
. enclos: chjosu, chjusellu, chjusa: chjostra, accintu, ricintu,
cunfina. -pris sur les biens communaux: chjusella
. enclos (adj. et p. p. d'enclore): chjosu, chjusu, accintu, serratu,
turratu, achjudendatu
. endos ou endossement: messa à nome
. endosser (un billet à ordre): segnà o firmà
(un pagarò)
. enfin: in fine, fatti fine, tandu
. engagement: impegnu, ubligazione, pattu. -ferme: caparra. Tenir ses
-s: tene i so patti. Retenir une denrée avec - ferme en vue
d'un achat: caparrà
. engager: impignà, arrullà ( soldats), scumette
(parier), pregà (inviter), "ingasgià" (un artiste)
. enjoindre: ordinà, inghjunghje, impone, prescrive,
intimà
. enlèvement: rattu. -consenti (sans violence): scappaticciu,
-aghju, -eghju, u fughjiticciu, e fughjiticce
. enlever: purtà via, toglie (ôter), alzà (
soulever). -(une femme, avec son consentement): scappà una
donna, fà fughje una giovana
. enquête: inquiesta, inchiesta, pulizza. - sur les lieux:
sopralocu o trasportu sopralocu
. enrayer: fermà. S'-: incruccassi. Spr. Qualchivolta a
ghjustizia s'incrocca
. enroller: arrulà, mette à rollu
. entacher: suspettà. Entaché de nullité:
supettu di nullità
. entamer: dà di manu (un procès): principià,
inghenà, sgrussulà. -des poursuites: prumone un'azzione
ghjudiziaria o un'azzione penale o un'incriminazione (discussion):
mette in tavula, attaccà (réputation):
intaccà
. entendre: sente (ouïr), capì (comprendre). S'- (se
comprendre): capissi, esse d'accordu, cuntrassi, cunfassi, intendesi.
-un témoin: sente un testimone. -raison: capì a
ragione
. entendu: intesu. Es. Intesu l'avucatu o u Ministeru publicu. Spr.
La cause est -e: hè detta! Simu intesi!
. entérinement: interinazione. -d'une expertise: omulugazione
di una perizia
. entériner ou homologuer: interinà, omulugà,
ratificà, validà
. entremettre (s'-): mettesi da u mezu
. ennemi: nimicu. -s: nimichi. Devenir -: innimicassi
. envoi: inviu. -en possession: messa (o inviu) in pusessu. -en
possession d'un bien racheté: avucazione
. épreuve: prova, sperimentu, abbozzu (imprim.). Régime
de la mise à l'-: regime di a messa à prova, di a messa
à sperimentu
. équipement de la Justice: l'attrecci, l'attracci
. équitable: equitativu, ghjustu
. équitablement: cum'hè di ghjusta, o di regula
. équité: equità. En-: in ghjusta regula. En -
(ou en fait) et en droit: di ghjusta è di ragione
. ergoter: erziculà, perdesi in minuzie
. ergoteur: cavichjosu
. ergotisme (minutie): erziculime, minuzia. Pratiquer, se livrer
à l'-: attaccassi à i sticcatelli, circà u pelu
ind'è l'ovu, circà e machje ind'u sole, circà e
mosche in padula
. esbroufe: spaccunata, spaccata. A l'-: à sguattera
. escompte: scontu
. escompter: scuntà
. escroc: scroccu, scruccone
. escroquer: scruccà, scruccunà. -un dîner:
scruccunassi una cena, manghjà à buffu
. escroquerie: scruccuneria. Vivre d'-: campà à a
scrocca
. espace proche des maisons: lochi mansi
. espion: spia
. espionnage: spiunagiu, spia
. espionner: spià
. esprit: spiritu; mente. Sain d'-: in sè, di spiritu sanu,
esse in sentimentu. -(talent): ingegnu. -(intelligence): intellettu.
Trait d'-: mottu spiritosu. Reprendre ses -s: turnà in
sè. Perdre l'-: perde a ragiò. Présence d'-:
avvidimentu, arbitriu
. esquiver: schivà. S'-: scatavultà, svignassila
. essai: prova
. essayer: pruvà. - de faire: pugnà di fà
. ester: andà in tribunale. - en jugement: stà in
ghjudiziu. Action d'-: causata
. estimateur: loseru
. estimation: estimu
. état: statu. - des lieux: descrizzione di i lochi. Adage: le
criminel tient le civil en état: l'azzione penale suspende
l'azzione civile tantu ch'ella ùn hè ghjudicata, si
deve spedì a causa criminale, è a civile ferma. Pour
raison d'-: per via di statu
. éteindre: spegne, spinghje. - une dette: spegne un debitu.
Action publique "éteinte": azzione publica spenta, o
spinta
. étendre: tende, stende, distende, allargà, sparghje.
