
![]()
Il a suffit d'un signe.. celui même qui détermine
l'aboutissement des rêves les plus chers.
Une rencontre. Des voix. Et la
concrétisation d'une volonté commune. Et bien au delà de cette concrétisation,
l'offrande respectueuse et sincère d'un patrimoine, hérité du passé, et
transmis à l'avenir. C'est ainsi qu'est né le tout dernier CD de "paghjelle" qui représente, pesons nos mots,
l'événement musical de l'année, d'un point de vue traditionnel et patrimonial.
Eri,
oghje è dumane: una terra,
un cantu
L'écoute de cet
enregistrement est une invitation au coeur de l'âme corse. En douceur d'abord,
puis emporté par la montée en puissance des voix, puisée à la sève d'une
culture musicale profonde. Si pures qu'elles accompagnent l'auditeur sur la
partition de l'authenticité. Si
harmonieuses qu'elles ne laissent aucune place à l'ambiguïté.
Le voyage est accompli, au
coeur même de San Damianu dont le cocher est l'ultime
perspective visuelle de l'Orezza, qui
livre ses essences les plus secrètes... Et la note finale, le clin d'oeil aux
anciens, symbole d'éternel recommencement et d'un flambeau transmis avec
humilité et simplicité.... in memoria di Raoul-François.
Cinq chanteurs de San Damianu
Autour d'Iviu
Pasquali (le maître d'oeuvre), quatre jeunes hommes
du village de San Damianu: Frédericu
Boujon, Cristofanu Sicurani,
Ghjuvan Camellu et Damianu Pasquali. Tous intimement
liés par le respect des traditions spécifiques à leur village. Tous animés par
un profond attachement à leur culture, à leur terre... parfum de Castagniccia,
effluve d'une Orezza captivante.
"Canti
in Paghjella di San Damianu"
s'inscrit dans le droit fil des chants traditionnels (profanes et sacrés). Il a
été enregistré au Studio l'Angelina de Valle di Rostinu, sous la
conduite de Jean Batti Roncigoni,
responsable de la prise de son et du mixage.
Jean-Dominique Orsatelli, de la société Filanciu, qui vient de faire paraître un CD de découverte
de la Castagniccia en images, a apporté son amicale participation en réalisant
les photographies et la couverture de l'album. Enfin, notons que la
distribution de ce CD est confiée à SCP de Folelli.
A écouter sans aucune
modération.
![]()
Dapoi sempre, u paese di San Damianu hà cantatu a paghjella.
Certi paisani anu addunitu e so voci in u dischettu
« Canti in paghjella
di San Damianu ». Sò arie tradiziunali chì l’anziani anu lasciatu.
Attavulinatu in a pezzuccia induve u caccaru sunava l’urganettu, Iviu Pasquali scrivacciuleghja
qualchì pensamentu in
corsu, parolle chì diventeranu
dopu un cantu in paghjella, tradizione pulifonica di Castagniccia. Dice :
« Facciu cum’è e persone anziane, scrivu canti truvendu
l’estru in a vita d’ogni ghjornu nant’à
arie d’eri. ». L’impegnu
d’Iviu Pasquali hè assai ligatu à a so andatura persunale.
Zitellu di San Damianu, di Zuani, di a citadella è di u quartieru San Ghjiseppu di
Bastia, avia avutu bisognu di vultà in paese, dopu à una quindecina d’anni di luntananza per via di u travagliu.
Militendu à prò di u rinnovu ecunomicu di a
Castagniccia, hà scuntratu
à Petru Maria Vitani, direttore
di a sucietà di sfruttamentu
di l’acque d’Orezza, paisanu
è merre di Tarranu, è tramindui anu u listessu parè in quant’à u sviluppu rurale. Difensore di l’anima rurale, Iviu
Pasquali si ramenta chì quand’ella zitellu, ùn cantava a paghjella ma hà campatu in un universu di parolle è di soni. Stava à sente l’anziani, in particulare i so caccari, di e famiglie Pasquali di San Damianu è Giuganti di Zuani, chì interpretavanu st’arie rispechjendu u campà d’ogni ghjornu,
a manera di pensà è di risente e cose. Cantavanu cum’elli campavanu. A cultura ùn era una rivindicazione ma una manera d’esse. Dopu, Iviu hà amparatu
à cantà cù amichi è cù u so
caccaru, Ghjuvan’Camellu, pastore è lavuradore, chì vucighjava è sunava l’urganettu davant’à u fucone durante una bella stonda.
