13 persone nant'à u situ.

 


 

 



 

Vista di u latu suttanu di u cunventu

1 - 2 - 3 - 4


In u 1589, u statu di u cunventu hè cunvenevule è Monsignore Mascardi, Visitatore appostolicu, ùn face tantu critiche : " A chjesa hè spaziosa è pò accoglie assai ghjente. E finestre sò situate in u battimentu di a chjesa ; micca prutette ; l'acqua è a neve penetranu à l'interiore durente l'uffizii divini impussibile di stà in chjesa. L'accessu si face per una scala di parechji scalini, da u latu di u Vangellu. I muri sò imbiancati. Nantu à i lati, banchi in petra sò incastrati in i muri. U pulpitru è à latu dirittu ; ùn hè micca decente è hà bisogui d'esse rifattu. U core hè abbastanza cunvenevule. A chjesa è polluata per via di l'umicidiu di u padre-guardianu cummessu da un frate laicu in chjesa stessa. A sacristia hè situata daretu à u core ; ùn hà nè cunfessiunalen è'ornamenti sacri. L'altare maestru, sottu à u titulu di San Francescu, hè abbastanza cunvenevule ma micca cunsacratu secondu e forme liturgiche. Un altare purtativu (petra sacra mobile) hè ellu cunvenevule. Ci hè un'apertura daretu è una nantu à u latu. Un altru altare, sottu à u titulu di Sant'Antone, sottu à u core, à latu dirittu, ùn hè micca cunsacratu. Un terzu altare, sottu à u titulu di San Bonaventura, sottu u core, à latu mancu ; listesse rimarche. A lampana brusgia davanti à u Santissimu Sacramentu cunservatu di manera decente in u tabernaculu di l'altare maestru. Un ciboriu in argentu ; micca conopeu. Dui cunfessiunali cunvenevuli. Micca cunfessori for di u padre-guardianu. Ci hè cinque frati, frà elli dui preti ".
Durante un certu tempu u cunventu ùn hà avutu tantu mudificazioni, ma i religiosi chì ci stavanu eranu attivi. In u 1622, Andria di Campulori hè elettu Padre pruvinciale. In u 1665, ghjè Ghjuvanni di Campulori chì hè elettu Padre pruvinciale. St'ultimu hè à l'urigine di a creazione di u cunventu di Matra in u 1642 è di quellu di Ghisoni in u 1663.
Colonna cita trè cappuccini di u Campulori morti in odore di santità :
- Teodoru Corsu di Chigliacci : d'una grande purezza ; tenace in l'esercizii di a religione ; mortu in u 1660 à u cunventu di Verde ; visitatu da a Vergine Maria, San Francescu, è Santa Maria-Madalena ; festa : u 9 aprile.
- Cirillu Corsu, natu in Cervioni ; guardianu di u cunventu di Pedicorte ; d'una grande buntà ; numerose apparizioni ; predisce à so morte chì accade in u 1667 ; festa : u 30 aprile.
- Claudiu di Campulori, veneratu à Alep (in Sirria) ; medicheghja i pestiferi durante dui mesi è more martiru di a carità in u 1669 ; festa : u 23 ghjugnu.

Vista da u celu
Vista
Vista