-ses limites: stendesi, allargassi, stende e so cunfine
. étendu: stesu. Régistre d'- es de notaire: ceppu di
nutaru
. étranger: stranieru, furesteru, frus-. Etre -à une
chose: ùn esseci per nunda, ùn avecci parte. Affaires
-es: Affari esteri
. évader (s'-): scappassine, fughjesine, fà scarpa
. éviction, évincement: evizzione, spusessu, evittu
. évincer: evince, spusessà, scaccià. Partie qui
évince: evicente, spusessante
. évocation: evucazione
. évoquer: evucà. Tribunal qui évoque: Tribunale
evucante
. exception: eccezzione, trasgiattu. Opposer une -: oppone
un'eccezzione. -préjudicielle: eccezzione o trasgiattu
prighjudiziala
. excès: eccessu. Recours pour - de pouvoir: ricorsu per
eccessu di putere
. excitation: azzizzu, eccitazione, -tamentu, istigazione. - à
la débauche: istigazione à fà a vita o à
entre in buiara
. exciter: azzizzà, eccità,istigà,
fumentà, pruvucà, azzinzà, arruzzà,
zizzulà, azziccà, attizzà, achjaccà
(chiens)
. exécuter: esecutà, ghjustizià (un cundannatu
à morte), pigliassi i beni di un debitore
. exécuteur: esecutore. - des hautes uvres: boia.
-testamentaire: -testamentariu
. exécutif: esecutivu
. exécution: esecuzione. - capitale: ammazzu. -par provision,
nonobstant appel ou opposition: - spedita. -parée: -parata
. exécutoire: esecutoriu. -de dépens: - di e spese
. exemple: esempiu. Par -: per-, per un dettu, vengu per dì,
mettimu chì. Faire un-: fà un - o fà ch'ella
conti per una
. exempt: esente, dispensatu, francu. - de droits: esente di
diritti
exempter: esentà, dispensà, francà
exemption: esenzione
. exercice: eserciziu. - du métier d'avocat: avucazione. -d'un
métier, d'une vertu: pràtica
. exéquatur: exequatur
. exercer: praticà (profession), esercità (droit,
science). Es. - la profession de notaire: esercità l'arte
nutaria
. éxhérédation: diseredazione, maladizzione
. exhéréder: diseredà, diseredità,
privà, maladì
. exiger: esige, vulè à fil di legge
. exorbitant: esurbitante, eccessivu, smisuratu, sprupusitatu.
Contrat- du droit commun: cuntrattu esurbitante di u dirittu
cumunu
. expédition: spedizione. Se faire délivrer-:
ricaccià un ghjudiziu
. expert: spertu, luseru, periziu, stimatore, ist-. - en
écritures: spertu graficu. - chimiste: spertu chimicu. -en
technologie commerciale: merceologu. - comptable: spertu cuntabile.
-assermenté: -giuratu. A dire d'- s: à detta di sperti
o di luseri o di stimatori
. expertement: cun arte, albimente
. expertise: perizia, losa, estimu, spertizia. -d'écriture:
perizia grafica. - médicale: perizia medicale. -d'objets
d'art: autentificazione. Faire l'- d'un tableau: stimà o
autentificà un quadru o una pittura. -de dommages: perizia di
danni. - d'avarie: perizia d'avaria.-de dommages d'animaux: perizia
di sguasci
. expertiser: spertizià, stimà, autentificà
. expiation: espiazione, casticu
. expier: espià, scuntà, pagà i peccati. -ses
fautes: pagà u feu di e so colpe
. expiration: scadenza (échéance), espirazione
. explication: spiegazione, ragione. Es. Intesu e parti in le so
ragioni
. exploit: citazione
. expropriation: sprupiazione (dépossession), spusessu
. exproprier: sprupià, spusessà
. expulser: espulsà, spulsà, espelle, caccià di
casa, caccià o mette fora, scaccià (avec violence)
. expulsé: espulsu, messu fora
. expulseur: espulsore, spul-
. expulsion: espulsione, spul-
. extension: estensione, appicciu, appoghju. Droit à l'-:
dirittu d'appoghju o d'appicciu
. extiction: estinzione, spinghjimentu, spinta
. extirper: scaticà
. extorquer: scruccunà, scruccà, campà à
a scrocca, strappà. Es. M'hà strappatu mille
franchi
. extorsion de fonds: estursione, scruccuneria
. extrader: estradà
extradition: estradizione
. extraire: estrae. - un detenu: scarcerà, caccià di
prigione
. extrait: strattu. - de jugement: -di ghjudiziu. - de naissance: -di
nascita. - d'acte de décès: -di murtoriu
. extrajudiciaire: straghjudiziale
. extra- légal: stralegale, for di legge
. façon: manera. Prendre une propriété
à-: à facera
. faculté: facultà, mezu. - de jugement: albitriu. - de
droit: v. DROIT
. failli: fallitu
. faillite: fallita, fallimentu. Syndic de -: sindacu di fallita.