Vulendu trasmette anch’ellu, Iviu Pasquali hà creatu
in Fulelli, in u 1986, a prima scola
di cantu pulifonicu di
Corsica chjamata Madricale.
Più di sessanta zitelli anu frequentatu sta scola è u gruppu,
chjamatu dinù Madrigale, autore di parechji cuncerti è di dui dischi, andava in i paesi. Cusì, in tuttu, hà amparatu
à più di centu persone, giovane
è maiò, l’arte di a paghjella.
In « canti in paghjella di San Damianu », Iviu Pasquali è i dui figlioli Damianu è Ghjuvan’Camellu, Cristofanu Sicurani è Federicu Boujon cantanu arie sacre o prufane. Ci sò dinù durante l’uffizi religiosi è cù altri canterini.
Anu un spiritu di cumunione
è una vuluntà di restituì
l’anima è u core di un modu
d’interpretazione pulifonica
specificu à San Damianu ch’è no ritruvemu in stu dischettu, presentatu durante a « Merendella in Castagniccia » in Pedicroce.
Un’opera di un gruppu d’amichi chì hà sceltu
« di campà a cultura,
di falla campà è di servela. » Cristofanu Sicurani, 30 anni, è Federicu Boujon, 31 annu, sò anziani elevi
d’Iviu Pasquali. U primu cantava a messa à parte da
13 anni è avia pruvatu à cuntinuà cusì in i gruppi I Surghjenti è Corsica. Travagliadore
à tempu parziale in u spettaculu durante trè anni, st’anzianu
discepulu di Madricale hà datu cù
ste furmazioni parechji cuncerti è era una voce corsa di u spettaculu
di Ghjilormu Savary, « Dommage qu’elle soit une
putain ». Cristofanu colla sempre
nant’à a scena pè accumpagnà à Antone Ciosi è Ericcu Mattei, è « pè porghje a so petra
à l’edifiziu di u mantenimentu
di e tradizioni chì si perdenu ».
In quant’à u percorsu di Federicu Boujon, 31 annu, hè cum’è
quellu d’Iviu Pasquali, dunque una vultata à l’urigini. « Dopu à a morte di Natale, u caccaru,
m’ero alluntanatu di San Damianu. Sette anni fà, aghju
vulsutu ritruvà e mo radiche. Aghju
travagliatu a terra è scuntratu
à Iviu, un cuginucciu, chì
m’hà prupostu di raghjunghje u gruppu Madricale. Aghju travagliatu a mo voce cù i membri di u gruppu è in paese eppo cù Alanu
Nicoli di a cunfraterna San
Ghjiseppu di Bastia. Sta sperienza m’hà permessu di ritruvà u chjassu di a lingua è a cultura corsa.
U dischettu « Canti in paghjella da San Damianu » hè cumpostu di 17 arie sacre è prufane di u ripertoriu tradiziunale di e paghjelle di
San Damianu. I testi sò di Ghjuvan’Camellu Pasquali è di u puetu di
Castagniccia Ghjuvan di Fiuminale,
d’altri sò cumpusizioni persunali d’Iviu Pasquali. L’opera si compie nant’à un arrigistramentu di Ghjuvan’Camellu Pasquali, tempi fà. Secondu Iviu
Pasquali : « Ghjè
un ochjata à l’anziani chì
m’anu trasmessu una fiaccula ch’o trasmettu
anch’eo. » L’opera hè stata arrigistrata « durante dui dopu meziorni, un fattu mai accadutu nanzu », à u studio
l’Angelina di Ghjuvan’Bernardu
Rongiconi in Valle di Rustinu. L’addunita d’energie diverse hè stata primurosa pè rializà
stu prugettu musicale. Pè Federicu Boujon, « a cultura ùn hè micca
solu u fattu di l’artisti. Quelli chì anu participatu à a rializazione di stu dischettu sò, à modu soiu, attori
culturali. »