Etat de -: statu di fallita. Se déclarer en -: dichjarà
fallita. Jugement déclaratif de-: sintenza dichjarativa di
fallita
. faire: fà.. - valoir ses parchemins: caccià i so
sritti. Obligation de-: ubligazione di fà qualcosa,
S'acquitter d'une obligation de-: cacciassi d'obligu o d'ubligazione,
disublicassi, scugiurassine. Obligation de ne pas-: obligu di
ùn fà
. faiseur: facitore, intrigante, sartoru. - de paix: paceru
. fait: fattu (contr. :in dirittu). Prendre -et cause pour:
piglià a pretesa o a parata di
mettesi
cù
Séparation de -: stacchera, -anza. De ce-:
hè perciò chì
. falsificateur: falzificatore
. falsification: falzificazione
. falsifier: falzificà, adulterà. -des boissons
(frelater): fatturà. -des écrits: falzificà
scritture
. fausseté: falzità
. faussaire: falzificatore
. faute: colpa, fallu, -a, difettu, mancanza, sbagliu, pecctu,
errore. C'est ta-: tuttu per tè! Ci n'ai colpa tù!
Hè colpa toia! Responsabilité sans-:
rispunsabilità senza colpa. Pruv. Un' hà colpa a
ghjatta si a patrone hè matta. Faire retomber la faute sur:
inculpà. Es. I succumbenti incolpanu l'avucati
. fauter: fallì, peccà, mancà, inciampà,
sculiscià
. fauteur: cagiunatore. - de troubles: picciafocu, cagiunatore di
disordini o di disturbi
. fautif: incausatu, culpevule
. faux: falzu. Fausse monnaie: muneta falza. Faire un- serment:
ghjurà u falzu, fà a croce falza per
Accuser de-:
accusà o incausà pè falzu. S'inscrire en
-contre: insorgesi o prutestà contru. Arguer de-:
attaccà in ghjustizia pè falzu o pè
falzità, dà querella di falzità
. faux-fuyant: scappatoghja, strada piatta, sghisgera, tramachjulera,
argaliffu, -ellera. Spr. Un' circhemu tant'ellere è femula
finita
. ferme: e ville, tenuta. A-: affittu. - de la vaine pâture:
reghjone, torna
. fermage: terraticu, decima. -sur bétail: livellu, terraticu
à livellu o à lebiu. - des terres: affittu. -des
bovins: buiaticu
. fermier: manente, fattore, culonu, appaltatore. - à bail
(terres): affittuariu
. fidéicommis: balese
. fidéjusseur: fideiussore, cauzione
. fidéjussion: fideiussione, cauzione, guaranzia
. fidéjussoire: fideiussoriu
. fief: feudu, duminiu, parte di Signuria
. fin: fine. - de non recevoir: eccessione di ricusu o di dissattezza
o di inammissibilità. -s civiles: richiesta di a parte civile.
Etre près de la- (de quelque chose): avella pè a coda,
esse à l'orlu o à l'orli. A bonne -: accimà,
purtà à cumpitoghju. Mettre -: falla finita, fanne
coda
. finage: ghjura, cunfina
. fixé: fissatu, cadente. Es. Vista a citazione cadente.
Cedula cadente per istu ghjornu
. flagrance: evidenza, suffrattura
. flagrant: evidente, certu, flagrante, senza dubitu. En-
délit: à suffrattura, nant'à u fattu. Prendre
quelqu'un en - délit: coglie annantu à u fattu, o
à suffrattura: impiccià qualchid'unu
. flibustier: faravustieru
. foi: fede. Bonne -: bona-. Mauvaise -: cattiva -, malignità.
Etre de mauvaise-: esse in malafede. N'avoir ni- ni loi: esse senza
fede nè legge. Sur ma -: in fede; hè pusitivu! Andate
po puru!Compère par la - jurée: cumpare di fede
. folie: pazzia, tuntia, mattia, scimità, scimizia, mattizia,
tuntezza, fullia
. foncier: fundiariu
. fond: fondu, meritu. De - en comble:v. FOUILLER. Juger au -:
ghjudicà sopra à u meritu. - dominant: v. DOMINANT.
Fond de la chose: fin cunchjude. Es. Vulè sapè u-
. fondé: fundatu; basatu. - de pouvoir: fundatu di prucura.
Non - en droit et en fait: ùn essendu a detta dumanda fin
quì basata per alcun mutivu. Requête -e en droit et en
fait: richiesta ghjusta è ragiunevule o di ghjusta è di
ragione
. fondement: fondu, fundale, basa, fundamentu. Sans -: senza prova,
falzu, sballatu, infundatu
. fonds: fondu. -d'argent d'une succession ou d'une
société: i fondi. - de commerce: fondu, buttea. A-
perdus: à fondi persi. Rentrer dans ses-: entre in e so spese,
impattà e spese
. forain: furanu, furaneu. Audience -e: udienza furana, -anea
. forçat: furzatu, galerianu
. force: forza. -probante: -prubante. - majeure: - maggiore o
maiò. De gré ou de-: pè forza o per amore
. forcé: furzatu. Travaux -s: galera, galeia. Travaux -s
à perpétuité: galera in vita
. forclore: fà decade da un dirittu
. forclos: decadutu, esclusu da un dirittu
. forclusion: esclusione, chjusura, decadimentu
. forestier: furestieru. Code -: codice-. Garde-: guardia furesta
. forfait: stagliu, bloccu. Travail à -: travagliu in accordu.
Prendre un travail à-: piglià un travagliu à
stagliu. Louer des bêtes à-: dà animali à
trattura. Prix à -: prezzu in bloccu, à stagliu,
forfettariu. Faire un -: cunvene di un prezzu in bloccu o di un
prezza glubale fissu. Vendre à -: vende à stagliu o
à un prezzu glubale stabilitu capu nanzu
. forme: forma. Le jugement sera exécuté en sa -et
teneur: u ghjudiziu serà esecutatu tale è quale, o paru
è tale, o picch'è tondu, in forma è cuntenutu,
in tutte e so dispusizioni. En bonne et due -: in ghjusta regula,
à puntinu, cumu si deve. Pour la -: pè a pruforma,
pè figura
. formel: furmale
. formule: formula. -exécutoire: -esecutoria
. fortuitement: à casu, per casu, pè cumbinazione
. fouiller: piglià à stagliu, perquisì,
fà l'ispezzione, bulicà. - de fonds en comble: mettesi
in ghjurnata, scavà, frucà, frugnicà,
frughignà, sbulicà, ruminà, bulicà,
circà
. fouilles (arch.): scavi, scavature, sbulechi
. fourrière: fibia, depositu cumunale. Mettre en-: mette
à fibia. Préposé à la-: fibiante
. frais: spese, costu. Faire ses - ou rentrer dans ses-: cacciacci e
so spese. Condamné aux -du procès (dépens):
cundannatu à e spese. Défrayé des - de
nourriture et de logement: francu di spesa. - préjudiciaux:
spese di ghjudiziu, anticipate o fatte capu nanzu
. franc: francu, pienu. Huit jours -s: ottu ghjorni pieni o
cumpletti
. fraude: froda, ingannu. -électorale: froda eletturale,
arrubecciu di voti
. frauder: frudà
. fraudeur, -euse: frudatore, -trice
. frauduleux: frudulosu, fattu cun ingannu
. fripouille: furdanu, malandrinu, malscalzone, avanzu di galera o di
forca, sgaliottu, canagliu
. fruit: fruttu. - qui a roulé en dehors de l'aire de l'arbre
qui le portait et sur la propriété voisine: furagnu.
-du vol: arrubaticciu, furaticciu
. frustré: privu, spugliatu. -de ses droits: privu o spugliatu
di so diritti
. fuite: fuga, indiscrezzione. En-: cuntumace, fughjitivu. Prendre
la-: scappà, fughje, cacciassi à fughje, piglià
traina, dassila à gambe o à gamba, piglià
l'elpi. Etre en -: esse fughjitu o in fuga, fighjassi, esse cuntumace
o in cuntumacia
. fusil: fucile, rancattu
.gage: pegnu, guaranzia, cauzione, impegnu. A-: pagatu. Etre aux
-s: esse à u pane di, o sottucummandu di
. gager: impignà, dà in pegnu
. gagner: vince, guadagnà. - un procès: vince una
causa
. gain: guadagnu, prufittu, benefiziu, stantatu, stantu o stentu,
ricuparu. Avoir - de cause: vince una causa, escesi à
bè, sbuttalla. Donner - de cause: dalla vinta. Louer des
bêtes avec partage des -s: dà animali à
guadagnu
. galère: galera, galeia
. galérier: galerianu
. gangster: banditu, avanzu di galera
. garant: guardione, guarante; sicurtà. - solvable:
sicurtà solvibile. Etre -: stà guarante, risponde
di
. guarantie: guaranzia, sicurtà, assicurazione, cauzione. -
d'éviction: guaranzia o pattu d'evizzione (o di spusessu)
. guarantir: guarantì, francà
. garde: guardia. - forestier: guardia furesta. - champêtre:
guardiacampestra, guardianu. - feu: guardiafocu. - pêche:
guardiapesca. - des sceaux: guardiasugilli, ministru di a
ghjustizia
. guarder: curà, mirà (troupeau): assiste (malade):
tene (silence): mantene (foi): serbà (livres). Se- (tenir le
maquis): guardassi, fighjassi
. guardien: guardianu. -de prison: guardiaprigiò
. guardiennage: guardenda, vigilenza, surveglianza, custodia
. génération: v. HEREDITAIREMENT. DE -en -: di leva in
pulleva
. gérance: gerenza, maneghju, amministrazione
. gérant: manente, girente. - d'affaires: girente d'affari,
amministratore
. gérer: esercità, regge, gere, guvernà,
amministrà. - la tutelle: esercità a tutella
. gestion: gestione, eserciziu, direzzione
. gibet: forca, patibulu, impiccatoghju. Gens de -: omi da forca,
avanzu di forca, restu di galera, ropa da chjodi. Spr. Nuceta, u
paese di e forche. Juron:chì tù vadi sù le
forche
. gifle: mustaccione, sciambulone, pattone, schjaffu
. gifler: schjaffittà, cresimà
. glandée (droit de -): ghjandaticu
. grâce: grazia. Recours en -: ricorsu in -
. gracier: grazià, aggrazià
. gracieux: à l'amichevule, gratisi. Recours -: ricorsu
gratisi.Procédure -euse: prucedura à l'amichevule
. gré. De - ou de force: pè forza o per amore, di tozza
o di forza. De -à-: à l'amichevule, à bonu
à bonu. Au - de: in balia di, à talentu di, à
vuluntà di, "ad arbitriu di" (arch.). Contre son -: à
disgrazia, à smarru
. gredin: biscainu, scavizzu
. greffe: cancelleria o secretariatu di u Tribunale
. greffier: secretariu, "attuariu" (Morati). -en chef:
capisecretariatu
. grève: sdimessa, disoccupazione, "greva"
. grever: gravà, aggravà, caricà
. gréviste: disoccupatu, "grevistu"
. grief: mutivu, capu di picchiglia, tortu, lagnanza. - d'appel:
mutivu d'appellu
. grivellerie: scruccuneria. Commettre un délit de -
d'aliments: manghjà à a scrocca o per canzone,
scurnuchjà. Spr. A'chì stanta à chì
scurnochja
. griveleur: scruccunellu, tastaghju, scurnachjone
. grosse: grossa, spedizione cù a formula esecutoria.
Délivrance de la seconde -: rimessa o cunsegna di una seconda
grossa. Prêt à la -: imprestu à a grossa
. guet: agguattu, baita. Faire le -: fà a baita, esse o
stà à l'agguattu o in agguattu o à guattera,
esse in posta o à l'erta
. guet-apens (de-): cù trappula, agguattu o insidia, cù
tradimentu. Tendre un-: tende una trappula
. guillotine: managhja, palcu, ghigliottina
. habile: abile. - à succéder: abile à, in
abitu à, in gradu, capace di succede, adattu à
succede
. hache de bourreau: scure, managhja
. harpe: morsu, morsa, tistimoniu, petra d'appicciu
. hécatombe: mataccina, mattana, stragge, streggia, tazzu,
tazzeghju, scumpiimentu, cumpiera
. herbages: erbe
. herbe: erba, a-. Louer un terrain à -: erbaticà una
prupietà
. héréditaire: ereditariu, di famiglia
. héréditairement: ereditariamente, pè dirittu
di famiglia, di babbu in figliolu, d'erede in purrede, di leva in
pulleva, d'avu in anticu
. héritage: lascita, cascu, caschitu. Part d'-: parte di
lascita o di furtuna, parte chì mi vene, chì mi tocca.
Spr. A' un babbu ùn li si dumanda a parte. Un' hè bon
figliolu quellu chì dumanda parte à u babbu.
Transmettre un-: fà una lascita, trasmette o lascià in
eredità, o un eredità, o un patrimoniu, o un casale (si
l'héritage comporte des immeubles bâtis)
. hériter: eredità, ridità, succede, avè
in lascita o in parte. Pruv. Chì erede n'ùn rede
. héritier: erede, purrede, successore. Ne laisser aucun -:
tirassi l'usciu
. hic (voilà le -): Eccuti u criccu! Hè qui ch'ellu
casca u sumere
. hoir: erede
. hoirie: eredità
. homicide (subst): omicidiu, micidiu. - volontaire: uccidamentu.
(adj): micidiale
. homologation ou entérinement d'un rapport d'expertise:
omulugazione o interinazione d'una perizia
. homologuer: omulugà
. horion: pattone
. huissier: usciere, usceru, osceru
. hors: fora, forchè. - d'ici: fora di quì! Mise-d'eau:
asciuttura di u tettu. Effectuer la mise- d'eau: rifà a
tittera o a cuprenda. - la loi: fordilegge, banditu. Mise - la loi:
sbandimentu, messa for di legge. - d'uvre (fig): accessoriu.
-de cause: for di causa, messu fora
. huis: usciu, porta. A- clos: à usciu chjusu, à porte
chjuse (o chjose). Demander le- clos: dumandà chì
l'udienza ùn sia micca publica
. huitaine: uttava
. hypothécaire: iputicariu
. hypothèque: iputeca, sottuposta, bunifica, pegnu.
Conservateur des -s: cunservatore di l'iputeche. Purger des -s:
cancellà l'iputeche. Non grevé d'-s: sputicu,
liberu
. hypothéqué: iputecatu, sottupostu, bunificatu. Non-:
sputicu
. hypothéquer: iputicà, -tecà, sottupone,
bunificà, impignà, impegnà
. immobilier: immobule, immubiliariu. Biens -s: beni immobuli.
Propriété -e: prupietà immubiliaria. Saisie -e:
sequestru immubiliariu. Société -e: sucietà
immubiliaria
. immunité: immunità. -parlementaire: -parlamentaria.
-diplomatique: -diplumatica. Spr. Ambasciatore ùn porta
delittu. Bénéficier d'une -: ùn purtà
delittu
. impartial: imparziale, spassiunatu. Justice -: Ghjustizia
paulina
. impitoyable: spietatu
. implacable: spietatu. Justice -: ghjustizia morandina
. impôt: impositu, imposta, gravame. Les -s: i gravami.
-foncier: fundiaria. - mobilier ou côte mobilière:
mubiglia. (hist) - sur le sel: gabella
. imprévisible: imprevidibile
. imprévision: mancanza di previzione
. imprudence: sguvernu, imprudenza, errone, fallu
. impunément: impunemente
. impuni: impunitu. D'une infraction restée -e, on dit: u si
manghjò a volpe!
. impunité: impunità
. imputable: à carica, scuntatu, imputabile, -evule,
attribuibile, appostu, appunibule
. imputation: v. PREVENTION
. imputer: appone. -d'un méfait: -una malinfama, o una
malfatta
. inadvertance: inavertenza, sguvernu, svista, errone, distrazzione,
sbagliu, scusciuratezza. Par -: senza facci casu, senza falla
apposta
. incapable: incapace, smanugliatu. - majeur: maggiore incapace,
"telemacu"
. incapacité: incapacità. -résultant d'une
condamnation: -chì risulta o chì ghjè inerente
à una cundanna
. incessibilité: incissibilità, -ulità
. incessible: incissibule
. inceste: incestu
. incestueux: spuriu, incestuosu
. incitation: incitazione, azzizzu, istigazione, impulsu
. inciter: incità, azzizzà, azzinzà
. inculpation: inculpazione
. inculpé: inculpatu
. inculper: inculpà, pone
. indemne: indenne, senza dannu, francu
. indemnisable: indennizevule
. indemnisation: indennizazione
. indemniser: indennizà, regulà
. indemnité: indennità. -d'éviction: - di
spusessu. - forfaitaire: -di stagliu o forfettaria
. indicateur: indicatore, accennatore, spia, cunfidente (di a
pulizza)
. indivis: indivisu, proindivisu
. indivisibilité: indivisibilità
. indivisible: indivisibile, -bule
. indivision: indivisione. Dans l'-: in cumunu, à monti
. indu: u feu, l'induvutu
. indûment: induvutamente, indebitamente
. infanticide: infanticidiu
. infléchir une décision: inturchjà una
decisione
. information ou instruction: infurmazione, istruzzione, inchiesta.
Supplément d'-: supplementu d'istruzzione. Ouvrir une-: apre
un'infurmazione
. informer: istruisce un'affare, infurmà, fà
cunsapevule o fà capace
. infraction: infrazzione, mancamentu
. inhabile: inabile, incapace
. inhabilité: inabilità, incapacità
. inhabiliter: rende o dichjarà inabile
. inique: iniquu, inghjustu. Le Tribunal a rendu un jugement -: u
Tribunale s'hà messu a maschera à l'ochji
. iniquité: iniquità. Abime d'-: arca d'-
. injonctif: inghjuntivu. Décret -: decretu -
. injonction: inghjunzione, ordine, cumandu, cumandamentu. - de
payer: prucedura pè inghjunghje di pagà, ordine di
pagà
. injure: inghjuria, v. SEVICES
. injustice: inghjustizia
. innocent: nucente
. innocenter: dichjarà nucente, sculpà
. inscription: iscrizzione. - en faux: prucessu pè
falzità. -hypothécaire: - d'iputeca
. instance: istanzia, causa, prucedura. En dernière -: in
ultima istanza; (fig): à l'ultime di e righe. - en divorce:
istanzia di divorziu. Tribunal d'-, de grande-: Tribunale d'Istanza,
di Grande -. Etre en -: à ghjudicassi, in corsu, à
prununciassi. -en cours: istanza viva o causa mossa. Les hautes -:
l'Alte istanze, i Putenti, l'alte Putenze o " quelli ch'anu forza
è pudere". - démocratiques: capiazioni demucratiche
. instruction: v. INFORMATION
. instruire: istruisce
. instrument: istrumentu, cuntrattu. Spr. Primu istrumentu, ultimu
testamentu
. intenter: intentà. Action à -: causa muvenda.
-intentée: causa mossa
. interdit: interdettu
. interdiction: interdizione, interdettu, pruibizione. - du libre
parcours de bêtes à certaines époques: septembre
pour les chiens dans les régions viticoles; octobre-novembre
pour toutes bêtes dans les régions donnant des
châtaignes: furestu. - générale: bandu
. interdire: interdì, pruibì, bandì,
privà. Es. privà o pruibì di parole
. intérêt: interessu, fruttu, tornacontu.
Es.Un'hè micca u vostru tornacontu. -s échus: interessi
maturi. -à échoir: -maturandi. -moratoires: - di mora o
marutorii. Spr. Manghjassi fruttu è fondu
. interjeter: appellassi
. interpellation: interpellazione. Sur -, le témoin
répond: interrugatu, u testimone risponde, o à dumanda,
risposta
. interrogatoire: interrugatoriu
. interroger: interrugà
. intervalle: intervallu, (fig) - lucide: intervallu. -s lucides: -i
cù tuttu u so sintimentu. Pruv. I dotti soffrenu
d'intervallu
. intrigue: intrigua, briga, macatella. -s: intrighi, mezi, cugne
. intriguer: intrigà, brigà, macatellà,
fà intrighi, mette cugne
. inventaire ( acceptation de succession sous bénéfice
d'-): accettazione d'eredità cù u benefiziu
d'inventariu
. involontairement: di manera invuluntaria. Lorsqu'il s'agit d'arme
à feu, on dit: l'hè sparata a pistola, l'hè
partitu un colpu à smarru o à disgrazia
. irrévocabilité: irrevucabilità
. joindre: agghjunghje. - une procédure à une autre:
agghjunghje, unì, appiccià
Jonction d'une
procédure: cunghjunzione, agghjunta, unione di duie
prucedure
. jouir: gode
. jouissance: gudimentu. Action de -: azzione di -. - d'un terrain:
pusessu, usufruttu di u terrenu. - légale: usufruttu legale.
Entrer en -: piglià pusessu. Date de -: data da a quale
maturanu l'interessi o i dividendi. -d'un droit: di un dirittu. Actes
de -: atti pusessori di gudimentu (di i beni stabili)
. judicature: ghjudicatura, carica di ghjudice, magistratura
. juge: ghjudice (Vx: ghjudicente). - compromissaire: v.
COMPROMISSAIRE. -de l'expropriation: -di e sprupriazioni. -
rapporteur: - rapurtatore, -sommarista (Morati). - d'instruction: -
d'istruzzione. - consulaire: - cummerciale o di cummerciu. Soyez-en
-: vi ne facciu ghjudice! Chì vi ne pare?
. jugé: ghjudicatu, stimatu. Il y a chose -e: l'affare
hè passatu in ghjudicatu, simu à cose fatte o
ghjudicate, famigliarmente: a messa hè detta! Etre -:
passà causa
. jugeable: ghjudichevule
. jugement: ghjudiziu, sintenza, opinione, parè, arbitriu,
al-, ghjudicamentu, pensamentu, sennu, sale in zucca. - par
défaut: ghjudiziu per difettu o in cuntumacia. - de faillite:
sintenza di fallita. Faire un - à la Salomon: falla patta. -de
condamnation: cundanna
. juger: ghjudicà, sintenzià, fà a sintenzia,
stimà. Pruv. A'chì ghjè in terra ghjudica
è à chì ghjè in mare naviga!
. jugeur: sputasintenze
. jure (de-): di ragione
. juré: ghjuratu
. jurement: ghjuramentu. Faux -: - falzu
. jurer: ghjurà, prumette. - en son âme et conscience:
ghjurà in anima è corpu. Je jure que cela est vrai
:ghjuru ch'ell'hè vera. Jurez de dire la vérité,
rien que la vérité; levez la main droite: ghjurate di
dì a verità è nient'altru; pisate a manu
dritta
. juridiction: ghjurisdizione, ghjuridizione, Tribunale, a Corte.
(Arch) : arringu, tribuna, petra per ghjurà
. juridictionnel: v. ACTE
. juridique: ghjuridicu
. juridiquement: ghjuridicamente
. jurisconsulte: ghjuriscunsultu
. jurisprudence: ghjurisprudenza
. juriste: ghjurista. -u
. jury: ghjuratu, "ghjurì"
. juste: ghjustu, di ghjustu, leghjitimu
. justice: ghjustizia. - juste et implacable: - paulina. -
draconienne: -morandina. Pruv. A' chì hà danaru
è amicizia, torce u nasu à a-. Andate da l'omi è
nò in -
. justiciable: ghjustizievule, sottupostu à risponde
. justicier (adj. et n. ): ghjustiziere, (v. ): ghjustizià
. justificatif: ghjustificativu. Pieces -ves: documenti -i
. justification: ghjustificazione, ghjustifica, prova, scaricu,
assettu
. justifier: ghjustificà, scaricà, pruvà,
leghjittimà, sculpà. Se -: circà assetti
. lacher: cappià, allintà, liberà,
scarcerà, mullà
. lacheté: vigliaccaghjine, -cchina, -cchezza, -cchisimu,
viltà. Reproche de -: rimbeccu
. langue: lingua. Pruv. A - ùn hà osse ma i face
truncà
. larcin: arrubecciu. Qui commet volontiers des -s: furaghjolu
. larron: ladru, unghjilongu. S'entendre comme -s en foire: fà
cum'è i ladri di Pisa
. lecture: lettura. - faite, persiste et signe: fattu, lettu,
cunfirmatu è sottuscrittu
. légal: legale
. légalement: legalmente
. légalisation: legalizazione, li-
. légaliser: legalizà, li-, autentificà
. légalité: legalità
. légataire: legatariu
. légiférer: fà e leggi, -e
. législateur: legislatore, li-
. législatif: legislativu, li-
. légitimer: leghjittimà, li-
. légitimité: leghjittimezza, li-
. legs: lascita, lasciatu, cascu. - pies: lascite pie
. légué: lasciatu, lacatu, legatu
. léguer: lascià, lacà, legà
. lenteur de la justice: appendici, lentaghjine, lungaghju, asgiu.
Spr. A ghjustizia a si piglia cun l' acu è cù u
filu!
. léonin (contrat -): cuntrattu leuninu. Spr. Sè vo li
date a manu, piglia a manu è u bracciu
. lèse-majesté: lesa maestà
. lettre de change: tratta. - à vue: cambiale à
vista
. lettre (acceptation, création d'une-): accettazione,
emissione d'una cambiale
. lettre à domicile: cambiale dumiciliata
. lettre de complaisance: cambiale di cumpiacenza o di favore
. lettre en blanc: cambiale in biancu
. lettre (faire honneur à une-): pagà una cambiale
. lettre (le protêt d'une-): prutestà una cambiale
. lettre patente: lettera patente
. levée d'écrou: scarcerazione, liberazione
. levée des scellés d'une réunion: sciolta,
uscita, fine di a riunione o di l'adunata, di l'adunanza, di
l'accolta, di a veduta
. législation: legislazione, li-
. légiste: legistu, -a
. légitimation: leghjittimazione
. légitime (adj): leghjittimu, li-. - défense: -a o
nicessaria difesa, (n. f.): leghjittima
. légitimement: leghjittimamente, di ghjusta è di
ragione
. levée de scellés: cacciata o levatura di suggelli,
o-gil-
. lever la séance: chjude o finì l'udienza o a seduta,
licenzià l'udienza, caccià u bancu
. libéré: liberatu, cappiatu, scarceratu, franchi
è liberi
. libérer: cappià, lintà, allintà,
liberà, scarcerà, mullà. Se -: sdibitassi. Se -
d'une dette : fà pagamentu. Se - d'une dette de
reconnaissance: disubligassi. Pruv. Centu penseri ùn facenu
pagamentu
. liberté: libertà. -sous condition: -cundiziunale.
-sous caution: -sottu cauzione. -provisoire: - pruvisoria.
-surveillée: -survegliata o guardata. Mettre en -:
cappià, lintà, allintà, liberà,
scarcerà, mullà. En toute -: à benipiaci.
Bêtes en -: animali à diguaru, à guarura, in
bovalu
. libre: liberu, francu, sgabellatu, scarceratu, sputicu, sbrattu,
spachju, sbrogliu, sbru-. Etre tout à fait libre: esse
à revu . Sur papier -: in carta libera. v. ARBITRE, ECHANGE,
DEFENS
. licite: lecitu, legale, permessu. Pruv. Dumandà hè
lecitu
. lieu ( n'y avoir - à procéder): ùn ci
hè locu à prucede
. limite: limitu. -s: limiti, cunfini, -e, termini, piccule,
ghjura
. limiter: limità, tuccà, cunfinà
. limitrophe: vicinu, cunfinente, cuntiguu, chì tocca,
chì limiteghja, tocca tocca
. liquidation: liquidazione. - judiciaire: -ghjudiziaria. - des
dépens: determinazione di e spese. -de communauté:
spartimentu di cumunione, spachju ( di una pruvista)
. liquidé: spachju ( dans le sens de programmé, mort):
crechju
. liquider: liquidà, regulà, scioglie, vende,
pagà, spachjà
. litige: lita, letica, cuntestu, quistione, impicciu, azzuffu. Avoir
un -: scumpete, scumperte
. litigieux: cuntrastatu, in quistione, in cuntestazione. Esprit -:
leticarinu, li-, chì e cerca cum'è i sticcatelli
. litispendence: a pendenza di a lita, litispendenza
. livré: rimessu, datu. - à soi-même: in balia di
sè, spadrunatu
. locataire: lucatariu, pigiunante, pighju-, pighjiu, affittuariu
. location: lucazione. - de services: - d'opera. v. BAIL. - de
matériel vinaire: vasaticu
. loger et nourrir: spisà
. loi: legge. Pruv. U bisognu abbatte a -. Bisognu feca -
. loisible: lecitu, permessu. Il vous est - de partir quand vous
voudrez: site padrone di parte quand'è vo vulete
. louage: lucazione
. louer: ludà, appegiunà, appighjunà,
affittà
. loyer: pegione, pi-, -ghj-. - pour pâturage: reghjone,
mansone di pastureria. - d'une bête de somme ou de labour:
trattura. -de terrain: livellu, affittu, terraticu. - de bufs
de labour: boiaticu. - de matériel vinaire: vasaticu
. lucre: lucru cessante, guadagnu, prufittu
. machinateur: macchinatore, urditore, tradimintosu, insidiosu
. machination: tracca, insidia, trappula
. machiner: cumbricculà, urdì, almanaccà,
macchinà
. main forte: manforte, aiutu
. main levée: manleva. - de sequestre: -à u
sequestru
. main mise: manpresa, sequestru
. main-morte: manumorta, servita
. maintenir (le contrat): sustene, mantene
. maintien: mantenimentu. - dans les lieux: -di pusessu. - en
possession: -è pacificu pusessu di un bene, locu è
terrenu. - en détention: -in prigiò o
prighjò
. maître: maestru. - untel du barreau de
: u sgiò
Tiziu, avucatu in
C'est un - du barreau: hè un
avucatone. En -: da maestru espertamente
. maîtriser: ammaestrà. Se -: imbastucà a so
zerga
. mal: male. Dire du -: purtà per bocca
. mandant: mandante, mandataghju
. mandat: mandatu, putere, prucura. - de comparution: mandatu di
cumparsa o di cumparizione. - d'amener: -di accumpagnamentu. - de
dépôt: - d'in